2ra-523/16 — Demolarea construcţiilor neautorizate, eliberarea terenului ocupat, cerere reconvenţională

prima instanţă: S. Bleşceaga dosarul nr. 2ra-523/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de avocatul Spînu Oleg în interesele Galinei Rîbacov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rîbacov Galina împotriva Nadejdei Gliga cu privire la demolarea construcţiilor neautorizate, eliberarea terenului ocupat şi la cererea reconvenţională depusă de Nadejda Gliga împotriva Galinei Rîbacov, Întreprinderii de Stat „Cadastru”, intervenient accesoriu Primăria mun.Chişinău, cu privire la obligarea de a da acordul la modificarea planului cadastral şi înregistrarea planului cadastral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 octombrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Gliga Nadejda, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 24 februarie 2015 în partea admiterii acţiunii iniţiale cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, cu menţinerea în rest a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2015, c o n s t a t ă: La 06 iulie 2011 Rîbacov Galina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Gliga cu privire la demolarea construcţiilor neautorizate, eliberarea porţiunii de teren ocupată abuziv şi obligarea de a nu crea obstacole în folosirea dreptului de proprietate.

In motivarea acţiunii reclamanta Rîbacov Galina a invocat că în baza contractelor din 24 aprilie 1998 a devenit proprietara apartamentelor nr. 1 şi 2 din str. A. Hîjdeu, 89. Ulterior, aceste bunuri imobile au fost conexate într-un singur bun, fiindu-i atribuit numărul cadastral 0100419018. Prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 4/22-6 din 10 noiembrie 1999 i-a fost transmis în proprietate privată lotul de pământ din str. A. Hîjdeu, 89. La 14 iunie 2000 a încheiat cu Primăria mun. Chişinău, reprezentată de către vice-primarul Ion Paladi, contractul de vânzare-cumpărare nr.744, înregistrat la Organul Cadastral Teritorial Chişinău la 05.09.2000 cu numărul cadastral 0100419018, potrivit căruia a devenit şi proprietara lotului de pământ conform planului anexat cu suprafaţa totală de 682 metri pătraţi.

Reclamanta precizează că unul din vecinii săi este Nadejda Gliga, proprietara ap.2 din str. A. Hîjdeu 87 or. Chişinău. La 19.09.2008, la cererea lui Nadejda Gliga privind eliberarea autorizaţiei elaborării documentaţiei de proiect pentru reconstrucţia apartamentului nr.2 cu extindere în dimensiuni şi construirea nivelului 2, Primăria mun. Chişinău i-a eliberat certificatul de urbanism nr. 1141 i/08, cu valabilitate de 12 luni de la data emiterii. In acest sens, conform notei din certificatul de urbanism, de rând cu alte cerinţe, urma a fi solicitat acordul coproprietarilor şi al vecinilor din curtea alăturată confirmat notarial. Susţine că un astfel de acord i-a fost dat pîrîtei încă la 14.09.2007, însă acordul solicitat la acel moment era pentru „construcţia casei de locuit în 2 nivele, situată pe adresa mun.

Chişinău, str. A. Hîjdeu, nr.87, ap.2 (peretele casei va fi construit la hotar cu imobilul vecin, situat pe adresa sus indicată. Peretele dat nu va dispune de ferestre)”. Reclamanta descrie că la 28.04.2009 pârâtei Nadejda Gliga, de către Primăria mun. Chişinău, i-a fost eliberată autorizaţia de construire nr. 264, fiind valabilă 12 luni din data eliberării, ulterior prelungită pentru 12 luni. Pârâta Gliga Nadejda de la bun început nu a respectat cerinţele expuse de către organul autorităţii publice locale prin actele sale, făcând abateri esenţiale de la documentaţia de proiect. Consideră reclamanta că toate fărădelegile din partea pârâtei îi creează mari dificultăţi în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului său.

Mai mult ca atât, reclamanta a depistat că de către ultimii i-a fost stricat gardul, fiindu-i acaparată o porţiune esenţială de teren, iar în prezent se duc lucrări de reconstruire a unei porţiuni din casa pârâtei cu extindere pe teritoriul de pământ ce-i aparţine. Iar, la încercările de a rezolva pe cale paşnică conflictul apărut, fiindu-i prezentate toate actele de proprietate asupra terenului său, însă pârâta a continuat construcţiile. Indică reclamanta că despre încălcarea liniilor de hotar de către Nadejda Gliga a fost probat de către SRL „Tanjar – CO”. În circumstanţele create, la 19.05.2011 a solicitat notarului public Cristina Nicolaescu anularea declaraţiei nr. 5703 din 14.09.2007, prin care îşi exprimase acordul la construcţia casei de locuit în 2 niveluri, situată pe adresa ap.2 din str. A. Hîjdeu, 87 or.

Chişinău. Cere reclamanta obligarea Nadejdei Gliga de a demola toate construcţiile samovolnice construite pe str. A. Hîjdeu, 87 mun. Chişinău, de elibera porţiunea de teren ocupată abuziv şi de a nu crea obstacole în folosirea dreptului de proprietate. 2 La data de 04.03.2013 Nadejda Gliga a depus cerere reconvenţională către Galina Rîbacov, ÎS „Cadastru” privind darea acordului la modificarea planului cadastral şi obligarea înregistrării planului cadastral actualizat. În motivarea cererii a indicat că prin decizia OCT Chişinău din 29.11.2012 a fost respinsă cererea privind modificarea planului cadastral/geometric actualizat a bunului imobil amplasat în str. A. Hîjdeu, 87, mun. Chişinău, cu număr cadastral 0100419.407.

Prin decizia ÎS „Cadastru” nr. G-13/13 din 01.02.2013 a fost menţinută decizia de respingere a cererii de modificare a planului cadastral/geometric a bunului imobil nominalizat. Nu este de acord cu decizia nominalizată, deoarece planul cadastral/geometric actualizat a bunului imobil amplasat în str. A. Hîjdeu, 87, mun. Chişinău, cu număr cadastral 0100419.407 a fost efectuat în corespundere cu indicaţiile Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare. Constatând că a fost admisă o eroare gravă la stabilirea hotarelor dintre imobilele amplasate pe adresele A. Hîjdeu, 87 şi A. Hîjdeu, 89, a adresat o cerere către Direcţia generale, arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău, prin care a solicitat să fie rectificate erorile admise la stabilirea hotarelor terenului.

Prin răspunsul primit a fost informată că, concretizarea hotarelor loturilor de pământ transmise anterior în proprietate privată, poate fi efectuată în urma actualizării (modificării) planului geometric cu întocmirea în modul stabilit a actului corespunzător pe teren. Lucrările cadastrale pot fi efectuate de specialişti care dispun de licenţă în lucrări cadastrale. În baza răspunsului primit, s-a adresat către SC „Maxgeocad” SRL, întreprindere competentă în lucrări cadastrale, care a efectuat actualizarea dosarului cadastral şi actul de constatare pe teren. În rezultatul cercetărilor s-a stabilit că planul cadastral actual a fost întocmit la înregistrarea masivă; planul cadastral nu corespunde cu amplasarea sectorului de teren pe toate segmentele; această necorespundere se datorează greşelilor admise la elaborarea planului cadastral existent.

Indică faptul că a propus Galinei Rîbacov de a semna actul de constatare pe teren, dar aceasta a refuzat de a deschide acest subiect. Atunci, SRL „Maxgeocad” a efectuat un demers în adresa Galinei Rîbacov cu rugămintea de a se prezenta la sediul societăţii şi a semna actul de constatare pe teren, însă aceasta nu s-a prezentat. Consideră că toate erorile admise la stabilirea hotarului au fost admise din vina pîrîtei Rîbacov Galina la privatizarea terenului aferent imobilului din str. A. Hîjdeu, 89, care a fost efectuată în baza unor documente străine incorecte - schema de stabilire a hotarelor datată, chipurile, în anul 2000. Acest document a fost 3 efectuat în baza unei ridicări topografice străine, a imobilului din str. A. Hîjdeu, 91 (din 06.07.1998), termenul de valabilitate al căreia era expirat la momentul perfectării documentelor pentru privatizare.

Ca urmare, ulterior, în baza acestor documente falsificate, s-au admis încălcări esenţiale la stabilirea liniilor de hotar generale. Dimpotrivă, documentele ce ţin de stabilirea hotarelor terenului, inclusiv planurile OCT începând cu anul 1989, stabilesc linia de hotar de-a lungul casei sale de locuit şi a gardului ce desparte loturile de teren. Menţionează că, casa sa este construită încă din anii 1950. În anul 1984 a realizat construcţia anexei lit.5 şi replanificarea apartamentului (recepţionate în baza procesului-verbal de recepţie finală nr. 467 din 27.09.2004 şi înregistrate la OCT la 13.10.2004). Reclamanta a procurat imobilul din str. A. Hîjdeu, 89 abia la 24.04.1998, cînd toate construcţiile existau deja pe linia de hotar dintre cele 2 imobile.

Suplimentar, a adresat o cerere în Procuratura sectorului Râşcani, care a constatat că argumentele invocate în cerere şi-au găsit confirmare. Ca urmare, la 11.07.2011 a adresat o sesizare Direcţiei arhitectură, urbanism şi relaţii funciare pentru a corecta planul cadastral în corespundere cu situaţia de pe teren. La stabilirea hotarelor imobilului din strada A. Hîjdeu, 89 nu a fost solicitat acordul scris sau semnătura sa pe actul de constatare pe teren. Ca urmare hotarele terenului de pe adresa respectivă sunt generale şi respectiv reclamanta nu poate refuza semnarea actului de constatare a terenului. Solicită Nadejda Gliga de a obliga pe Galina Rîbacov de a da acordul la modificarea planului cadastral/geometric a bunului imobil amplasat în str. A. Hîjdeu, 87, mun.

Chişinău, cu număr cadastral 0100419.407, a obliga ÎS „Cadastru” de a înregistra panului cadastral/geometric actualizat a bunului imobil amplasat în str. A. Hîjdeu, 87, mun. Chişinău, cu număr cadastral 0100419.407. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24.02.2015 acţiunea iniţială a fost admisă în parte. S-a obligat Nadejda Gliga de a demola construcţiile neautorizate edificate pe porţiunea de teren din str.A. Hîjdeu,89 mun.Chişinău, de a elibera porţiunea de teren în mărime de 0,086 ha ocupate abuziv din lotul de teren situat în str. A. Hajdeu 89, mun. Chişinău, proprietate privată a Galinei Rîbacov şi de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil proprietate privată. S-a încasat de la Gliga Nadejda în beneficiul Galinei Rîbacov suma de 300 lei ce reprezintă taxa de stat achitată de reclamantă la depunerea cererii de chemare în judecată.

În rest acţiunea iniţială, precum şi acţiunea reconvenţională au fost respinse. Pentru a admite în parte cererea iniţială şi a respinge acţiunea reconvenţională, prima instanţă a constatat că Nedejda Gliga a admis încălcarea proprietăţii Galinei Rîbacov, prin efectuarea construcţiilor pe terenul vecin, a ultimei. Aceasta a dus la 4 adoptarea hotărîrii privind demolarea construcţiilor neautorizate edificate pe porţiunea de teren ce aparţine reclamantei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţa, Gliga Nadejda a declarat apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea iniţială şi a admite acţiunea reconvenţională.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 octombrie 2015 a fost admis apelul declarat de Gliga Nadeja, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2015 în partea admiterii acţiunii iniţiale cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, cu menţinerea în rest a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 februarie 2015. Instanţa de apel a stabilit că concluziile instanţei de fond privind dispunerea demolării construcţiilor neautorizate edificate pe porţiunea de teren ce aparţine reclamantei, contravine situaţiei faptice, în condiţiile în care circumstanţele pricinii denotă că Nadejda Gliga a efectuat lucrările de construcţie în corespundere cu proiectul.

Instanţa de apel a invocat prevederile art. 379 Cod Civil, conform cărora proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcţii sau instalaţii despre care se poate afirma cu certitudine că prezenţa şi utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său. (2) Dacă construcţia sau instalaţia a fost ridicată respectîndu-se distanţa de la hotar stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident. Colegiul civil al instanţei de apel a menţionat că potrivit actelor necesare construcţiei, inclusiv potrivit declaraţiei-acordul Galinei Rîbacov, s-a permis edificarea nivelului 2 al construcţiei, fapt ce denotă că la primul nivel deja exista construcţia.

Prin urmare, instanţa de apel a considerat că la caz nu poate fi pusă problema invocată de către reclamantă, în sensul samovolniciei din partea Nadejdei Gliga la efectuarea unei construcţii neautorizate pe terenul Galinei Rîbacov. Or, lucrările efectuate de prima se limitau la ridicarea nivelului doi, iar eventualitatea depăşirii limitei hotarului terenului ce aparţine Galinei Rîbacov, la caz, nu poate constitui un temei de obligare la demolarea construcţiei. Astfel, instanţa de apel a reiterat că actele anexate la materialele cauzei confirmă respectarea proiectului şi documentaţiei de proiect la ridicarea imobilului de către Nadejda Gliga, şi, în condiţiile în care Galina Rîbacov nu a obiectat pînă sau la eventuala depăşire a limitei, aceasta decade din dreptul de a pretinde interzicerea folosirii şi demolarea respectivei construcţii, însă nu o lipseşte de posibilitatea exercitării drepturilor prevăzute la art. 390 Cod Civil al RM.

5 Pe cale de consecinţă, Colegiul civil al instanţei de apel a considerat că lipsesc temeiuri de admitere a cererii de chemare în judecată a lui Galina Rîbacov, or, actele în baza cărora a fost edificată construcţia sunt valabile si nu au fost anulate, construcţia a fost efectuată conform documentelor de proiect, iar în acţiunile lui Nadejda Gliga lipseşte elementul de samovolnicie. Referitor la cererea reconvenţională depusă de către Nadejda Gliga, privind obligarea lui Galina Rîbacov de a da acordul la modificarea planului cadastral/geometric a bunului imobil amplasat în str. A. Hîjdeu, 87, mun. Chişinău, cu număr cadastral 0100419.407, instanţa de apel a considerat că lipsesc temeiuri de admitere a acesteia.

Instanţa a stabilit că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 505 Cod Civil, or pretinzînd la modificarea planului geometric al terenului, lotul ce aparţine Galinei Rîbacov va suferi modificări, care ar contravine documentelor ce au servit la înregistrarea proprietăţii. La 18 decembrie 2015, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, avocatul Spînu Oleg în interesele Galinei Rîbacov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea lui, casarea deciziei recurate şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel nu a dat nici o apreciere pct. 4 din certificatul de urbanism nr. 114i/8 din 19 septembrie 2008, unde se menţionează că la reconstruirea apartamentului 2, care aparţine intimatei, se va ţine cont de condiţia expusă în declaraţia proprietarului vecin şi anume: peretele de pe hotar se va construi fără geamuri.

Menţionează recurenta că în acelaşi sens instanţa de apel a apreciat eronat autorizaţia eliberată de recurentă lui Gliga Roman, fiul intimatei, prin care dînsa a fost de acord ca intimata să lărgească apartamentul 2. Susţine că într-adevăr în anul 2004 Gliga Nadejda a legalizat construcţia clădirii cu un nivel, ocupînd în mod abuziv proprietatea sa. Arătînd loialitate faţă de vecini, nu s-a dresat în judecată. Cu toate acestea, în cadrul unei noi construcţii, vechea construcţie a fost demolată şi a fost ridicată una nouă, prin care a fost ocupată o porţiune mai mare de pămînt. În contextul dat, susţine recurenta că litigiul apărut între ea şi Gliga Nadejda este în privinţa unei noi construcţii ce a fost ridicată pe teritoriul celei vechi şi totodată extinsă.

În opinia recurentei, în temeiul art. 390 alin. (1) Cod Civil, Gliga Nadejda urmează să demoleze noua construcţie. Susţine că intimata în mod samovolnic a ocupat terenul ce-i aparţine cu drept de proprietate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. 6 În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Spînu Oleg în interesele Galinei Rîbacov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Spînu Oleg în interesele Galinei Rîbacov ca inadmisibil.

7 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Spînu Oleg în interesele Galinei Rîbacov, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 8