2rh-57/16 — Declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a lotului de teren cu repunerea părţilor în poziţia iniţială

prima instanţă: S. Balaban dosarul nr. 2rh-57/16 instanța de apel: G. Zubati, M. Guzun, V. Pruteanu instanța de recurs: V. Clevadî, Iu. Sîrcu, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintee, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas examinînd cererea de revizuire depusă de către Ciobanu Mihail, reprezentat de avocatul Rotaru Dorel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciobanu Mihail și Ciobanu Galina împotriva lui Cojocaru Victor cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare a lotului de teren cu repunerea părților în poziția inițială, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2011, prin care recursul declarat de către Ciobanu Mihail și Ciobanu Galina, a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 16 ianuarie 2010, Ciobanu Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cojocaru Victor cu privire la declararea nulității contractului de vînzare- cumpărare nr. 2754 din 08 iulie 2007. În motivarea acţiunii a indicat că prin dispoziția Primăriei or.

Hînceşti nr. 286 din 05 octombrie 1992 i-a fost repartizat un lot de teren pentru construcție, amplasat în sectorul Floare-2, orașul Hînceşti. Susține reclamantul că o perioadă îndelungată de timp s-a aflat la muncă peste hotarele Republicii Moldova. Iar la revenirea în Republica Moldova, a aflat că terenul, ce-i aparținea cu drept de proprietate, a fost în mod suspect, înstrăinat, conform contractului de vînzare-cumpărare autentificat notarial cu nr. 2754 din 08 iulie 2007 și înregistrat după Cojocaru Victor, locuitor al satului Paşcani r-l Hînceşti cu număr cadastral 5301202.391. Menționează că la momentul efectuării tranzacției se afla la muncă în Spania și nu intenționa să înstrăineze terenul.

Consideră că s-a admis o ilegalitate, prin care a fost deposedat de dreptul său de proprietate asupra terenului. Solicită reclamantul, declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 2754 din 08 iulie 2007 a terenului, situat în sectorul Floare-2, or. Hînceşti, nr. cadastral 5301202.391, înregistrat pe numele lui Cojocaru Victor. În cadrul dezbaterilor judiciare, Ciobanu Mihail și-a concretizat cerințele, solicitînd, declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 2578 din 06 iulie 2007 a terenului cu suprafața de 0,0600 ha, situat în sectorul Froare-2, or. Hînceşti cu nr. cadastral 5301202.391 și contractul de vînzare-cumpărare nr. 2754 din 06 iulie 2007 a terenului cu suprafața de 0,0498 situat în or.

Hînceşti cu nr. Cadastral 5301202920 înregistrate pe numele lui Cojocaru Victor, cu aducerea părților în poziția inițială, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Hînceşti de a modifica înscrisurile în registrul bunurilor imobile și înlăturarea încălcărilor care nu sunt legate de privare de posesiune prin evacuarea materialelor de construcție și a instrumentelor, ce aparțin pîrîtului, de pe loturile de teren menționate cu obligarea acestuia de a nu crea obstacole pe viitor în folosirea terenurilor. În motivarea cererii a indicat că prin dispoziția Primăriei or. Hînceşti nr. 286 din 05 octombrie 1992 i-a fost repartizat un sector de pămînt cu suprafața de 600 m.p. în microraionul Floarea-2, or.

Hînceşti. Prin dispoziția Primăriei or. Hînceşti nr. 380 din 02 august 2000 pe lîngă lotul menționat i-a fost repartizat lotul nr. 90, menţionînd că în perioada încheierii tranzacțiilor de vînzare-cumpărare se afla la muncă în Spania și careva intenția de a vinde loturile de teren care îi aparțin cu drept de proprietate nu avea. Cu atît mai mult că declarațiile făcute de către soția sa Ciobanu Galina la notarul Tudos Raisa nu corespund adevărului, iar semnăturile nu sunt depuse de ea. La data de 20 septembrie 2010, Ciobanu Galina, la fel, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cojocaru Victor, Notarul Public Tudos Raisa, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Hînceşti cu privire la declararea nulității actelor juridice.

În motivarea acţiunii a indicat că la 18 mai 1991 a înregistrat căsătoria cu Ciobanu Mihail la OSC Hînceşti. Căsătoria nu a fost desfăcută. Prin decizia nr. 286 din 05 octombrie 1992 soțului Ciobanu Mihail i-a fost repartizat terenul pentru construcție cu suprafața de 0.0600 ha în or. Hînceşti, microraionul Floarea-2, număr cadastral 5301202391. Prin dispoziția primarului or. Hînceşti nr. 380 din 02 august 2000, soțului Ciobanu Mihail i-a mai fost repartizat și lotul de teren cu suprafața de 0,0498 ha, număr cadastral 5301202920. Susține că aceste bunuri imobile au fost dobîndite în timpul căsătoriei și constituie proprietate comună în devălmășie. De asemenea indică că soțul Ciobanu Mihail începînd cu 1995 deseori pleca la muncă peste hotarele țării, iar cînd a revenit în ianuarie 2010, au aflat că terenurile au fost înstrăinate pîrîtului în baza contractelor de vînzare-cumpărare nr. 2754 și respectiv nr. 2758 din 06 iulie 2007, autentificate de notarul Tudos Raisa.

Menționează că nici dînsa și nici soțul ei nu au fost prezenți la biroul notarial, și nu au dat consimțămîntul la înstrăinarea terenurilor, nu au semnat contractele și declarațiile respective. Afirmă că conform expertizei, efectuate în cadrul cauzei penale intentată la cererea lui Ciobanu Mihai, nu sunt ale ei semnăturile din declarațiile nr. 2757 și 2761 din 06 iulie 2007. Chiar dacă aceste contracte au fost semnate de soțul Ciobanu Mihai, oricum urmează a fi declarate nule, deoarece nu a dat consimțămîntul la înstrăinarea terenurilor. Or, pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor. Solicită reclamanta, declararea nulității a contractului de vînzare-cumpărare nr. 2754 din 06 iulie 2007 a terenului cu suprafața de 0,0498 ha situat în or.

Hînceşti cu numărul cadastral 5301202920 și a contractului de vînzare-cumpărare nr. 2758 din 06 iulie 2007 a terenului cu suprafața de 0,0600 ha situat în or. Hînceşti, microraionul Floarea-2 cu număr cadastral 5301202391, cu repunerea părților în poziția inițială și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea Judecătoriei Hînceşti din 01 octombrie 2010 pricinile au fost conexate pentru examinare într-o singură procedură. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 01 martie 2011 acțiunea a fost admisă integral. Au fost declarate nule contractul nr. 2754 din 06 iulie 2007 de vînzare- cumpărare a lotului de teren suprafața 0.0498 ha, număr cadastral 5301202920 și contractul nr. 2758 din 06 iulie 2007 de vînzare-cumpărare a lotului de teren suprafața 0.0600 ha, număr cadastral 5301202391, din or.

Hînceşti, str. Bucureștilor, 45, încheiate între Ciobanu Mihail și Cojocaru Victor, autentificate de notarul Tudos Raisa, cu repunerea părților în poziție inițială. A fost obligat OCT Hînceşti să radieze din registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate a lui Cojocaru Victor și să reînregistreze dreptul de proprietate a lui Ciobanu Mihail asupra loturilor de teren număr cadastral 5301202920 și 5301202391. S-a încasat de la notarul Tudos Raisa pentru Ciobanu Mihail 4100 lei cheltuieli de judecată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 iulie 2011, a fost admis apelul declarat de către Cojocaru Victor, casată integral hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată și s-a încasat de la Ciobanu Mihail și Ciobanu Galina în beneficul lui Cojocaru Victor cheltuieli de judecată în sumă de 225 lei.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2011, recursul declarat de către Ciobanu Mihail și Ciobanu Galina, a fost considerat inadmisibil. La 28 ianuarie 2016, Ciobanu Mihail, reprezentat de avocatul Rotaru Dorel a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2011, solicitînd admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de recurs, rejudecarea cauzei, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. Consideră că decizia instanţei de recurs urmează a fi retractată în temeiul art. 449 lit. a) CPC, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă.

În acest sens invocă că, temei pentru revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2011, este sentința Judecătoriei Hînceşti din 19 decembrie 2014 care a fost ulterior menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2015 dosar nr. 1a-157/15. Iar, conform deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție nr. 1ra- 1104/2015 din 08 decembrie 2015 au fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpatul Ciobanu Teodor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2015, în cauza penală privindu-l pe Ciobanu Teodor Ilie, cu menținerea deciziei atacate, astfel devenind irevocabilă la data pronunțării în temeiul art. 466 alin. (5) Cod de Procedură Penală.

Susține că prin sentința menționată s-a constatat faptul falsificării semnăturilor din Contractele de vînzare-cumpărare nr. 2758 și nr. 2754 din 06 iulie 2007, din declarațiile nr. 2757 și nr. 2761 din 06 iulie 2007 și în ordinele de încasare a numerarului nr. 34 și nr. 35 din 06 iulie 2007, prin care Ciobanu Teodor Ilie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod Penal. Menționează că infracțiunea în săvîrșirea căreia a fost recunoscut vinovat Ciobanu Teodor Ilie este în legătură cu judecarea pricinii, în sensul că a fost constatat cu certitudine prin sentința penală că reclamanții nu și-au manifestat consimțămîntul la înstrăinarea terenurilor în litigiu , iar semnăturile aplicate de reclamanți pe Contractele nr. 2754 și nr. 2758 din 06 iulie 2007, nu aparțin acestora.

Un alt temei de revizuire a pricinii revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b), invocînd că odată cu comiterea de către Ciobanu Teodor Ilie a infracțiunii pentru care a fost condamnat reprezintă o circumstanță, care nu i-a fost cunoscută anterior, această circumstanță fiind esențială în soluționarea cauzei civile.

În acest sens consideră că a fost dovedit faptul că a întreprins toate măsurile pentru a afla aceste circumstanțe esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, fapt confirmat prin materialele cauzei, conform cărora s-a constatat că s-a adresat organelor de poliție referitor la înstrăinarea terenurilor sale, a fost pornită chiar o cauză penală, au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală, printre care și două rapoarte de expertiză grafoscopice a semnăturilor aplicate pe actele de înstrăinare, cu toate acestea, la acel moment nu a fost posibilă identificarea persoanei care putea fi pusă sub învinuire, iar cauza penală a fost suspendată în temeiul art. 2871 alin. (1) pct. 2). Invocă că ulterior după reluarea urmăririi penale a fost numită o expertiză grafoscopică în comisie, care s-a finalizat cu întocmirea Raportului de expertiză nr. 1271 din 16 iulie 2012, a cărui legalitatea a fost contestată în cadrul procesului penal, însă a fost confirmată prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-1104/2015 din 08 decembrie 2015. Consideră că prin prisma prevederilor art. 219 Cod civil, este necesar de a repune părțile în poziția inițială și anume a obliga intimatul Cojocaru Victor să restituie în beneficiul său loturile de teren în litigiu.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire întemeiată și care urmează a fi admisă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. b) şi alin.(6) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărîrii sau deciziei supuse revizuirii. În cazul în care o hotărîre examinată anterior în apel şi în recurs a fost supusă revizuirii, pricina se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare în apel, în recurs sau în primă instanţă, după caz.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conținute în art. 449 CPC și ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerințe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către prima instanță a normelor de drept material și procesual, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

La caz, se constată că revizuentul, ca temei de revizuire a invocat faptul că prin sentința Judecătoriei Hînceşti din 19 decembrie 2014, Ciobanu Teodor Ilie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod Penal, și anume, pentru faptul falsificării semnăturilor din Contractele de vînzare- cumpărare nr. 2758 și 2754 din 06 iulie 2007, din declarațiile nr. 2757 și nr. 2761 din 06 iulie 2007 și în ordinele de încasare a numerarului nr. 34 și nr. 35 din 06 iulie 2007. Așa fiind, revizuentul a menționat că infracțiunea de săvîrșirea căreia a fost recunoscut vinovat Ciobanu Teodor Ilie este în legătură cu judecarea pricinii, în sensul că a fost constatat cu certitudine prin sentința penală că reclamanții nu și-au manifestat consimțămîntul la înstrăinarea terenurilor în litigiu, iar semnăturile aplicate de reclamanți pe Contractele nr. 2754 și nr. 2758 din 06 iulie 2007, nu aparțin acestora.

În drept, revizuentul a invocat dispozițiile art. 449 lit. a) CPC, iar cu titlu de probă în susținerea cererii de revizuire a prezentat copia decizia Curții Supreme de Justiție din 08 decembrie 2015 și copia Raportului de expertiză nr. 1271 din 16 iulie 2012. Astfel, potrivit art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă. În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este de înțeles că pentru probarea temeiurilor de revizuire forța probantă are doar sentința irevocabilă de condamnare, o condiție fiind ca însăși condamnarea să fie în legătură cu examinarea pricinii.

Analizînd materialele cauzei în raport cu circumstanțele menționate de revizuent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de justiție, prin prisma prevederilor art. 123 alin. (3) CPC, reține că, în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a lui Ciobanu Teodor Ilie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Ciobanu Teodor la data de 04 iulie 2007, urmărind scopul dobîndirii ilicite a două terenuri pentru construcții care aparțin fratelui său geamăn Ciobanu Mihail, cu suprafața de 0,06 ha și 0,49 ha, situate în or.

Hînceşti, pentru ca ulterior să le vîndă și să obțină profit, profitînd de faptul că are o asemănare fizică identică cu a fratelui său geamăn - Ciobanu Mihail, folosind metoda înșelăciunii prin formă scrisă, a perfectat semnătura fratelui Ciobanu Mihail în cererea adresată Oficiului Cadastral Hînceşti prin care a solicitat eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, iar la 06 iulie 2007, aflîndu-se în biroul notarului privat Tudos Raisa din or. Hînceşti, str. Mihalcea Hîncu, 108, a perfectat din numele fratelui său Ciobanu Mihail semnăturile din contractul de vînzare- cumpărare nr. 2758 și 2754 din 06 iulie 2007, precum și a prezentat buletinul de identitate a fratelui Mihail, certificînd prin semnătură vînzarea terenurilor la prețul de 1319 lei și 1590 lei - conform clauzelor contractuale lui Tiron Maria.

Ultima acționa în baza procurii nr. 2311 în interesele lui Cojocaru Victor. La fel, Ciobanu Teodor a perfectat două texte manuscrise însoțitoare ale semnăturilor „Ciobanu” - din numele lui Ciobanu Galina în declarațiile nr. 2757 și 2761 din 06 iulie 2007, prin care Ciobanu Galina î-și dă consimțămîntul la înstrăinarea de către soțul Ciobanu Mihail a terenurilor menționate pe care le dețin în comun cu drept de proprietate asupra terenurilor - în devălmășie. În cadrul examinării aceleiași cauze penale, s-a stabilit și faptul că Ciobanu Teodor Ilie a perfectat două semnături din numele lui Ciobanu Mihail în conținutul ordinului de încasare a numerarului nr. 34 și 35 din 06 iulie 2007 prin care au fost achitate suma de 452 lei și, respectiv, 16 lei pentru serviciile notarului Tudos Raisa și în Registrul actelor notariale ținut de notarul Tudos Raisa.

Ulterior, Cojocaru Victor și-a înregistrat în modul stabilit dreptul de proprietate asupra terenurilor vizate. În așa mod, Ciobanu Teodor a cauzat lui Ciobanu Mihail o daună în proporții considerabile în valoare totală de 2909 lei. Prin urmare, instanța de fond a stabilit că, aceste acțiuni ale inculpatului Ciobanu Teodor au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor, escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune, săvîrșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

La caz se reține că la baza emiterii sentinței de condamnare pe lîngă alte probe a care dovedesc vinovăţia lui Ciobanu Teodor Ilie în comiterea infracţiunii încriminate a fost pus şi Raportul de expertiză nr. 1271 din 16 iulie 2012, din care rezultă că: „Semnăturile din numele lui Ciobanu Mihail Ilie din documentele: contractul de vînzare-cumpărare nr. 2758 din 06 iulie 2007, pe contractul de vînzare-cumpărare nr. 2754 din 06 iulie 2007; ordinul de încasare a numerarului nr. 35 din 06.07.2007, pe ordinul de încasare a numerarului nr.35 din 06 iulie 2007; registrul actelor notariale AA nr. 003413/234 deținut de notarul public Tudos Raisa, numărul de înregistrare 2754 și 2758 din 06 iulie 2007; cererea cu privire la eliberarea Certificatului cu privire la valoare și Extrasul din Registrul bunurilor imobile nr. 5301/17475/07/1 din 04 iulie 2007, au fost executate de Ciobanu Teodor Ilie a cărui mostre de semnături au fost prezentate la examinare.

Semnăturile din numele lui Ciobanu Galina Nicolae din documentele; două declarații adresate biroului notarial Tudos Raisa nr. 2757 și 2761 din 06 iulie 2010, în registrul actelor notariale nr. 6 (AA Nr. 003413/234) a notarului Tudos Raisa pe anul 2007 au fost executate nu de Ciobanu Galina Nicolae. A stabili dacă semnăturile din numele lui Ciobanu Galina Nicolae în două Declarații adresate Biroului notarial Tudos Raisa nr. 2757 și 2761 din 06 iulie 2007 și în Registru actelor notariale Nr.6 (AA Nr. 003413/234) a notarului Tudos Raisa pe anul 2007 au fost sau nu executate de Ciobanu Mihail Ilie, Ciobanu Elena, Ciobanu Teodor Ilie, Tiron Maria nu este posibil.

Textul manuscris „Ciobanu” însoțitor al semnăturilor din numele lui Ciobanu Galina Nicolae din documentele; două Declarații adresate Biroului notarial Tudos Raisa nr. 2757 și 2761 din în Registru actelor notariale Nr.6 (AA Nr. 003413/234) a notarului Tudos Raisa pe anul 2007 au fost executate de Ciobanu Teodor Ilie a cărui mostre de scris cursiv de mînă și semnături au fost prezentate la examinare - de alte probe administrate în cadrul cercetării judecătorești”.

În consecință, se constată că anume neprobarea faptelor falsificării actelor susmenționate, a constituit temei de admitere a apelului declarat de către Cojocaru Victor, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, iar recursul declarat împotriva deciziei instanţei de apel a fost considerat inadmisibil de către Curtea Supreme de Justiție prin decizia din 22 decembrie 2011. Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, constată că circumstanțele invocate de revizuent, cît și probele prezentate ca temei de revizuire, corespund temeiului prevăzut la art. 449 lit. a) CPC și influențează esențial soluția dată de instanța de recurs prin decizia din 22 decembrie 2011 și instituie imperativ necesitatea redeschiderii examinării cauzei civile, întru neadmiterea îmbogățirii fără justă cauză sau cauzarea de daune materiale revizuentului.

De altfel, la caz se va remarcă și faptul că prin sentința Judecătoriei Hînceşti din 19 decembrie 2014, care ulterior a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2015 şi decizia Curții Supreme de Justiție din 08 decembrie 2015, se confirmă incontestabil existenţa la caz a circumstanțelor care indică direct la faptul comiterii unei infracțiuni în legătură cu judecarea pricinii civile, și falsificarea actelor de înstrăinare a căror anulare se solicită, circumstanțe care nu au fost cunoscute instanțelor în cadrul judecării pricinii civile, însă care necesită a fi examinate în coraport cu alte probe din dosar. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că motivele aduse în susținerea cererii de revizuire se încadrează și în cele stabilite la art. 449 lit. b) CPC, deoarece acest temei exista obiectiv pînă la pronunțarea deciziei revizuirea căreia se solicită.

Or, în sensul normei enunțate, este de înțeles că o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, ele urmînd a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

La acest segment, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție mai reține și faptul că unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Însă, potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele judecătorești naționale sunt în drept de a admite derogări din principiile și garanțiile stabilite prin normele Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, inclusiv și din principiul securității raporturilor juridice, cînd aceasta este necesar într-o societate democratică, pentru garantarea și respectarea intereselor ce prevalează interesele reclamantului, în special, în caz în care aceasta cer interesele justiției.

Potrivit opiniei Curții Europene a Drepturilor Omului, expuse în hotărîrea pronunțată pe cauza Nikitin versus Rusia, redeschiderea procedurii în baza unor fapte noi nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute de art. 4 Protocolul 7 al Convenției. În asemenea cazuri, cînd hotărîrea irevocabilă respectivă a dus la unele consecințe negative serioase, care nu pot fi rectificate decît prin reexaminarea sau redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este cauzată de erori sau deficiențe de o asemenea gravitate încît apare un dubiu serios în privința rezultatului procedurilor contestate, excluderea posibilității de revizuire a hotărîrii, pentru motive formale, poate să ducă la încălcarea principiului echității și legalității hotărîrii judecătorești, fiind lezată și încrederea publicului în autoritatea judecătorească.

Iar admiterea cererii de revizuire în cauză, reieșind din sensul art. 3, 6 și paragraful 2 al art. 4 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privința intimatului a principiului securității raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară și admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public și a echității justiției. Redeschiderea procesului în pricina dată rezultă din circumstanțe și fapte noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze decizia contestată, precum și din necesitatea înlăturării unor consecințe negative serioase, generate în urma încălcării flagrante a normelor constituționale, care au lezat interese publice și care nu pot fi rectificate decît prin reexaminarea cauzei.

În asemenea împrejurări și întru evitarea admiterii unei încălcări a dispozițiilor statuate la art. 6 § 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, de a casa decizia Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2011 și a reține pricina pentru rejudecarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se admite cererea de revizuire depusă de către Ciobanu Mihail, reprezentat de avocatul Rotaru Dorel.

Se casează decizia Curții Supreme de Justiție din 22 decembrie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ciobanu Mihail și Ciobanu Galina împotriva lui Cojocaru Victor cu privire la declararea nulității contractului de vînzare- cumpărare a lotului de teren cu repunerea părților în poziția inițială și se reține pricina pentru rejudecarea recursului în Curtea Supremă de Justiție, în alt complet de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas