2ra-18/16 — Recunoaşterea discriminării reclamantului

Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-18/16 Judecător: C. Ursachi Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Traciuc, V. Negru, I. Cotruţă DECIZIE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de către Gladii Feodor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gladii Feodor împotriva Parlamentului Republicii Moldova şi a lui Igor Corman, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea pîrîţilor responsabilii de discriminarea reclamantului şi hărţuire în cîmpul muncii, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor, restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor şi încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015, CONSTATĂ : La data de 11 iulie 2014, reclamantul Gladii Feodor s-a adresat în judecată cu cerere către Parlamentul Republicii Moldova şi Igor Corman, Preşedintele Parlamentului cu privire la recunoaşterea pîrîţilor responsabilii de discriminarea reclamantului şi hărţuire în cîmpul muncii, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor, restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor şi încasarea prejudiciului material în echivalentul a 12 salarii de funcţie de vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei şi a prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, dînsul este discriminat de pîrîţi pe criterii de opinie şi pe criterii politice, pe motiv că nu este membru în unul din Partidele din Coaliţia Pro Europeană. Susţine că, pîrîţii nu au asigurat egalitatea de şanse, nu au executat prevederile art .42 alin. (3) din Legea concurenţei şi au exclus dreptul reclamantului la muncă prin două mandate consecutive în Consiliul Concurenţei. Mai mult, Preşedintele Parlamentului a tratat diferit doi angajaţi, membri ai Plenului Consiliului Concurenţei, cu aceleaşi şanse la angajare. Pîrîţii au exclus dreptul reclamantului de a participa la concurs conform art. 6 alin. (4) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

Menţionează reclamantul că este neîntemeiat refuzat de pîrîţi în reîncadrarea la un loc de muncă echivalent în modul prevăzut de art.18 alin. (2), art. 17 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, nu achită reclamantului indemnizaţia egală cu un salariu în modul stabilit de prevederile art.17 alin. (3) din legea menţionată supra. 1 Relevă reclamantul că, conform Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova „Cu privire la măsurile de organizare a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei” nr. 21 din 16.02.2007, Parlamentul a hotărît: Cărare Viorica se numeşte în funcţia de director general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei pe un termen de 5 ani.

Echim Ion şi Gladii Feodor se numesc în funcţiile de adjuncţi ai directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei pe un termen de 5 ani. La data de 16.02.2012 expiră termenul mandatului şi din inacţiunea Parlamentului reclamantul, este obligat să continuie activitatea. La data de 30.06.2012, reclamantul primeşte Diploma de onoare de la Preşedintele Parlamentului - M. Lupu. Ulterior, la 14.09.2012, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei se reorganizează în Consiliul Concurenţei.

Conform art. 93 alin. (4) din Legea concurenţei, directorul general al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei şi cei doi adjuncţi ai acestuia, numiţi în funcţie în condiţiile Legii nr. 1103-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la protecţia concurenţei, vor exercita funcţia de preşedinte şi, respectiv, de vicepreşedinţi ai Plenului Consiliului Concurenţei pînă la desemnarea componenţei Plenului Consiliului Concurenţei în conformitate cu prevederile prezentei legi. Potrivit art. 35 alin. (2) din Legea concurenţei, Plenul Consiliului Concurenţei este compus din 5 membri, inclusiv un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care sunt, respectiv, preşedinte şi vicepreşedinţi ai Consiliului Concurenţei.

Pentru ca componenţa Plenului Consiliului Concurenţei să fie în conformitate cu prevederile prezentei legi, urma să fie selectaţi prin concurs şi numiţi încă doi membri de Plen. Conform art. 6 alin.(4) din Legea nr. 199 „Cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică”, funcţiile de demnitate publică din cadrul Plenului Consiliului Concurenţei se ocupa prin numire cu organizarea unui concurs. La 14.09.2012, în baza art. 93 alin. (4) din Legea concurenţei, reclamantul în comun cu I. Echim şi V. Cărare au fost transferaţi de Parlament la funcţiile de vicepreşedinţi şi preşedinte ai Plenului Consiliului Concurenţei. Potrivit art. 42 alin. (4) din Legea concurenţei reclamantul, I. Echim şi V. Cărare au dreptul la două mandate consecutive.

Conform art. 42 alin. (4) prin prisma art. 42 alin.(l) din Legea concurenţei şi art. 6 alin. (4) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Preşedintele Parlamentului urma să propună Parlamentului şi să asigure accesul reclamantului şi a Vioricăi Cărare la două mandate consecutive în Consiliul Concurenţei, or, prin prisma art. 6 alin. (4) din Legea susmenţionată, la expirarea mandatului reclamantul are dreptul de-a participa la concurs pentru a deţine un alt mandat sau pentru a avansa la funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, iar în caz că accesul la următorul mandat nu este posibil, conform art. 18 alin. (2) din această lege, reclamantului îi este garantat serviciul precedent sau echivalentul.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii Concurenţei, membrii Plenului Consiliului Concurenţei trebuie să corespundă anumitor cerinţe şi restricţii, şi anume: art. 42 alin. (3) din Legea concurenţei, fiecare membru al Plenului Consiliului Concurenţei are dreptul la două mandate consecutive; art.42 alin. (5) prevede că, în funcţia de membru al Plenului Consiliului Concurenţei poate fi numită persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii superioare, competenţă profesională, o bună reputaţie; art. 42 alin. (8) prevede că, membri Plenului Consiliului Concurenţei nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice. A mai menţionat reclamantul că, art. 42 alin. (3) din Legea concurenţei dă dreptul reclamantului, Vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei, să fie atras de Preşedintele Parlamentului şi să participe ca candidat la procesul de selecţie şi alegere 2 a Membrilor Plenului Consiliului Concurenţei propuşi Parlamentului pentru numire.

Astfel, reclamantul considerînd că corespunde tuturor cerinţelor legale de fi angajat în Consiliului Concurenţei, şi anume: are dreptul garantat de art. 42 alin. (3) din Legea concurenţei la două mandate consecutive; are buna reputaţie şi dreptul suplimentar garantate de art.1, 6, 13 lit. j) din Legea cu privire la veteran; este apolitic în baza Legii concurenţei; are dreptul de a participa la concurs care se organizează obligatoriu conform art. 6 alin.(4) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, pentru ocuparea funcţiilor de demnitate publică din cadrul Plenului Consiliului Concurenţei, de la 14.09.2012 lucrează cu bună credinţă şi aşteaptă începerea procesului de selecţie şi alegere a celor mai buni candidaţi pentru a fi propuşi Parlamentului în vederea numirii în calitate de: preşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei, vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei şi membru de Plen al Consiliului Concurenţei.

Mai mult, prin prisma art.42 alin. (3) din Legea concurenţei, reclamantul a avut dreptul să pretindă şi la funcţia de preşedinte al Plenului Consiliului Concurenţe. Însă, la data de 11.07.2013, şi respectiv, la 25.09.2013, sub presiunea acordului politic, fară concurs public, contrar art. 6 alin. (4) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, contrar dreptului reclamantului garantat în art. 42 alin. (3) din Legea concurenţei, apar voinţele Preşedintelui Parlamentului de selectare a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Concurenţei în formă de propuneri: PP nr.14 din 11.07.2013 şi PP nr.19 din 25.09.2013.

Procesul public de selectare şi numire la funcţiile de demnitate publică în Consiliul Concurenţi este unicul instrument care asigură respectarea drepturilor fundamentale o statului de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate. Lipsa concursului public de selectare a candidaţilor este un instrument al discriminării şi violării drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, violarea drepturilor la informaţie, violarea dreptului de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, dreptul la libera alegere a muncii.

Invocă reclamantul că prin propunerile PP nr.14 din 11.07.2013 şi PP nr.19 din 25.09.2013, Preşedintele Parlamentului, contrar art. 42 alin. (3) din Legea concurenţei, art.7 alin.(l), alin.(2) lit. b), f), g), alin. (3) lit. b) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii, exclude candidatura reclamantului, cu efect de limitare în angajare în cîmpul muncii, promovează preferinţa în favoarea altei persoane membri în Partidele din Coaliţia Pro Europeană. Reclamantul, vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei, pe motiv că nu este membru în Partidele din Coaliţia Pro Europeană, prin excludere de la procesul de selectare şi numire la funcţiile de demnitate publică, este refuzat de pîrîţi de a fi angajat.

Preşedintele Parlamentului exclude dreptul acestuia la două mandate consecutive, în aceleaşi circumstanţe, în raport cu colega reclamantului, V. Cărare, comportamentul Preşedintelui Parlamentului este diametral opus şi respectă dreptul acesteia la două mandate consecutive. Astfel, Preşedintele Parlamentului a tratat diferit doi angajaţi, membri ai Plenului Consiliului Concurenţei cu aceleaşi şanse la angajare.

Relevă reclamantul că, conform propunerilor Preşedintelui Parlamentului PP nr.14 din 11.07.2013 şi PP nr.19 din 25.09.2013, discriminarea reclamantului continuată în Parlamentul Republicii Moldova la adoptarea Hotărîrii Parlamentului privind numirea în funcţie a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei nr.179 din 12.07.2013, prin care Parlamentul a hotîrît: Viorica Cărare se numeşte în funcţia de preşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei, Guţu Emil şi Cibotaru Mihail se numesc în funcţia de vicepreşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei, Maxim Ion se 3 numeşte în funcţia de membru al Plenului Consiliului Concurenţei. Prin Hotărîrea Parlamentului privind numirea în funcţie a unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei nr. 220 din 27.09.2013, Parlamentul a hotărît: Guţuţui Veaceslav se numeşte în funcţia de membru al Plenului Consiliului Concurenţei.

Preşedintele Parlamentului nu a propus, iar Parlamentul nu a adoptat, careva hotărîri referitor la candidatul Feodor Gladii. Pîrîţii nu au consultat voinţa reclamantului, la două mandate consecutive, care emană din art. 42 alin. (3) Legea concurenţei. Astfel, în raport cu reclamantul, pîrîţii încalcă prevederile art. 5 lit. g), art. 8 alin. (1), art.1 alin. (2) lit. f1) din Codul Muncii şi principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, asigurarea egalităţii salariaţilor.

În final invocă reclamantul că pîrîţii nu au asigurat egalitatea de şanse şi de tratament tuturor persoanelor la angajare potrivit profesiei, la orientare şi formare profesională, la promovare în serviciu, fară nici un fel de discriminare; egalitatea salariatului, fară nici o discriminare, la avansare în serviciu, luîndu-se în considerare productivitatea muncii, calificarea şi vechimii în muncă în specialitate, precum şi la formare profesională, reciclare şi perfecţionare. De la data de 12.07.2013 reclamantul, tacit devine Ex-vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei sub restricţiile impuse de Lista persoanelor oficiale de stat, exponente ale unui interes politic sau public deosebit, care sînt exceptate de la adresarea în instanţa de contencios administrativ.

Susţine că Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova nu a răspuns reclamantului la cererile din 24.03.2014 şi din 13.11.2013 referitor la încetarea discriminării şi prezentarea informaţiei. Mai mult, pîrîţii ignoră problema achitării reclamantului indemnizaţiei egală cu un salariu în modul stabilit de art. 17 alin.(3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică. Prin acţiunile pîrîţilor, reclamantului i-a fost cauzat prejudicu moral, fiindu-i lezată demnitatea, a oprit creşterea profesională, i-a fost ştirbită imaginea, a fost plasat în stare de incertitudine pe lungă durată, i-a fost provocat sentimentul de stres şi nelinişte pe motiv că reclamantul nu este subiect al preferinţei în partajările politice a funcţiilor publice, inclusiv, funcţiilor de membri Consiliului Concurenţei.

Solicită reclamantul recunoaşterea pîrîţilor responsabili de discriminarea reclamantului şi hărţuire în cîmpul muncii, restabilirea situaţiei anterioară încălcării drepturilor; încasarea din contul pîrîţilor a prejudiciului material în echivalentul a 12 salarii de funcţie de vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei, şi a prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 decembrie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, la 19 ianuarie 2015, a depus apel Gladii Feodor, solicitînd casarea hotărîrii şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii integral, în sensul invocat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015 s-a respins apelul depus de Gladii Feodor.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la data de 18.09.2015, Gladii Feodor, a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 decembrie 2014 cu pronunţarea unei noi hotărîri. În argumentarea recursului recurentul a invocat că, atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel au apreciat incorect constatările cauzei, nu au elucidat şi nu s-au expus 4 asupra circumstanţelor esenţiale ale pricinii, interpretînd în mod eronat legea, fapt ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii. La data de 23.11.2015, recurentul Gladii Feodor a prezentat instanţei de recurs cererea-propunere de încheiere a unei tranzacţii şi finalizarea litigiului pe cale amiabilă din 23.11.2015, înaintată în adresa pîrîţilor.

Reieşind din acest fapt, Colegiul a dispus amînarea examinării recursului înaintat de recurent în vederea parvenirii unui răspuns la tranzacţia de finalizare a litigiului pe cale amiabilă. Constată Colegiul că, la data examinării recursului, un răspuns din partea intimaţilor la cererea recurentului cu privire la tranzacţia de soluţionare a litigiului pe cale amiabilă nu a fost prezentat. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Gladii Feodor a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele pricinii în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul înaintat urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să-l admită şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că instanţa de apel a judecat apelul cu aplicarea eronată a normelor de drept procesual, situaţie ce impune rejudecarea cauzei, or, eroarea respectivă nu poate fi înlăturată de instanţa de recurs. În conformitate cu art. 239 - 240 CPC al RM, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. La adoptarea ei, instanţa, în limitele pretenţiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii.

Conform art. 6 alin. (1) dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Gladii Feodor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Parlamentului Republicii Moldova şi Igor Corman, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea pîrîţilor responsabilii de discriminarea reclamantului şi hărţuire în cîmpul muncii, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor, restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor şi încasarea prejudiciului material în echivalentul a 12 salarii de funcţie de vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei şi a prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei. În rezultatul judecării cazului, instanţa de fond a respins acţiunea, soluţie ce a fost menţinută şi prin decizia instanţei de apel care a respins apelul lui Gladii Feodor.

Articolul 18 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea egalităţii stabileşte că, orice persoană care se consideră victimă a discriminării are dreptul să înainteze o acţiune în 5 instanţa de judecată şi să solicite: a) stabilirea faptului încălcării drepturilor sale; b) interzicerea încălcării în continuare a drepturilor sale; c) restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor sale; d) repararea prejudiciului material şi moral ce i-a fost cauzat, precum şi recuperarea cheltuielilor de judecată; e) declararea nulităţii actului care a condus la discriminarea sa.

Articolul 11 al Legii cu privire la asigurarea egalităţii, care reglementează cadrul instituţional pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi asigurării egalităţii, stabileşte la alin. (1) că Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (în continuare – Consiliu) este un organ colegial cu statut de persoană juridică de drept public, instituit în scopul asigurării protecţiei împotriva discriminării şi al asigurării egalităţii tuturor persoanelor care se consideră a fi victime ale discriminării. Consiliul acţionează în condiţii de imparţialitate şi independenţă faţă de autorităţile publice. Potrivit art. 12 alin. (1) lit. i) al Legii cu privire la asigurarea egalităţii, Consiliul examinează plîngerile persoanelor care se consideră a fi victime ale discriminării.

În acelaşi timp, Capitolul IV, Secţiunea a 5-a a Regulamentului de activitate al Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, aprobat prin Legea cu privire la activitatea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii nr. 298 din 21.12.2012, reglementează procedura de examinare a plîngerilor şi a autosesizărilor. Prin urmare, pentru a se expune asupra constatării faptului discriminării, instanţei urma să-i fie prezentat şi decizia Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.

Astfel, în vederea recunoaşterea pîrîţilor responsabilii de discriminarea reclamantului şi hărţuire în cîmpul muncii prin prisma reglementărilor art. 7 alin. (l), alin. (2), lit. b), f), g) alin. (3) lit. b) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii, Colegiul conchide că, instanţele urmau să asigure şi aplicarea reglementărilor capitolului III (art. 10-16) din Legea cu privire la asigurarea egalităţii. Reieşind din materialele cauzei, Colegiul stabileşte că, pentru rezolvarea corectă a pretenţiilor reclamantul Gladii Feodor privind încasarea prejudiciului material în echivalentul a 12 salarii de funcţie de vicepreşedinte de Plen al Consiliului Concurenţei şi a prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei, este necesar de a fi atras în proces ca parte şi Consiliul Concurenţei al Republicii Moldova, or instanţa de apel nu au ţinut cont de faptul că reieşind din constatările cauzei, în speţă datele referitoare la activitatea în muncă (f.d.

63-65), reclamantul a fost angajat şi a activat în funcţia de director-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei şi ulterior de vice- preşedinte al Plenului Consiliului Concurenţei al Republicii Moldova, în acest sens, pîrîţii ar putea fi supuşi exercitării unor plăţi nejustificate care nu le pot fi atribuite prin prisma subiectului care a realizat procedura de angajare în cîmpul muncii. Astfel, conchide Colegiul că, prin înaintarea cererii de chemare de judecată împotriva pîrîţilor, preşedintele Parlamentului şi Parlamentul RM, reclamantul Gladii Feodor a solicitat şi încasarea prejudiciului material în echivalentul a 12 salarii de funcţie de vicepreşedinte a Plenului Consiliului Concurenței şi a prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei, or, pîrîţii nu sunt angajatorii reclamantului, solicitarea în cauză urma a fi înaintată către Consiliul Concurenţei al RM ca fost angajator al reclamantului.

În circumstanţele constatate, Colegiul a conchis necesitatea restituirii cauzei la rejudecare pentru verificarea circumstanţelor ce ţin de stabilirea necesităţii atragerii în proces a Consiliul Concurenţei al RM. 6 Menţionează Colegiul că, necesitatea atragerii ca parte a Consiliului Concurenței în cadrul acestui proces, reiese şi din faptul determinării situaţiei legale de organizare de către acesta a unui concurs de angajare pentru ocuparea funcţiei de membru al Plenului Consiliului Concurenţei în conformitate cu reglementările legii cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică Conform art. 6 alin. (4) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, pentru ocuparea unor funcţii de demnitate publică prin numire se organizează concurs în condiţiile legii.

Astfel că, Consiliul Concurenţei urma să organizeze un concurs, deci se deduce că pretenţiile privind discriminarea sunt îndreptate şi faţă de Consiliul Concurenţei. Or, stabileşte Colegiul că, reieşind din materialele şi constatările cauzei, un astfel de concurs nu a fost organizat. În acest sens, Colegiul reţine că procesul public de selectare prin concurs şi numire la funcţiile de demnitate publică (în Consiliului Concurenţei) este unicul instrument care asigură respectarea drepturilor fundamentale în statul de drept, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Respectiv, Colegiul conchide imposibilitatea aprecierii unei situații de discriminare şi hărţuire faţă de recurentul Gladii Feodor în sensul Legii cu privire la asigurarea egalităţii, deoarece invocarea acestor aspecte poate avea loc în anumite limite legale, de fapt şi de drept, care permit determinarea unei situaţii de discriminare, or, instanţa de recurs a constatat anumite omisiuni ale instanţelor la stabilirea acestora.

În acest sens, Colegiul menţionează că, în deciziile instanţelor nu au fost stabilite cu certitudine circumstanţele ce au importanţă pentru soluţionarea cauzei, nefiind luate în consideraţie reglementările ce ţin de competenţa Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, totodată fiind ignorate normele de drept material şi procedural precum şi aspectele ce ţin de necesitatea atragerii Consiliului Concurenţei al RM în calitate de parte în cadrul acestui proces, or, acestea nu se regăsesc în aprecierile instanţelor. Respectiv, Colegiul constată că instanţele s-au expus asupra aspectelor ce ţin de încasarea prejudiciului material şi moral, avînd ca subiecţi ai raportului juridic litigios pe pîrîţii care nu au conexiune directă cu reclamantul în ceea ce ţine de angajare şi de eliberare din cîmpul muncii, precum şi de compensare materială şi/sau morală ca urmare a efectelor nerespectării normelor legale în domeniu.

Toate circumstanţele menţionate mai sus nu au fost reflectate de către instanţa de apel în contextul indicat, astfel instanţa nu a determinat calitatea procesuală corespunzătoare a Consiliului Concurenţei şi nu l-a atras în proces. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de recurent sînt importante pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns concret în hotărîre. Pe cînd abţinerea instanţelor ierarhic inferioare de furnizarea unui răspuns explicit la un şir de circumstanţe, constituie o încălcare a art. 6 alin. (1) CEDO. De altfel, această posibilitate nu i s-a acordat nici instanţei de recurs. Totodată, în sensul normei menţionate, instanţele de judecată sînt obligate să-şi motiveze deciziile încît să permită exercitarea efectivă a dreptului la casaţie, să nu lase părţile într-o stare de incertitudine şi să nu creeze impresia că nu au fost auzite.

7 În acest concurs de împrejurări, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie nu are criterii de apreciere a temeiniciei sau netemeiniciei soluției pronunțate. Ţinînd cont de faptul că, deciziile instanţelor au fost emise în contradicţie cu prevederile normelor de drept procedural, argumentele invocate de recurent sînt întemeiate, iar lacunele indicate nu pot fi reparate la judecarea recursului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de recurs declarată de Gladii Feodor, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015, cu remiterea cauzei în instanţa de apel la rejudecare.

La rejudecarea cauzei, instanţa de apel urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie şi de cele menţionate privind posiblitatea atragerii ca parte în proces a Consiliului Concurenţei al RM, să examineze minuţios toate circumstanţele speţei, să dea o apreciere la toate probele administrate şi să adopte o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil. Ţinînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de Gladii Feodor.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 mai 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gladii Feodor împotriva Parlamentului Republicii Moldova şi a lui Igor Corman, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova cu privire la recunoaşterea pîrîţilor responsabilii de discriminarea reclamantului şi hărţuire în cîmpul muncii, interzicerea încălcării în continuare a drepturilor, restabilirea situaţiei anterioare încălcării drepturilor şi încasarea prejudiciului material şi moral, cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău într-un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei Valeriu Doagă Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Iuliana Oprea 8