2ra-506/16 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală

Prima instanță: Judecătoria Edineţ Dosarul nr. 2ra-506/16 Judecător: M. Iftodi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Gheorghieș, A. Albu, N. Chircu ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către Procuratura Republicii Moldova, Nojac Tudor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nojac Tudor împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2015, prin care a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Edineț din 30 aprilie 2015, c o n s t a t ă La 24 noiembrie 2014, Nojac Tudor a înaintat acţiune în judecată împotriva Ministerului Justiţiei RM prin care a solicitat încasarea despăgubirii pentru prejudiciul material cauzat în mărime de 622 614, 44 lei; încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 1 500 000 lei; încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 3 500 lei.

În motivarea acţiunii a invocate că, prin sentinţa din 06 aprilie 2012 reclamantul a fost achitat în baza art. 329 CP din lipsa în acţiuni a componenței de infracțiune. Sentinţă, care a fost lăsată fără modificări prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2014, decizia irevocabilă menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2014. În urma atragerii neîntemeiate la răspundere penală, reclamantului i-a fost cauzat un prejudiciu material şi moral, care urmează a fi reparat conform legii. Prejudiciul material constă din salariul pierdut în urma suspendării contractului de muncă pe o perioadă de aproximativ 4 ani, cheltuielile pentru deplasări la Curtea de Apel Bălţi – 1 430 lei, cheltuieli pentru asistenţa apărătorului 20 500 lei.

Salariul mediu lunar constituia 5 400 lei. Prin suspendarea din funcţie a fost lipsit de salariu şi de dreptul de a dispune de salariu după bunul plac. De facto este deponent al Băncii Moldinconbank şi consideră, că a pierdut în rezultatul suspendării din funcţie şi a faptului că nu a primit salariu, dobînda care i s-ar fi cuvenit dacă acești bani se aflau pe depozit în contul bancar. În total suma prejudiciului material cauzat prin suspendarea din funcţie constituie suma de 600 684,44 lei, iar prejudiciul material în total în sumă de 622 614,44 lei. Prejudiciul moral reclamantul îl apreciază în mărime de l 500 000 lei. A fost învinuit pe nedrept, că a admis conectarea ilegală la rețeaua de apă a SRL „Ciocănel-Agro” şi a cauzat un prejudiciu în mărime de 1 465 801 lei, în rezultatul intentării dosarului penal şi retrăirilor psihologice i s-a agravat starea sănătăţii şi a devenit invalid gr.

II pe viață. Examinarea dosarului la urmărirea penală şi în instanţele de judecată a decurs 4 ani şi 3 luni, procuratura insistînd în învinuire fără careva probe concludente, a fost suspendat din funcţie din anul 2010 şi pînă la 21 iulie 2014, fiind nevoit să supraviețuiască fără surse de existenţă, timp de aproape 4 ani, situaţia în familie pe parcursul acestor ani la fel a fost tensionată, deoarece soţia este pensionară, la întreținere au un copil invalid, iar fiul nu este angajat în cîmpul muncii. Încă un factor ce i-a cauzat suferinţe psihice a fost faptul că dosarul penal a fost pornit după ce a depistat conectarea ilegală la apeduct şi a documentat aceste încălcări, adică dosarul a fost pornit ca o răzbunare, deoarece a încurcat cuiva să se îmbogățească ilicit.

Cel mai tare la afectat faptul că, întreprinderea a înaintat cerere să fie recunoscută ca parte civilă căreia i-a fost cauzat prejudiciu de 1 465 000 lei şi în condiţiile de incertitudine a finalului dosarului. Prin încheierea Judecătoriei Edineţ din 13 ianuarie 2015, în proces a fost antrenată Procuratura Generală a RM în calitate intervenient accesoriu alături de pîrît. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 30 aprilie 2015, acţiunea înaintată de Tudor Nojac a fost admisă parţial, s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Tudor Nojac despăgubirea pentru prejudiciul material cauzat în sumă de 21 930 lei, despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 30 000 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 3 500 lei, în rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 10 noiembrie 2015, s-au respins cererile de apel declarate de Ministerul Justiţiei RM şi Procuratura Generală RM, s-a admis apelul declarat de Tudor Nojac. S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 30 aprilie 2015 în partea ce ţine de cuantumul despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, de la 30 000 lei la 50 000 lei. În rest hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 30 aprilie 2015 s-a menținut. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 05 ianuarie 2016, în termenul prevăzut de lege, Procuratura RM a declarat recurs, solicitînd casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie diminuată despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept material. La 19 ianuarie 2016, Nojac Tudor a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, sunt ilegale și neîntemeiate în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, a dobînzii de întîrziere și compensarea pierderilor în legătură cu inflația. La 22 ianuarie 2016, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă, sau modificarea actelor judecătorești contestate în sensul diminuării sumelor acordate.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 19.11.2015 (f.d. 228 vol. I), cît şi faptul că conform avizurilor de recepţionare recurenţii Nojac Tudor şi Ministerul Justiției al RM au recepţionat decizia la 24.11.2015 (f.d. 230, 232 vol. I), recursurile acestora se consideră declarate în termen. La 17 februarie 2016, Procuratura Generală a RM a prezentat referinţă pe marginea recursurilor declarate de Nojac Tudor şi Ministerul Justiţiei al RM, solicitînd admiterea recursului declarat de Ministerul Justiţie al RM şi respingerea recursului declarat de Nojac Tudor.

La 09 martie 2016, Nojac Tudor a prezentat referinţă pe marginea recursurilor declarate de procuratura şi Ministerul Justiţiei al RM, solicitînd respingerea acestora. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursurile urmează a fi declarate drept inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Procuratura RM, Nojac Tudor și Ministerul Justiției al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Procuratura RM, Nojac Tudor și Ministerul Justiției al RM ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile declarate de Procuratura Republicii Moldova, Nojac Tudor și Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă