3ra-391/16 — Cu privire la contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-391/16 prima instanţă – Sv. Vîșcu instanţa de apel – A. Panov, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de către Adrian Gîțu directorul general, acționînd în interesele recurentei Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată în ordinea contenciosului administrativ, de Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind anularea art.3 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.32 din 19 martie 2014, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 prin care s-a respins cererea de apel depusă de Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 24 iunie 2015. c o n s t a t ă: La data de 10 aprilie 2014 Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului, solicitînd anularea art.3 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.32 din 19 martie 2014 în privinţa sancţionării postului Jurnal TV. Întru susţinerea cererii de chemare în judecată, reclamantul Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată a menţionat că, prin art. 3 din decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.32 din 19 martie 2014, postul de televiziune Jurnal TV a fost sancţionat cu avertizarea publică pentru derogări de la prevederile pct.3.1.

lit. a) din licenţa de emisie seria AA nr.073710 din 03 iulie 2009 şi prevederile art. 7 alin. (4) lit. c) Codul Audiovizualului, în conformitate cu art. 38 alin.(2) lit. f) şi alin. (3) lit. a) din Codul Audiovizualului. 1 Consideră reclamantul, că examinarea chestiunii sancţionării acestuia a purtat un caracter unilateral şi formal, cu încălcarea flagrantă a procedurii stabilite şi având intenţia clară de persecutare. Astfel în situaţia lor, de către pîrîţi nu a fost respectată procedura informării, cunoscînd despre o monitorizare ce îi privea, post-factum, la data de 13 martie 2014 cînd deja erau rezultatele monitorizării.

La caz monitorizarea a fost efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi aprobată prin decizia nr.11 din 29 ianuarie 2014, nu are caracter de sancţionare şi, prin urmare, era absolut obligatorie publicarea în Monitorul Oficial a deciziei nr. 11 din din 29 ianuarie 2014 pentru ca aceasta să intre în vigoare şi pentru a legitima efectuarea monitorizării în perioada 10-25 ianuarie 2014 conform alin. (3) art. 40 al Codului Audiovizualului.

Iar în condiția în care decizia nr. 11 din din 29 ianuarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial abia la data de 28 februarie 2014, ea nu poate legaliza post-factum monitorizarea efectuată în perioada 10-25 ianuarie 2014 şi rezultatele acesteia, care au stat la baza adoptării deciziei nr.32 din 19 martie 2014. În aceste condiţii, reclamantul consideră că, sub aspect procedural, decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.32 din 19 martie 2014 este ilegală, punînd la bază o monitorizare aprobată prin decizia nr. 11 din 29 ianuarie 2014 şi care a fost publicată în Monitorul Oficial după ce a avut loc monitorizarea. Din acest considerent, afirmă că pîrîta a demonstrat, iarăşi, intenţia de a persecuta reclamanta.

La fel, reclamanta a menţionat că, verificînd registrul de stat al controalelor publicat pe pagina http://www.controale.gov.md nu a găsit înregistrat controlul efectuat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului în perioada 17 noiembrie 2013-19 noiembrie 2013, fapt ce contravine prevederilor art.8 din Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Totodată, reclamanta a specificat că, prin scrisoarea expediată pe e-mail la data de 13 martie 2014, pîrîta a prezentat reclamantei proiectul deciziei de sancţionare. La data de 18 martie 2014, prin scrisoarea nr. 239-E/04, reclamanta a expediat pîrîtei un răspuns motivat cu contra-argumente asupra proiectul deciziei de sancţionare.

În decizia nr.32 din 19 martie 2014, pîrîta, în mod tendenţios, a considerat că poate examina cauza şi sancţiona postul Jurnal TV, fără a combate toate argumentele reclamantei expuse pe 2 pagini, prin scrisoarea nr. 239-E/04 din 18 martie 2014. Astfel, pîrîta nu a dorit să se expună asupra argumentelor invocate de reclamant privitor la obligativitatea publicării deciziei nr.11 din 29 ianuarie 2014 în Monitorul Oficial înainte de a fi efectuată monitorizarea în perioada 10-25 ianuarie 2014. De asemenea, pîrîta a evitat să combată argumentul potrivit căruia controlul efectuat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului este un control inopinat şi trebuie să fie înregistrat la Cancelaria de Stat, care nu a fost realizat pînă în prezent, fapt ce anulează rezultatele controlului.

Mai mult ca atât, în decizia contestată nr. 32 din 19 martie 2014, pîrîta a făcut referire doar la anumite argumente ale reclamantei, dar nu şi-a motivat decizia de aplicare a sancţiunii, astfel, prin acţiunile sale şi adoptarea art.3 din decizia nr.32 din 19 martie 2014, pîrîta a acţionat doar în vederea sancţionării, iar în această privinţă reclamanta atrage atenţia instanţei asupra faptului că în adresa lor a fost expediat 2 proiectul deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului, care era expus doar în direcţia de aplicare a unei sancţiuni, faptele erau prezentate deja ca fiind constatate ca reprezentînd şi constituind abateri, prevederile legale indicate erau specificate ca fiind deja încălcate, nelăsînd loc de interpretare şi de posibilă „răzgîndire" a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, fără a se ţine cont de prezumţia nevinovăţiei.

Prin această conduită consideră că, pîrîta a manifestat o atitudine de răzbunare care pe lîngă faptul că a fost complice al acţiunilor concertate de sistare a retransmisiei postului Jurnal TV în reţelele de cablu ale operatorilor de servicii TV, a monitorizat această perioadă neagră a democraţiei Republicii Moldova şi a constat criticarea negativă de către postul Jurnal TV a acţiunilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului şi ale celui care a pus la cale sistarea emisiei - Vladimir Plahotniuc. Această critică realizată în contextul autoapărării postului Jurnal TV, a fost catalogată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului ca abatere de la respectarea prevederilor art.7 din Codul audiovizualului.

Mai mult decît atît, reclamanta consideră că, acţiunile pîrîtei urmăresc persecutarea pentru faptul că, anterior, reclamanta a solicitat demisia in corpore a membrilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului, acţiunile cărora au fost deconspirate şi catalogate ilegale în instanţele de judecată. Cît priveşte fondul presupuselor norme încălcate şi constatate de către pîrît în decizia nr.32 din 19 martie 2014, reclamanta a specificat că, invocarea lor nu este în nici un fel relevantă cazului, din moment ce nu a fost respectată procedura legală de efectuare a monitorizării şi de aplicare a sancţiunilor. În drept, reclamanta şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 38 alin. (9) din Codul Audiovizualului şi art. 8, 16, 16, 21, 25 alin. (1) lit. b), 26 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea contenciosului administrativ.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 iunie 2015 acțiunea s-a respins ca nefondată (f.d.21-30 vol.II) Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 s-a respins cererea de apel depusă de Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, fiind menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 iunie 2015 (f.d. 66-82 vol.II). La 22 ianuarie 2016 Adrian Gîțu directorul general, în interesele recurentului Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015 și hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 24 iunie 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, pronunțînd o hotărîre nouă, prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată și dispusă anularea pct.3 al deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr.32 din 19 martie 2014. În motivarea recursului recurentul a indicat că, concluziile expuse de instanța de apel și de fond sunt nefondate și ilegale, contradictorii cu circumstanțele cauzei și probele administrate, sunt unilaterale, iar la adoptarea lor instanța a aplicat o lege care nu trebuia aplicată.

3 A reiterat că, obiectul litigiului este decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului nr. 32 din 19 martie 2014, prin pct.3 al căreia Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chişinău Plus” societatea cu răspundere limitată, titulara postului de televiziune Jurnal TV, a fost sancţionată cu avertizare publică pentru derogări de la art. 7 alin. (4) lit.(c) din Codul audiovizualului. La emiterea deciziei contestate, în partea referitoare la sancţionarea postului respectiv, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a admis încălcarea procedurii stabilite, iar instanţele de judecată s-au limitat la contraargumentarea selectivă a motivelor invocate în cererea de chemare în judecată şi în cererea de apel, dînd răspuns doar la acelea la care a găsit motivare, ignorînd argumente importante ale cauzei cît şi prevederi legale exprese, care demonstrează vădita ilegalitate a actului contestat.

Afimă că, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a încălcat prevederile art.38 alin.(7) din Codul audiovizualului, avînd în vedere că este obligată prin lege să comunice, în prealabil, despre orice investigaţie care îl priveşte pe radiodifuzor, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a expediat abia la data de 13 martie 2014 raportul despre investigaţiile efectuate în privinţa postului Jurnal TV, adică peste 61 de zile din momentul efectuării investigaţiilor.

Mai indică, că reieșind din prevederile art. 38 alin. (7) din Codul audiovizualului, este prevăzut că, decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului cu privire la aplicarea oricărei sancţiuni va fi motivată, devenind executorie de la data adoptării şi aducerii la cunoştinţă radiodifuzorilor şi distribuitorilor de servicii vizaţi prin scrisoare recomandată, cu publicarea ulterioară în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a organului emitent, iar prin decizia nr.32 din 19 martie 2014, intimata în mod tendențios, a considerat că poate examina cauza și sancționa postul Jurnal TV, fără a combate argumentele reclamantei expuse prin scrisoarea nr.239-E/04 din 18 martie 2014. Specifică recurentul, că contrar prevederilor art.38 alin. (8) și art. 40 alin. (3) Codul Audiovizualului, monitorizarea efectuată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi aprobată prin decizia nr.11 din 29 ianuarie 2014, nu are un caracter de sancţionare şi, prin urmare, era absolut obligatorie publicarea în Monitorul Oficial a deciziei nr. 11 din 29 ianuarie 2014, pentru ca aceasta să intre în vigoare şi pentru a legitima efectuarea monitorizării în perioada 10-25 ianuarie 2014. Accentuează că, prerogativa pîrîtei de a monitoriza, documenta și sancționa un radiodifuzor nu poate fi arbitrară, ci ea se poate realiza doar cu respectarea strictă a cadrului legal în vigoare.

Prin urmare, monitorizarea postului de televiziune Jurnal TV a fost efectuată fără un temei juridic valabil și în afara cadrului legal, motive pentru care rezultatele acestei monitorizări sunt lovite de nulitatea absolută, iar examinarea proiectului de decizie urma a fi sistată. Afirmă că, deși Consiliul Coordonator al Audiovizualului dispune de dreptul de sancționare, acesta urmează să respecte integral procedura stabilită de lege pentru emiterea unei astfel de decizii. Or, orice restrîngere a unui drept recunoscut de lege, inclusiv, aplicarea de sancțiuni legale poate fi admisă doar în temeiul unei legi, 4 dispozițiile căreia potrivit jurisprudenței de principiu a CtEDO trebuie să fie suficient de accesibile și previzibile, adică să fie enunțate cu destulă precizie.

La data de 02 martie 2016 Consiliul Coordonator al Audiovizualului a depus referință la recursul declarat de întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, pledînd pentru declararea acestuia drept inadmisibil. Specifică, că atît decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015, cît și hotărîrea Judecătoriei Centru din 24 iunie 2015 sunt legale și întemeiate, adoptate în baza materialelor prezentate la dosar și în conformitate cu prevederile Codului Audiovizualului, Legii contenciosului administrativ, Codului de procedură civilă și Statutului Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Consideră că, cererea de recurs depusă de recurent este nefondată, fără careva argumente juridice și factologice în susținerea celor relatate.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Conform scrisorii de înștiințare din 12 noiembrie 2015, anexată la materialele dosarului (f.d.83), nu se poate stabili cert data cînd recurentul a făcut cunoștință cu copia deciziei redactate de instanței de apel, nu există dovadă de citare legală, motiv pentru care instanța de recurs consideră că recurentul, declarînd recursul la data de 22 ianuarie 2016, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Verificând încadrarea în prevederile legii a recursului declarat de Adrian Gîțu directorul general, acționînd în interesele recurentei Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, pe baza materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art.8 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile, alţi participanţi la proces au dreptul să fie asistaţi în judecată de către un avocat ales ori desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat sau de un alt reprezentant, în cazurile prevăzute de prezentul cod. Conform art.75 alin.(2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice sau de către avocaţi.

Conducătorul organizaţiei îşi confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcţia sau calitatea lui de serviciu (spre exemplu: Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice) ori, după caz, prin actele de constituire (spre exemplu: Statutul sau Contractul de constituire a întreprinderii). În caz de 5 dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnaţi în condiţiile legii. (art.75 alin.(3) Codul de procedură civilă). Alineatul (4) al aceluiași articol prevede, că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii. Conform prevederilor art.80 alin. (1) Codul de procedură civilă, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii, iar conform alin. (7) din același articol, împuternicirile date avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat și certificat de avocat. În conformitate cu prevederile art.242 alin. (1) Codul civil, un act juridic poate fi încheiat personal sau prin reprezentant.

Împuternicirile reprezentantului rezultă din lege, din act juridic sau din împrejurările care acționează. Din normele legale citate rezultă că, procesele persoanelor juridice pot fi susţinute de organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice sau de către avocaţi, iar împuternicirile de reprezentare urmează să întrunească exigenţele stabilite de lege, 75 alin. (2), 80-81 Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii prezentei cereri de recurs.

În conformitate cu art.81 Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Cererea de recurs înaintată de Adrian Gîțu directorul general, acționînd în interesele recurentei Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, a fost semnată de ultimul și sigilată cu ștampila persoanei juridice. În actele pricinii este anexat Extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice nr. 20151 din 29 august 2013 din care rezultă că, în calitate de administrator al Întreprinderii cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, este înregistrat Butnaru Valentin (f.d.9 vol.I).

6 De asemenea, prin procura din 22 noiembrie 2012 Gîțu Adrian a fost împuternicit de administratorul Întreprinderii cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, Butnaru Valentin, să fie reprezentantul legal al întreprinderii în toate organele competente din Republica Moldova, de stat și private, persoane fizice și juridice, în fața autorităților publice locale și centrale etc, inclusiv să-i reprezinte interesele în instanța de judecată cu dreptul de a semna și depune cererea de chemare în judecată, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, etc pe termen de 3 ani de zile (f.d.10 vol.I).

Conform Ordinului nr.47/1 din 01 decembrie 2009, anexat la materialele dosarului, este numit în funcția de Director General al societății cu răspundere limitată ”Jurnal de Chișinău Plus” Adrian Gîțu, începînd cu data de 01 decembrie 2009, contrasemnat de administratorul persoanei juridice respective Val Butnaru și ștampilat cu sigiliul întreprinderii (f.d.12). În conformitate cu art.80 alin. (4) Codul de procedură civilă, valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanţă de judecată încetează în temeiul art.255 din Codul civil. Conform art. 255 alin.(1) lit. a) Codul civil, valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului.

Aşadar, procura din 22 noiembrie 2012, prin care Adrian Gîțu a fost împuternicit de Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată să-i reprezinte interesele a expirat la 22 noiembrie 2015. În conformitate cu art.437 alin.(3) Codul de procedură civilă, în cazul cînd recursul este declarat prin reprezentant, la cererea de recurs se anexează şi documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acestuia dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire.

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată, conform materialelor la dosar că valabilitatea procurii din dosar a încetat, iar la cererea de recurs din data de 22 ianuarie 2016, semnată de Adrian Gîțu în calitate de director general, dînsul nu a anexat o procură valabilă ce ar atesta împuternicirile acordate de Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată, în sensul art. 81 Codul de procedură civilă, inclusiv și de a semna și a ataca hotărîrea judecătorească, astfel fiind decăzut din dreptul de a declara recurs în interesele persoanei juridice împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2015, în prezenta pricină.

În conformitate cu art.433 lit. c) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a declarat recursul nu este în drept să-l declare. În conformitate cu art.440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire la fondul recursului.

Astfel, din motivul că directorul general Adrian Gîțu a depus cererea de recurs în interesele Întreprinderii cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu 7 răspundere limitată în lipsa împuternicirilor (valabile la momentul examinării prezentei pricini), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat necesită să fie considerat inadmisibil. În conformitate cu art.270 şi 433 lit. c) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de directorul general, Adrian Gîțu, în interesele recurentei Întreprinderea cu capital străin ”Jurnal de Chișinău Plus” societatea cu răspundere limitată se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari 8