2ra-414/16 — Repararea prejudiciului material şi moral

Prima instanţă, Judecătoria Vulcăneşti: I. Botezatu dosarul nr. 2ra-414/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Comrat: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Iuliana Oprea examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Taşaul Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Taşaul Nicolai împotriva lui Moldovan Vasili cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015, prin care apelul declarat de către Taşaul Nicolai a fost respins, iar apelul declarat de Moldovan Vasili admis, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 25 martie 2014 şi emisă în partea casată o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 07 mai 2013, Taşaul Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Moldovan Vasili, solicitînd repararea prejudiciului material în mărime de 1060,15 lei şi prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei.

În motivarea acţiunii a invocat că, prin decizia agentului constatator Comisariatul raional de Poliţie Vulcăneşti din 21 decembrie 2012 (procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 641), Moldovan Vasili a fost sancţionat în baza art. 78 alin. (2) Cod contravenţional cu amendă în mărime de 25 unităţi convenţionale, pentru faptul că la 08 decembrie 2012 l-a lovit pe Taşaul Nicolai cu pumnul în regiunea capului, provocîndu-i vătămare corporală neînsemnată şi dureri fizice. Menţionează reclamantul că, pîrîtul Moldovan Vasili nu a contestat procesul- verbal cu privire la contravenţie şi a achitat amenda stabilită de agentul constatator.

Prejudiciul material cauzat de către Moldovan Vasili constă în următoarele cheltuieli suportate de reclamant: pentru efectuarea expertizei medico-legale – 27 lei, cheltuieli de transport – 750 lei, pentru efectuarea fonogramei rentgen a capului – 45 lei, pentru tratament – 238,15 lei, depistîndu-se traumatism cranio-cerebral închis, comoţie cerebrală, o progresie a cataractei nucleare a ochiului drept şi excoriaţie pe obraz, în total suma de 1060,15 lei. De asemenea susţine reclamantul, prin acţiunile pîrîtului i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral, manifestat prin stres emoţional, care a agravat funcţionarea 1 sistemului cardiovascular şi a ochiului drept, au apărut dureri de cap, tulburarea somnului şi iritabilitate sporită.

Prejudiciul moral l-a estimat la suma de 25 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 25 martie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat din contul lui Moldovan Vasili în beneficiul lui Taşaul Nicolai suma de 229,15 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul lui Moldovan Vasili în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 781,80 lei. În rest, acţiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Soluţia primei instanţe de a admite parţial pretenţia privind repararea prejudiciului material, este motivată prin faptul că Taşaul Nicolai a prezentat bonuri de plată pentru procurarea medicamentelor doar în sumă de 229,15 lei, restul sumei de 831 lei nefiind probată.

Totodată, instanţa de fond a considerat că suma de 10000 lei este suficientă pentru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015, apelul declarat de către Taşaul Nicolai a fost respins, fiind admis apelul declarat de Moldovan Vasili, casată hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 25 martie 2014 în partea încasării din contul lui Moldovan Vasili a taxei de stat în sumă de 781,80, cu pronunţarea în această parte a unei hotărîri noi de încasare din contul lui Moldovan Vasili în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 250 lei. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Instanţa de apel a considerat că cuantumul taxei de stat a fost stabilit de către prima instanţă eronat, avînd în vedere că acţiunea civilă a fost admisă parţial.

La 04 august 2015, Moldovan Vasili a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Vulcăneşti din 25 martie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 noiembrie 2015, recursul declarat de Moldovan Vasili a fost admis şi modificată decizia Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Vulcăneşti din 25 martie 2014 în partea reparării prejudiciului moral, micşorînd cuantumul acestuia de la 10000 lei pînă la 1000 lei. În rest, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost menţinute.

La 29 decembrie 2015, şi Taşaul Nicolai a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Vulcăneşti din 25 martie 2014. În susţinerea recursului Taşaul Nicolai a invocat că, în urma acţiunilor ilegale ale lui Moldovan Vasili, starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit, fiind nevoit să se interneze în spital de două ori pe an. La 01 februarie 2016, în adresa intimatului Moldovan Vasili a fost expediată copia recursului declarat de către Taşaul Nicolai cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs. Intimatul nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referință în termenul stabilit. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Taşaul Nicolai este inadmisibil, din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de către Taşaul Nicolai urmează a fi considerat inadmisibil din motiv că este depus cu omiterea termenului de declarare a recursului. Materialele cauzei relevă cu certitudine că copia deciziei motivate a Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015 a fost expediată recurentului Taşaul Nicolai prin scrisoare recomandată la 08 iunie 2015 (f.d.

253, volumul I) şi recepţionată, contra semnătură, la 15 iunie 2015, fapt ce rezultă din avizul poştal de recepţie (f.d. 255, volumul I). În conformitate cu art. 111 alin. (3) CPC, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui. Prin urmare, în speţă, termenul de declarare a recursului a început să curgă din data de 16 iunie 2015, ziua imediat următoare datei comunicării deciziei contestate, ultima zi de depunere a cererii de recurs fiind 17 august 2015, avînd în vedere că 16 august 2015 era zi de duminică.

Însă, Taşaul Nicolai, abia la 29 decembrie 2015, peste termenul prevăzut de art. 434 CPC, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, invocînd că în luna octombrie, adică după expirarea termenului de declarare a recursului, a fost internat în spital. Deci, se atestă cu certitudine că recursul a fost depus de către Taşaul Nicolai cu omiterea evidentă a termenului prevăzut de art. 434 CPC, acesta fiind unul de decădere şi nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiţionează declararea recursului ca fiind inadmisibil. Alte argumente invocate în recursul declarat de către Taşaul Nicolai nu au relevanţă, deoarece nu justifică în nici un mod omiterea termenului de depunere a cererii de recurs şi urmează a fi respinse.

Se reiterează că o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea standardelor înserate în Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar şi cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătoreşti emise în instanţele de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în speţa Ponomaryov contra Ucrainei din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de 3 introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluţie care ar putea înfrânge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că recurentul a depus cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC, recursul lui Taşaul Nicolai urmează a fi considerat ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. b), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Taşaul Nicolai se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea 4