- Dosarul nr.
- 3ra-378/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 martie 2016
- Părțile
- Pavalenco Valeriu vs Primăria oraşului Drochia, intervenienţi accesorii Poleacova Aida, Margevinschi Nicolai, Centrul de Sănătate Publică Drochia
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-378/16 — Recuperarea prejudiciului moeral cauzat de autoritate publică prin nesoluţionarea în termenul legal legal a unei cereri
prima instanţă: I. Rusu dosarul nr. 3ra-378/16 instanţa de apel: N. Chircu, A. Toderaș, A. Albu ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Pavalenco Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavalenco Valeriu împotriva Primăria orașului Drochia, intervenienţi accesorii Centrul de Sănătate Publică Drochia, Mergevinschi Nicolai și Poleacova Aida cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri și obligarea executării prescripției sanitare, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de Primăria orașului Drochia și modificată hotărîrea Judecătoriei Drochia din 07 iulie 2015, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la Primăria orașului Drochia în beneficiului lui Pavalenco Valeriu, în rest hotărîrea Judecătoriei Drochia din 07 iulie 2015 a fost menținută, c o n s t a t ă : La 03 aprilie 2015, Pavalenco Valeriu a depus cererea de chemare în judecată împotriva Primăriei or.
Drochia cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin nesoluționarea în termen legal al cererii. În motivarea acţiunii a indicat că începînd cu luna decembrie 2014 în apartamentul din str. Independenței 28, or. Drochia în care locuiește, s-a creat un mediu de trai insuportabil din cauza unui miros strident intens respingător. La data de 10 februarie 2015, fiind la Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei a Consiliului raional Drochia a aflat că mirosul neplăcut se trage din apartamentul nr. 54 amplasat la etajul 5, al aceleiași scări a blocului, în care se află și apartamentul său. Menționează că în ziua imediat următoare, şi anume, la 11 februarie 2015 s-a adresat cu o plîngere către Primăria or.
Drochia, concomitent adresîndu-se și Preşedintelui raionului Drochia, Comisariatului de poliţie Drochia, şefului DASPF şi şefului Centrului de Sănătate Publică a raionului Drochia prin care a solicitat acordarea ajutorului în protecția dreptului său constituțional la un mediu existenţă decent, normal şi sănătos. În baza procesului-verbal de constatare din 13 februarie 2015, medicul şef sanitar de stat al raionului Drochia a emis în adresa Primăriei or.
Drochia prescripţia sanitară nr. 2 din 16 februarie 2015, în care a evidenţiat încălcările depistate, gravitatea acestora, persoanele concrete vinovate de crearea acestui mediu prin promovarea unui mod de viață inuman și a stabilit un termen de executare a acestora pînă la data de 20 martie 2015. Însă, în termenul indicat în prescripție problema nu a o fost soluționată, astfel, încît atît la data de 01 aprilie 2015, cît și la expirarea termenului de soluționare a cererii din 11 februarie 2015, situația a rămas, la fel, de catastrofală, iar pînă la expirarea termenului legal de examinare a petițiilor, plîngerea sa din 11 februarie 2015, nu a fost soluționată, or, în acest sens nu a primit nici un răspuns de la pîrît.
Mai invocă reclamantul că la 23 martie 2015, s-a adresat cu o sesizare către CSP Drochia, la care cel din urmă a intenționat organizarea repetată a examinării sanitar-igienice a apartamentelor 54 și 55 menționate în prescripția din 16 februarie 2015, însă viceprimarul Ghilescu Victor a refuzat să se deplaseze cu comisia respectivă la fața locului, iar la 27 martie 2015, Centrul de Sănătate Publică Drochia, contrar prevederilor legale a emis o prescripție repetat cu nr. 11 prin care a extins termenul de îndeplinire integrală a prescripției din 16 februarie 2015 pînă la 09 aprilie 2015. Indiferent de acest fapt, susţine că toate reglementările legale ce vizează problema creată sunt ignorate sfidător, prin ce se încalcă grosolan drepturile sale constituționale ca cetățean, fiind personal înjosit și batjocorit, iar demnitatea fiindu-i plasată sub zero.
Mai mult decît atît, ca urmare a celor menționate, afirmă că i-a fost afectată grav starea sănătății, au apărut dureri de inimă, stomac, dereglări serioase a somnului, poftei de mîncare, slăbiciuni, amețeli, are răsuflarea permanent sufocată, pe parcursul întregii perioade suportînd suferințe fizice și psihice, și avînd o stare morală deviată de la normal. În drept își întemeiază cerințele în baza prevederilor Legii contenciosului administrativ, Legii cu privire la petiționare și Constituției RM. Solicită repararea prejudiciului moral cauzat prin nesoluționarea în termen legal a cererii din 11 februarie 2015, în mărime de 500 000 lei.
La 05 mai 2015, Pavalenco Valeriu a depus cerere suplimentară, prin care concomitent la cerințele înaintate în cererea inițială a solicitat, obligarea Primăriei Drochia să execute integral și necondiționat indicațiile medicului șef sanitar de stat raionul Drochia expuse în prescripție sanitară nr. 2 din 16 februarie 2015 emise în temeiul art. 17 alin. (2) pct. 7 al Legii cu privire la supravegherea de stat a sănătății publice nr. 10-XVI din 03 februarie 2009, cu stabilirea unui termen fix de executare (f.d. 27). Prin încheierea protocolară din 05 mai 2015, s-a dispus atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a Centrului de Sănătate Publică (f.d. 90). Prin încheierea protocolară din 23 iunie 2015 au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Mergevinschi Nicolai și Poleacova Aida (f.d.
92). Prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 07 iulie 2015, acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligată Primăria Drochia să execute prescripția sanitară nr. 2 din 16 februarie 2015 și încasat din contul Primăriei or. Drochia în beneficiul lui Pavalenco Valeriu prejudiciul moral cauzat prin nesoluționarea în termen a cererii în sumă de 15 000 lei. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2015, a fost admis apelul declarat de Primăria or. Drochia și modificată hotărîrea primei instanțe prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat din contul Primăriei or. Drochia în beneficiul lui Pavalenco Valeriu de la 15 000 lei pînă la 500 lei, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. art. art. 1 alin. (2), 14 alin. (1), 15 alin. (1) şi (2) și art. 25 alin. (1), (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ, care reglementează, scopul contenciosului administrativ, cererea prealabilă, procedura de examinare a cererii prealabile și depunerea cererii de chemare în instanţa de contencios administrativ și a remarcat art. art. 1422 alin. (1) și art. 1423 alin. (1) Cod civil, care statuează reparaţia prejudiciului moral și mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral. Astfel, instanța de apel a stabilit că deşi, prima instanță corect a ajuns la concluzia încasării prejudiciului moral din contul Primăriei or.
Drochia pentru nesoluționarea în termen a cereri lui Pavalenco Valeriu, însă a apreciat subiectiv gravitatea cauzării suferințelor psihice, iar ţinînt cont de datele obiective care certifică acest fapt, a conchis că mărimea prejudiciului moral de 15 000 lei este exagerată pentru o astfel de categorie de litigii, suma de 500 lei fiind echitabilă pentru prejudicial cauzat reclamantului. Concomitent, instanța de apel a constatat temeinicia soluţiei primei instanţe cu referire la faptul că Primăria or. Drochia este obligată să execute prescripția sanitară nr. 2 emisă de Centrul de Sănătate Publică raional Drochia la 16 februarie 2015. La 13 ianuarie 2016, Pavalenco Valeriu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului, iar concluziile expuse în decizie contravin înscrisurilor din dosar. Consideră că instanța de apel a apreciat abuziv și tendențios normele de drept material și a interpretat eronat normele de drept aplicate de către prima instanță la adoptarea hotărîrii din 07 iulie 2015, pe cauza respectivă, iar erorile omise au dus la încălcarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță dînsului nefiindu-i asigurată imparțialitatea, obiectivitatea și egalitatea părților în drepturile procedurale, principii prevăzute de art. 26 alin. (3) şi (4) CPC și consfințite de art. art. 6, 13 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 13 ianuarie 2016, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către de Pavalenco Valeriu este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către de Pavalenco Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către de Pavalenco Valeriu asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către de Pavalenco Valeriu ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către de Pavalenco Valeriu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas