2ra-392/16 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în serviciu ş.a.

prima instanță: L. Gafton dosarul nr. 2ra-392/16 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, A. Minciuna ÎNCHEIERE 03 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Întreprinderea de Stat „Moldatsa” şi reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Malţev împotriva Întreprinderii de Stat „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor şi a raportului pe marginea anchetei de serviciu, restabilire în funcţie, încasarea salariului reţinut ca compensare a prejudiciului material cauzat, a salariului neachitat şi a salariului pentru absenţa forţată de la muncă, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 12 decembrie 2014, Serghei Malţev a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Moldatsa” cu privire la anularea ordinelor, a raportului pe marginea anchetei de serviciu, restabilire în funcţie şi încasarea salariului reţinut ca compensare a prejudiciului material cauzat, a salariului neachitat, a salariului pentru absenţa forţată de la muncă şi a cheltuielilor de asistenţă juridică.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că, în luna decembrie 2013, a fost transferat în funcţia de şef al secţiei tehnologii informaţionale a Direcţiei administrative, iar la 21 octombrie 2014, prin ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 403-p, a fost concediat în temeiul art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, în legătură cu comiterea de către salariatul, care mînuieşte nemijlocit valori băneşti sau materiale, a unor acţiuni culpabile, dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariul respectiv.

Susţine că, în ordinul enunţat pîrîtul a invocat că, nu a putut stabili prezenţa a două active aflate în gestiunea sa şi, anume, „Тренажер Тоwer” şi „Комплексный тренажер”, iar în urma efectuării anchetei de serviciu s-a constatat că, conform contractului nr. 82 din 01 iulie 2012, SRL „DAAC System Integrator” s-a angajat să elaboreze şi să menţină produsele software pentru vizualizarea 3D TOWER, însă careva soft-uri elaborate de către această companie nu au fost instalate în Simulatorul DTA, iar conform contractului nr. 01-02-05 din 02 mai 2013, SRL „Tario Lux” s-a angajat să creeze posturile de lucru la Stimulatorul DTA pe parcursul a 300 ore de lucru, însă în Stimulatorul DTA nu a fost identificat nici un soft elaborat de specialiştii acestei companii, astfel, el a încălcat prevederile pct. 1 1 lit. b) din contractul de răspundere materială din 20 august 2001, ale pct. 9 alin.(9) din Fişa postului şi ale pct. 2.1 din Regulamentul intern al ÎS „Moldatsa”.

Consideră că, ordinul pîrîtei nr. 403-p din 21 octombrie 2014 este ilegal, deoarece serviciile prestate de SRL „Daac System Integrator” şi SRL „Tario Lux” şi recepţionate de pîrîtă nu pot fi apreciate ca bunuri separate - „Тренажер Тоwer” şi „Комплексный тренажер”. Afirmă că, prin actul de dare în exploatare din 27 decembrie 2013, confirmat de administratorul ÎS „Moldatsa” la data de 31 decembrie 2013, a fost dat în exploatare integral Stimulatorul DTA, care includea şi produsele de program elaborate de firmele din exteriorul ÎS „Moldatsa” şi în acest act a fost indicat faptul că, răspundere materială pentru Stimulatorul DTA cu toate componentele sale se pune pe seama lui V. Argint, şeful centrului simulator, respectiv, din acest moment, nu se poate invoca răspunderea materială a sa pentru orice produse de program, care au fost incluse în Simulator.

Menţionează că, la baza ordinului pîrîtei enunţat a stat raportul pe marginea anchetei de serviciu din 17 octombrie 2014, care, de asemenea, este ilegal şi neîntemeiat, deoarece aşa-numita anchetă de serviciu a fost efectuată de 3 angajaţi ai secţiei juridice, fără a fi implicat un specialist în domeniul tehnologiilor informaţionale. Relevă că, atît din conţinutul raportului, cît şi din actele anexate reiese că, ancheta de serviciu a fost efectuată formal, cu un singur scop – pentru a formula temei de a-l concedia. Mai relevă că, la data concedierii, i-au fost înmînate o serie de documente, prin care i-au fost încălcate drepturile sale şi, anume, ordinul pîrîtei nr. 378-p din 02 octombrie 2014 cu privire la iniţierea anchetei de serviciu şi ordinul pîrîtei nr.402-p din 20 octombrie 2014 cu privire la reintegrarea în muncă, pe care le consideră ilegale, deoarece pîrîta a cunoscut ce reprezintă „Тренажер Тоwer” şi „Комплексный тренажер”.

Consideră că, este ilegal şi ordinul pîrîtei nr. 389-p din 08 octombrie 2014 cu privire la permutarea salariaţilor, prin care el a fost transferat din funcţia de şef secţia tehnologii informaţionale în funcţia de şef secţia sisteme informatice administrative, deoarece permutarea a fost efectuată în perioada în care contractul individual de muncă încheiat cu el era suspendat şi permutarea nu i-a fost adusă la cunoştinţă.

De asemenea, consideră că, sunt ilegale ordinul pîrîtei nr. 133-p din 03 aprilie 2014 cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat angajatorului, prin care s-a dispus reţinerea din salariul său a sumei de 7904 lei pentru recuperarea prejudiciului material cauzat şi ordinul pîrîtei nr. 306-p din 11 august 2014 cu privire la completarea ordinului nr. 133-p din 03 aprilie 2014, prin care s-a dispus ca începînd cu data de 11 august 2014, secţia contabilitate să efectuieze reţinerea din contul salariului său a prejudiciului material reieşind din mărimea restantă de 10064,59 de lei, în părţi egale, pînă la sfîrşitul anului 2014. Solicită anularea ordinului pîrîtei nr. 403-p din 21 octombrie 2014 cu privire la concedierea salariatului, restabilirea sa în funcţia deţinută anterior, anularea raportului pe marginea anchetei de serviciu din 17 octombrie 2014 şi a ordinelor pîrîtei nr. 378-p din 02 octombrie 2014 cu privire la iniţierea anchetei de serviciu, nr. 402-p din 20 octombrie 2014 cu privire la reintegrarea în muncă, nr. 389-p din 2 08 octombrie 2014 cu privire la permutarea salariaţilor,

nr. 133-p din 03 aprilie 2014 cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat angajatorului şi nr. 306-p din 11 august 2014 cu privire la completarea ordinului nr. 133-p din 03 aprilie 2014 şi încasarea de la pîrîtă a salariului reţinut ca compensare a prejudiciului material cauzat în sumă de 14016,58 de lei, a salariului neachitat în perioada 02 – 21 octombrie 2014, a salariului pentru absenţa forţată de la muncă, începînd cu 21 octombrie 2014 şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 10000 de lei.

La data de 10 martie 2015, Serghei Malţev a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat anularea ordinului pîrîtei nr. 403-p din 21 octombrie 2014 cu privire la concedierea salariatului, restabilirea sa în funcţia deţinută anterior, anularea raportului pe marginea anchetei de serviciu din 17 octombrie 2014 şi a ordinelor pîrîtei nr. 378-p din 02 octombrie 2014 cu privire la iniţierea anchetei de serviciu, nr. 402-p din 20 octombrie 2014 cu privire la reintegrarea în muncă, nr. 389-p din 08 octombrie 2014 cu privire la permutarea salariaţilor, nr. 133-p din 03 aprilie 2014 cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat angajatorului şi nr. 306-p din 11 august 2014 cu privire la completarea ordinului nr. 133-p din 03 aprilie 2014 şi încasarea de la pîrîtă a salariului reţinut ca compensare a prejudiciului material cauzat în sumă de 14016,58 de lei, a salariului neachitat în perioada 02 – 21 octombrie 2014 în sumă de 15705,02 lei, a salariului pentru absenţa forţată de la muncă, începînd cu 21 octombrie 2014 pînă la 10 martie 2015 în sumă de 115721,20 de lei, a sumei de 72904,17 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 20000 de lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 05 august 2015 s-a admis parţial acţiunea. S-a anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 403-p din 21 octombrie 2014 cu privire la concedierea salariatului.

S-a restabilit Serghei Malţev în funcţia de şef secţia sisteme informatice administrative din cadrul Direcţiei administrative a ÎS „Moldatsa”, începînd cu 21 octombrie 2014. S-au anulat ordinul ÎS „Moldatsa” nr. 133-p din 03 aprilie 2014 cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat angajatorului şi ordinul ÎS „Moldatsa” nr.306-p din 11 august 2014 cu privire la completarea ordinului nr. 133-p din 03 aprilie 2014. S-au încasat de la ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Serghei Malţev salariul reţinut ca compensare a prejudiciului material cauzat în sumă de 14016,58 de lei, salariul neachitat în perioada 02 – 21 octombrie 2014 în sumă de 15705,02 lei, salariul pentru perioada absenţei forţate de la muncă 21 octombrie 2014 – 04 august 2015 inclusiv în sumă de 237228,46 de lei, suma de 24301,39 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 20000 de lei, iar în total 311251,45 lei.

S-a încasat de la ÎS „Moldatsa” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 9337,54 de lei. În rest s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prima instanţă, admiţînd parţial acţiunea, şi-a motivat concluzia prin faptul că, pe parcursul examinării pricinii nu a fost stabilită culpa lui Serghei Malţev în cele imputate de ÎS „Moldatsa”.

3 Totodată, prima instanţă, respingînd pretenţiile cu privire la anularea raportului pe marginea anchetei de serviciu din 17 octombrie 2014 şi a ordinelor pîrîtei nr. 378-p din 02 octombrie 2014 cu privire la iniţierea anchetei de serviciu, nr. 402-p din 20 octombrie 2014 cu privire la reintegrarea în muncă şi nr. 389-p din 08 octombrie 2014 cu privire la permutarea salariaţilor, şi-a motivat concluzia prin faptul că, ordinele enunţate au fost emise în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar reclamantul, solicitînd anularea acestora, nu a invocat temeiurile de drept, indicînd doar circumstanţele de fapt, care nu sunt relevante cerinţelor menţionate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 octombrie 2015 s-a admis apelul declarat de ÎS „Moldatsa”, s-a modificat hotărîrea primei instanţe în partea încasării salariului pentru absenţa forţată de la muncă cu micşorarea perioadei de încasare pînă la 20 ianuarie 2015 şi a sumei încasate pînă la 97205,56 de lei şi s-a încasat de la ÎS „Moldatsa” în beneficiul lui Serghei Malţev salariul pentru absenţa forţată de la muncă în perioada 21 octombrie 2014 – 20 ianuarie 2015 în sumă de 97205,56 de lei. În rest s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

Instanţa de apel şi-a argumentat concluzia prin faptul că, în perioada 20 ianuarie 2015 – 14 iulie 2015, Serghei Malţev a activat în cadrul SC „Unimarket Discount” SRL, redenumită ulterior SC „Moldretail Group” SRL, fapt confirmat prin copia extrasului din carnetul de muncă al intimatului (vol. I, f. d. 244, 245). La data de 14 decembrie 2015, ÎS „Moldatsa” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri. În motivarea recursului a invocat că, instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, nu au ţinut cont de probele prezentate şi au încălcat prevederile art. 1423 din Codul civil şi ale art. 78 din Codul muncii.

La data de 14 decembrie 2015, reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia şi modificarea deciziei instanţei de apel prin încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă în perioada 21 octombrie 2014 – 04 august 2015 în sumă de 185604,81 de lei. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel, la examinarea pricinii, a încălcat prevederile art. 372 din Codul de procedură civilă şi a admis probe noi şi, anume, extrasul din carnetul de muncă al recurentului. De asemenea, susţine că, instanţa de apel a încălcat prevederile art. 90 alin.(2) din Codul muncii. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; 4 b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile au fost depuse în termen, or, din materialele pricinii rezultă că decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurenţilor la data 04 noiembrie 2015 (vol. II, f. d. 45), iar cererile de recurs au fost depuse de aceştia la data de 14 decembrie 2015 (vol. II, f. d. 51, 57). De asemenea, completul consideră că, recursurile declarate de ÎS „Moldatsa” şi reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs de ÎS „Moldatsa” precum că, instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, nu au ţinut cont de probele prezentate şi au încălcat prevederile art. 1423 din Codul civil şi ale art. 78 din Codul muncii nu pot fi reţinute, deoarece în speţă, instanţele judecătoreşti au stabilit just circumstanţele pricinii, precum şi au aplicat elocvent normele de drept, care guvernează raportul juridic litigios. 5 Nu poate fi reţinut nici argumentul invocat în recurs de reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu precum că, instanţa de apel, la examinarea pricinii, a încălcat prevederile art. 372 din Codul de procedură civilă şi a admis probe noi şi, anume, extrasul din carnetul de muncă al recurentului, deoarece carnetul de muncă nu s-a aflat în posesia ÎS „Moldatsa”, dar în posesia altei persoane juridice, cu care Serghei Malţev se afla în relaţii de muncă şi prin urmare, instanţa de apel a admis în mod tacit această probă.

De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel a încălcat prevederile art. 90 alin. (2) din Codul muncii, deoarece instanţa de apel, la soluţionarea pricinii, a calculat salariul pentru absenţa forţată de la muncă reieşind din probele administrate la materialele dosarului şi ţinînd cont de prevederile Codului muncii. Astfel, instanţa de recurs notează că, ÎS „Moldatsa” şi reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de ÎS „Moldatsa” şi reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursurile declarate de Întreprinderea de Stat „Moldatsa” şi reprezentantul lui Serghei Malţev, avocatul Gheorghe Botezatu se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 6