2ra-546/16 — Cu privire la apărarea onoarei, demnității și încasarea prejudiciului moral

dosarul nr.2ra-546/16 prima instanţă: Gh. Colev Instanţa de apel: V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva DECIZIE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari examinînd, fără citarea părților, recursul declarat de către Jecov Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Jecov Nicolai împotriva lui Dobrov Fiodor și societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” cu privire la apărarea onoarei și demnității profesionale și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 17 noiembrie 2015, prin care a fost admis apelul lui Dobrov Fiodor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014, fiind dispusă scoaterea cererii de pe rol pe motivul nerespectării căii prealabile de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară, stabilită prin lege, c o n s t a t a t: Jecov Nicolai la 03 ianuarie 2012 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dobrov Fiodor şi societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom”, prin care a pretins recunoaşterea drept defăimătoare a informaţiilor declarate de către Dobrov Fiodor prin intermediul interviului acordat canalului televizat „Первый Народный”, emisia căruia s-a realizat de societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” la data de 15 şi 16 decembrie 2011, şi prin intermediul reţelei de Internet;

obligarea pîrîţilor de a dezminte informaţiile răspîndite şi să-i aducă reclamantului scuze oficiale la acelaşi canal şi emisiune, cu aceeaşi durată şi sistematizare; încasarea de la pîrîţii Dobrov Fiodor şi societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” a cîte 150.000 lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin defăimare. 1 În motivarea pretenţiilor sale reclamantul Jecov Nicolai a indicat, că la 07 august 2008 la Procuratura UTA Găgăuzia a parvenit adresarea Ministerului Justiţiei RM, privind verificarea legalităţii vînzării de către Primăria mun.Comrat cet. Fiodor Dobrov a terenului de pămînt situat pe adresa mun.Comrat, str.Lenin, nr.242, pe care este amplasată clădirea Judecătoriei Comrat.

În timpul controlului a fost stabilit că, vînzarea terenului respectiv cet. Fiodor Dobrov a fost efectuată cu încălcarea legislaţiei, în rezultatul cărui fapt au fost înstrăinate ilegal terenul public, inclusiv o parte a terenului pe care este amplasată clădirea instanţei de judecată. În legătură cu stabilirea acestor încălcări, în adresa Consiliului şi Primariei mun.Comrat a fost înaintat un demers cu cerinţa de anulare a deciziei autorității publice privind înstrăinarea terenului, precum şi a contractului de vînzare- cumpărare a terenului aferent. Ulterior, s-a înaintat o acțiune în instanța de judecată cu privire la anularea actelor juridice, care a fost admisă integral.

Tot atunci a fost descoperit faptul acaparării samavolnice de către întreprinderea care-i aparţine pîrîtului Fiodor Dobrov (întreprinderea individuală ”Gec-oguz-Dobrov”) a construcţiei auxiliare la clădirea instanţei de judecată cu suprafaţa totală de 200 m2, care se află în proprietate publică, înregistrată în Registrul bunurilor imobile după UTA Găgăuzia şi transmisă în folosinţă instanţei de judecată. În privința întreprinderii individuale ”Gec-oguz-Dobrov” a fost înaintată o acțiune în instanța de judecată cu privire la eliberarea încăperii ocupată samavolnic și încasarea venitului ratat în mărime de 162 243 lei. Această acțiune a fost admsă integral și care a fost lăsată în vigoare de către instanța de apel și Curtea Supremă de Justiție.

La data de 15 şi 16 decembrie 2011 Dobrov Fiodor a susținut un interviu canalului televizat „Первый Народный”, învinuind reclamantul de corupere pasivă. Consideră reclamantul, că declaraţiile răspîndite de Dobrov Fiodor sunt minciunoase, ce îi defăimează onoarea şi demnitatea şi îi cauzează prejudiciu moral, ce urmează a fi dezminţite în forma analogică celei în care au fost difuzate, prin intermediul emisiunii televizate şi reţeaua internet de către societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom”. Indică că, prin acţiunile ilegale ale lui Dobrov Fiodor şi societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” i-au fost cauzate suferinţe morale considerabile, care urmează a fi compensate în conformitate cu prevederile art. 13, 16, 1398, 1416, 1422-1424 Codul civil.

Prin cererea suplimentară din 16 august 2012 reclamantul Jecov Nicolai şi-a modificat obiectul și temeiul pretențiilor, solicitînd încasarea în beneficiul său de la Dobrov Fiodor și de la societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” a cîte 150.000 lei în calitate de prejudiciu moral cauzat produs din contravenție şi compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.87 vol.I). 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014 acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” şi Dobrov Fiodor în beneficiul lui Jecov Nicolai a cîte 10.000 lei compensare a prejudiciului moral cauzat prin contravenţie. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” şi Dobrov Fiodor în mod solidar în beneficiul lui Jecov Nicolai cheltuieli de judecată în sumă de 100 lei.

La 29 decembrie 2014 reclamantul Jecov Nicolai a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărîrii Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014 cu pronunțarea unei hotărîri noi, prin care care acţiunea să fie admisă integral. Prin încheierea Curţii de apel Cahul din 21 iulie 2015, devenită irevocabilă prin neatacare, s-a restituit cererea de apel declarată de către reclamantul Jecov Nicolai împotriva hotărîrii Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014, în temeiul art.369 alin.(l) lit.a), alin.(2) Codul de procedură civilă, din motivul că apelantul n- a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel. La data de 22 ianuarie 2015 pîrîtul Dobrov Fiodor a depus cerere de apel împotriva hotărîrii Judecătoiei Comrat din 23 decembrie 2014, solicitînd admiterea cererii cu dispunerea scoaterii cererii de pe rol.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 17 noiembrie 2015, a fost admis apelul declarat de Dobrov Fiodor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014, fiind dispusă scoaterea cererii de pe rol pe motivul nerespectării căii prealabile de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară, stabilită prin lege. La 15 decembrie 2015, recurentul Jecov Nicolai a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 17 noiembrie 2015, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Comrat, cu menținerea în vigoare a hotărîii instanței de fond fiind legală și întemeiată. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Conform scrisorii de înștiințare, anexată la materialele dosarului (f.d.37 vol I), se confirmă că Curtea de Apel Cahul a expediat participanților la proces decizia redactată la data de 08 decembrie 2015, motiv din care instanţa de recurs consideră că, recursul declarat de Jecov Nicolai la 15 decembrie 2015 este depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, dispunînd casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 17 noiembrie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive.

3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Cu referire la cele invocate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele. În conformitate cu art. 240 Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.

Dacă, în timpul deliberărilor, consideră necesară clarificarea unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetarea suplimentară a unor probe, instanţa judecătorească emite o încheiere de reluare a dezbaterilor judiciare. După examinarea pricinii în fond, instanţa audiază din nou susţinerile orale ale participanţilor la proces. Instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Relevante sunt la caz și prevederile art. 60 alin. (4) Codul de procedură civilă, conform căreia instanţa judecătorească nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acţiunii. Explicații privind aplicarea în practică a acestor prevederi se regăsesc în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 07 iulie 2008, unde este specificat că instanţa judecătorească examinează pricina în limitele pretenţiilor înaintate şi nu este în drept din proprie iniţiativă să examineze pretenţiile care nu au fost înaintate.

Actele cauzei atestă, că la data de 03 ianuarie 2012 Jecov Nicolai a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Dobrov Fiodor şi societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom”, solicitînd recunoaşterea drept defăimătoare răspîndirea de către Dobrov Fiodor a informaţiilor acordat canalului televizat „Первый Народный”, emisia căruia s-a realizat de societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” la data de 15 şi 16 decembrie 2011, precum și prin intermediul reţelei de Internet; obligarea pîrîţilor de a dezminți informaţiile răspîndite, cu aducerea de scuze oficiale la acelaşi canal şi emisiune, cu aceeaşi durată şi sistematizare; încasarea de la pîrîţii Dobrov Fiodor şi societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” a cîte 150.000 lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin defăimare.

La data de 16 august 2012 reclamantul și-a modificat obiectul și temeiul pretențiilor înaintate, solicitînd încasarea în beneficiul său de la Dobrov Fiodor și de la societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” a cîte 150.000 lei în calitate de prejudiciu moral cauzat din contravenție şi compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.87 vol.I). În motivarea cererii concretizate, reclamantul a indicat că prin procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr.01150878 din 30 decembrie 2011 pîrîtul 4 Dobrov Fiodor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art.70 Codul contravențional, adică pentru răspîndirea cu bună știință a unor scorniri miniunoase ce defăimează o altă persoană, însoțită de învinuirea de săvîrșirea unei infracțiuni deosebit de grave, sancționat cu amendă în mărime de 1 600 lei (f.d.113).

Prin hotărîrea judecătoriei Comrat din 08 august 2013 și încheierea Curții de Apel Cahul din 18 februarie 2014, contestațiile depuse de Dobrov Fiodor împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție seria MAI nr.01150878 din 30 decembrie 2011, au fost respinse ca nefondate (f.d.146-149). Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 15 martie 2012 conducătorul societății cu răspundere limitată ”Oguztelcom”, Matiușonoc Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 70 Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 2400 lei cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de administrator al societății cu răspundere limitată ”Oguztelcom” pe un termen de 3 luni (f.d.84-86).

Prin încheierea Curții de Apel Comrat din 27 septembrie 2012 recursul înaintat de Matiușonoc Alexandru a fost respins ca nefondat, hotărîrea Judecătoriei Comrat din 15 martie 2012 fiind menținută, fără modificări (f.d.114-115). Astfel, a indicat reclamantul Jecov Nicolai că, prin acțiunile ilegale ale pîrîților, rezultate din contravenție, i-au fost cauzate suferințe morale și fizice, care în conformitate cu art. 616,1422,1423 Codul civil pot fi reparate prin echivalent bănesc. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014 acțiunea s-a admis parțial. S-a încasat de societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” şi Dobrov Fiodor în beneficiul lui Jecov Nicolai cîte 10.000 lei compensare a prejudiciului moral cauzat prin contravenţie.

În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la societatea cu răspundere limitată „Oguztelcom” şi Dobrov Fiodor în mod solidar în beneficiul lui Jecov Nicolai cheltuieli de judecată în mărime de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 17 noiembrie 2015, a fost admis apelul declarat de Dobrov Fiodor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 decembrie 2014, fiind dispusă scoaterea cererii de pe rol, în temeiul art. 267 lit.a) Codul de procedură civilă, pe motivul că reclamantul Jecov Nicolai nu a respectat calea prealabilă de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară, stabilită prin lege. La adoptarea soluției, Curtea de Apel Cahul a concluzionat că, reclamantul Jecov Nicolai pretinde dezmințirea informației răspîndite cu privire la fapte care sunt false și repararea prejudiciului moral.

Pretinsele acțiuni ale pîrîților Dobrov Fiodor și societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” cad direct sub noțiunea defăimării, pe care Legea nr.64 din 23 aprilie 2010 o definește ca fiind ”răspîndire a informației false care lezează onoarea, deminitatea și/sau reputația profesională a persoanei”.

5 Faptul că persoanele fizice Dobrov Fiodor și Matiușonoc Alexandru au fost recunoscuți culpabili și sancționați pentru o faptă ilicită precum este contravenția prevăzută de art.70 Codul contravențional, pentru acțiuni de calomnie, nici într-un mod nu poate exclude respectarea obligatorie a procedurii prealabile de soluționare a litigiului instituită prin Legea nr.64 din 23 aprilie 2010. Sub acest aspect, instanța de fond nu a aplicat prevederile art.16-17 din Legea nr.64 din 23 aprilie 2010 și a interpretat eronat prevederile art. 1398 Codul civil, considerînd că răspunderea delictuală pentru defăimare ar exclude necesitatea respectării procedurii prealabile extrajudiciare de către reclamantul Jecov Nicolai.

În conformitate cu art. 60 alin.(2,3) Codul de procedură civilă, sunt prevăzute drepturile speciale ale reclamanților. Astfel, reclamantul este în drept să schimbe (formulînd o altă pretenţie în locul celei iniţiale), să mărească sau să micşoreze cuantumul pretenţiilor (adăugând sau excluzînd pretenţii accesorii, ori schimbînd valoarea acţiunii) sau chiar renunţa integral sau parţial la ele. Pentru instanţa de judecată acest lucru este extrem de important, or, conform prevederilor art. 240, alin.3) Codul de procedură civilă se statuează, că instanţa va adopta hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

Verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Prin prisma dispozițiilor citate, în coroborare cu prevederile art. 241 alin. (5) Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluziile instanței de apel eronate, avînd în vedere că, alături de constatarea tuturor circumstanțelor ce au importanță pentru examinarea pricinii, instanța de apel urma să concretizeze obiectul litigiului, raportul material litigios, să stabilească normele de drept material, care au servit drept temei pentru soluția adoptată.

Or, legislaţia naţională acordă expres dreptul persoanei la repararea integrală a prejudiciului cauzat, iar ca condiţie a răspunderii şi obligării la repararea prejudiciului este factorul de vinovăţie în comiterea prejudiciului patrimonial. În acest sens se vor reţine prevederile art. 14 alin. (1) Codul civil, care prevede că persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel, precum şi a art. 1398 alin. (1) Codul Civil, care prevede că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

6 De altfel, tot din dispoziţia art.1398 alin. (1) Codul Civil se prezumă că, instanţele de judecată la judecarea pricinilor civile cu privire la recuperarea prejudiciilor, inclusiv a celor rezultate din contravenţie, urmează să stabilească cu certitudine prezenţa tuturor elementelor esenţiale şi suficiente pentru angajarea răspunderii civile delictuale. Atfel, Colegiul civil, comercial și de contencios lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de fond corect a dat apreciere circumstanțelor cauzei, stabilind că prezentului litigiu sunt aplicabile prevederile cu privire la răspunderea civilă delictuală rezultată dintr-o contravenție, și din contra prevederile Legii nr.64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare nu au aplicabilitate litigiului dedus judecății.

Mai mult ca atît, Colegiul lărgit remacă că, dispunînd scoaterea cererii de pe rol pe motivul nerespectării căii prealabile de soluționare a litigiului pe cale extrajudiciară, stabilită prin lege, i s-a încălcat dreptul recurentul Jecov Nicolai la acces la justiție, drept garantat de art. 6 CEDO. Astfel, în hotărîrea Vlasia Grigore Vasilescu vs România din 08 iunie 2006, CtEDO a menționat că: ”deși art.6§1 nu reglementează admisibilitatea și forța probantă a mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, el instituie în sarcina tribunalelor o obligație de a efectua examinarea lor efectivă, fără a-i prejudicia pertinența (cauza Van der Hunk împotriva Olandei 19 aprilie 1994, seria A, nr.228, p.19 §59).

Fără a cere un răspuns detaliat fiecărui argument al reclamantului, această obligație impune, totuși, ca partea vătămată să se poată aștepta la un răspuns specific și explicit la mijloacele decisive pentru soluționarea procedurii în cauză (cauza Ruiz Totija și Hiro Banani împotriva Spaniei, 09 decembrie 1994). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural şi deoarece erorile judiciare în cauză nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, într-un alt complet de judecători.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Jecov Nicolai. Se casează decizia Curţii de Apel Cahul din 17 noiembrie 2015, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Jecov Nicolai împotriva lui Dobrov Fiodor și societatea cu răspundere limitată ”Oguztelcom” cu privire la apărarea onoarei și demnității profesionale și repararea prejudiciului 7 moral, cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul, într-un alt complet de judecători. Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Preşedintele ședinței, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari 8