2ra-664/16 — Cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității de intirziere, a cheltuielilor de judecată și a prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-664/16 prima instanţă – A. Miron instanţa de apel –M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu ÎNCHEIERE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Alexandru Iachimciuc acționînd în interesele Eugeniei Manole în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Nani, Eugenia Manole împotriva Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din RM, societatea pe acţiuni „Moldasig„ Vadim Tomulescu cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalitatea de întîrziere, cheltuieli de judecată şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 octombrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Ana Nani și Eugenia Manole, s-a casat parțial hotărârea Judecătoriei Rășcani mun.Chișinău din 27 februarie 2015, fiind pronunțată o hotărîre nouă, prin care s-a încasat din contul lui Tomulescu Vadim în beneficiul Anei Nani a sumei de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

c o n s t a t ă: La data de 18 noiembrie 2013, Ana Nani, Eugenia Manole s-au adresat cu cererea nominalizată solicitînd, încasarea de la pîrîtul Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova în beneficiul reclamantei Manole Eugenia despăgubirea de asigurare în mărime de 68 061 lei, penalitatea de întîrziere în mărime de 5 990 lei şi taxa achitată pentru efectuarea expertizei în mărime de 642 lei, încasarea de la pîrîtul Tomulescu Vadim în beneficiul reclamantei Ana Nani prejudiciul moral cauzat în urma accidentului rutier în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a indicat că, la data de 17 iulie 2013 pe traseul Hînceşti Chişinău s-a produs un accident rutier în care au fost implicate automobilul Model Toyota Corolla cu nr. înmatriculare KAE 585 şi Mercedesul cu nr. înmatriculare P7445BB.

În urma accidentului rutier a fost accidentat automobilul de model Toyota Corolla n/î KAE 585, la volanul căruia se afla Ana Nani, proprietara automobilului fiind Manole Eugenia. În rezultatul investigaţiilor întreprinse de colaboratorii poliţiei rutiere, s-a constatat că vinovat în săvîrşirea accidentului rutier este şoferul automobilului de model Mercedes cu n/î P7445BB -Tomulescu Vadim care prin decizia agentului constatator din 24 iulie 2013 a fost sancţionat contravenţional în baza art. 242 alin.(l) Codul contravenţional, la amendă în mărime de 40 unităti convenţionale.

La data comiterii accidentului rutier Tomulescu Vadim deţinea certificatul internaţional de asigurare „Carta Verde,, seria BG/05 nr. 05666158, emisă de societatea de asigurare UNIQA Insurance PLC din 5 ianuarie 2013, valabil pe teritoriul RM, avînd termenul de valabilitate pînă la 02 ianuarie 2014. La 24 iulie 2013 a fost depusă la Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova o cerere privind deschiderea dosarului de daune, fiind deschis dosarul nr.BG/1643/13 din 24 iulie. A doua zi, la indicaţia Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule a fost depusă încă o cerere privind achitarea despăgubirilor de asigurare la societatea pe acțiuni „Moldasig", aici fiind înregistrat dosarul de daune nr. S/CV/MD/13-58.

Ca urmare a accidentului și în conformitate cu Legea nr.414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, reieșind din expirarea termenului pentru achitarea despăgubirilor de asigurare, Nani Ana s-a adresat la Centrul Naţional de Expertize Juridice pentru întocmirea unui raport de constatare cu privire la constatarea prejudiciului cauzat automobilului de model Toyota Corolla cu n/î KAE 585. Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.1464 din 28 august 2013, s-a constatat că suma prejudiciului material (cu includerea uzurii pieselor de schimb), cauzat posesorului automobilului de model Toyota Corolla, caroseria nr. SF1KC20E60E011311, n/î KAE 585, anul producerii 2005, deteriorat în rezultatul accidentului rutier din 17iulie 2013 constituie 68 061 lei.

La data de 11 octombrie 2013 Ana Nani a înaintat repetat cerere către Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule şi societatea pe acțiuni ,.MoIdasig" cu privire la achitarea despăgubirii. La data de 16 octombrie 2013 prin scrisoarea nr. 4058 societatea pe acțiuni „Moldasig" a relevat că a examinat somaţia din 15 octombrie 2013 privind dosarul de daune S/CV/MD/13-58 şi informează că în urma înregistrării cererii de despăgubire depuse de Ana Nani, la 25 iulie 2013 a fost trimis un aviz de accident în adresa companiei de asigurare INIQA Insurance PLC pentru a confirma valabilitatea certificatului de asigurare Carte Verde nr. BG/05/05666158.

La 01 august 2013 au fost informaţi de compania UNIQA Insurance PLC că refuză achitarea pagubei provocate în accident deoarece Cartea Verde nr. BG/05/05666158 a fost anulată, începînd cu data de 25 iunie 2013. La aceeaşi dată a fost informat despre acest caz, Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din Bulgaria şi Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din Moldova. După numeroase reamintiri expediate Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din Bulgaria, nu au primit nici un răspuns referitor la Cartea Verde menţionată. În urma celor expuse le-au propus reparaţia autovehiculului la o staţie de reparaţie cu care compania are contract de colaborare. Astfel, atît societatea pe acțiuni „Moldasig" cît şi Biroul Naţional al Asigurătorilor din Moldova au refuzat achitarea despăgubirilor de asigurare, ca urmare reclamanta fiind privată de posibilitatea de a beneficia de despăgubirea de asigurare, suportînd un prejudiciu considerabil.

Mai mult ca atît, maşina accidentată a fost reparată de către reclamantă, şi la moment reclamanta nu are nevoie de fi reparată maşina, dar de fi achitată plata despăgubirii de asigurare. Cererea privind achitarea despăgubirii de asigurare a fost depusă la 24 iulie 2013, şi începând cu această dată au început a curge toate termenele prevăzute de legislaţie pentru achitarea despăgubirii de asigurare. În termenul stabilit de lege, compania de asigurări nu a achitat Eugeniei Manole despăgubirile de asigurare. Mai mult ca atît, contrar prevederilor art. 28 a Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, pîrîtul pînă la momentul actual nu a finalizat dosarul de daune, nu a stabilit cuantumul despăgubirilor necesare a fi achitate persoanei păgubite sau cel puţin nu a comunicat care ar fi suma despăgubirii stabilite.

Conform art.6 al Legii cu privire la asigurări, în caz de încălcare a termenului de plată a indemnizaţiei de asigurare sau a despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului, acesta va plăti asiguratului, beneficiarului asigurării şi/sau păgubitului, pentru fiecare zi de întîrziere, penalitate de 0,1% - suma indemnizaţiei sau despăgubirii. Astfel, începând cu 19 august 2013 urmează a fi calculată penalitatea de întîrziere pentru neachitarea despăgubirii de către pîrît care constituie: 68 061 lei x 0,1% x 88 zile = 5 990 lei. Mai menţionează că, în momentul producerii accidentului rutier la volanul automobilului se afla Ana Nani, căreia i-a fost cauzat un prejudiciu moral, răspunzător de recuperarea căruia se face Tomulescu Vadim, persoana răspunzătoare de producerea accidentului rutier.

A estimat mărimea prejudiciul moral cauzat de 10 000 lei, reieşind din suferinţele fizice şi psihice cauzate în urma accidentului rutier. Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 27 februarie 2015, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2015 s-a admis apelul declarat de către Ana Nani și Eugenia Manole, s-a casat parțial hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 februarie 2015, fiind pronunțată în această parte o hotărîre nouă, prin care s-a încasat din contul lui Tomulescu Vadim în beneficiul Anei Nani suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, hotărîrea s-a menținut.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 18 noiembrie 2015 avocatul Alexandru Iachimciuc acționînd în interesele Eugeniei Manole, împuternicit prin mandat avocațial seria MA nr.0431980 din 18 noiembrie 2013 (f.d.2) a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 octombrie 2015 și a hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chişinău din 27 februarie 2015, cu emiterea unei hotărîri noi prin care să fie admisă integral cererea înaintată de Eugenia Manole.

Să fie dispus încasarea în mod solidar de la Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicule din RM și societatea pe acțiuni ”Moldasig” în beneficiul recurentei Manole Eugenia despăgubirea de asigurare în mărime de 19 289 lei, penalitatea de întîrziere în mărime de 5 990 lei, taxa achitată pentru efectuarea expertizei în mărime de 642 lei, taxa de stat în mărime de 2222 lei achitată în instanța de fond și 584 lei achitată în instanța de apel și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 lei. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând încălcarea normelor de drept material și de drept procedural. Consideră că, concluziile instanțelor ierarhic inferioare de judecată sunt eronate și în contradicție cu materialele anexate la dosar.

Invocă recurentul că, prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.1464 din 28 august 2013, s-a constatat că suma prejudiciului material (cu includerea uzurii pieselor de schimb), cauzat posesorului automobilului de model Toyota Corolla, caroseria nr. SF1KC20E60E011311, n/î KAE 585, anul producerii 2005, deteriorat în rezultatul accidentului rutier din 17iulie 2013 constituie 68 061 lei. Respectiv, anume suma de 68 061 lei urma să fie achitată de către compania de asigurări recurentei Manole Eugenia. În instanța de fond și de apel, intimatul societatea pe acțiuni ”Moldasig” a menționat că, a achitat suma de 48 772 lei, bazîndu-se pe datele din raportul nr.1464 din 28 august 2013, dar a exclus suma de 19 289 lei, ceea ce constituie cheltuielile de transport, taxe vamale și TVA aferente.

Afirmă, că de către instanțele ierarhic inferioare nu a fost invocate nici o prevedere legală, care să prevadă cele concluzionate de instanță, și anume că din valoarea prejudiciului cauzat urmează a fi exclus din costul pieselor de schimb coeficientul de rectificare și anume TVA-20%, impozite, taxa de stat-30 %. De asemenea, afirmă avocatul recurentei că, concluzia instanței de apel privind respingerea pretențiilor de încasare a penalităților la fel rezultă din aplicarea eronată a normelor de drept material și neaplicarea legii care urma a fi aplicată. În termenul stabilit de lege, compania de asigurări nu a achitat Eugeniei Manole despăgubirile de asigurare.

Mai mult ca atît, contrar prevederilor art. 28 a Legii nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, pîrîtul pînă la momentul actual nu a finalizat dosarul de daune, nu a stabilit cuantumul despăgubirilor necesare a fi achitate persoanei păgubite sau cel puţin nu a comunicat care ar fi suma despăgubirii stabilite. Conform art.6 al Legii cu privire la asigurări, în caz de încălcare a termenului de plată a indemnizaţiei de asigurare sau a despăgubirii de asigurare din vina asigurătorului, acesta va plăti asiguratului, beneficiarului asigurării şi/sau păgubitului, pentru fiecare zi de întîrziere, penalitate de 0,1% - suma indemnizaţiei sau despăgubirii.

Mai afirmă că, motivul invocat de societatea pe acțiuni ”Moldasig”, cît și de către instanțele de judecată întru respingerea pretenției privind încasarea penalității cu privire la faptul că, încălcarea termenului de plată a despăgubirii de asigurare a avut loc din vina persoanei păgubite, care nu a pus la dispoziția asiguratorului informația referitor la rechizitele bancare pentru a fi efectuat transferul sumei pe contul acesteia, este nefondată, avînd în vedere că la materialele dosarului există mai multe pretenții, cereri adresate societății pe acțiuni ”Moldasig” prin care se solicită achitarea despăgubirii de asigurare, care însă au fost lăsate fără soluționare.

Conform scrisorii de înștiințare a Curții de Apel Chișinău nr.11544 din 16 noiembrie 2015, a plicului în original, cu ștampila oficiului poștal, anexat de avocatul recurentul la cererea de recurs (f.d.193, 201), se atestă că recurentul a făcut cunoștință cu copia deciziei redactate a instanței de apel la data de 18 noiembrie 2015, astfel că instanța de recurs consideră că recurentul, declarînd recursul la data de 18 ianuarie 2016, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de de avocatul Alexandru Iachimciuc acționînd în interesele recurentei Eugeniei Manole în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către avocatul Alexandru Iachimciuc acționînd în interesele Eugeniei Manole se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari