2ra-478/16 — Declararea nulităţii contractelor de vinzare cumparare

prima instanţă: E.Cojocari (Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău) dosarul nr. 2ra-478/16 instanţa de apel: N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol (Curtea de Apel Chişinău) ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Luchin Vadim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luchin Vadim împotriva Feodosiei Primac, Ion Primac, intervenienţi accesorii Consiliul com.

Truşeni şi Întovărășirea Pomicolă „Poiana Viilor” privind declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare şi a procesului verbal al Consiliului Întovărăşirii Pomicole, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Luchin Vadim, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 27 martie 2015, c o n s t a t ă: La data de 01.07.2014, reclamantul Vadim Luchin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Feodosiei Primac, Ion Primac şi intervenienţii accesorii Consiliul com Truşeni, Primăria com. Truşeni şi ÎP „Poiana Viilor” cu privire la declararea nulităţii contractului de vînzare cumpărare. În motivarea acţiunii a indicat că, la 16.05.2013 între Primăria com.

Truşeni şi cet. Feodosia Primac a fost încheiat contractul de vînzare-cumpărare a terenului nr. 1389, conform căruia pîrîta a procurat lotul de pămînt nr. 39 cu suprafaţa totală de 0,0605 ha. Drept temei pentru încheierea contractului menţionat a servit Decizia Consiliului Comunal Truşeni cu nr. 4/4 din 30.04.2013 „Cu privire la privatizarea loturilor de teren în întreprinderile Pomilegumicole”, conform p. 1 d) al căreia a fost aprobată cumpărarea terenului nr. 39 din ÎP „Poiana Viilor” de către pîrîta Feodosia Primac, decizia fiind contestată la Consiliul com. Truşeni.

Consideră că, contractul de vînzare-cumpărare nr. 1389 din 16.05.2013, urmează a fi declarat nul din motiv că, terenul cu nr. 39 cu suprafaţa de 0,0605 ha nu putea fi privatizat de către pîrîtă, deoarece a fost acordat şi s-a aflat în folosinţa mamei sale Valentina Luchina (decedată la 28.02.2013) care a fost membru al acestei întovărăşiri încă din anul 1987 şi care împreună cu tatăl său Nicolai Luchin (decedat la 30.09.1991 ) au construit o casă capitală cu două nivele pe acest lot.

Valentina Luchina a achitat pe toată această perioadă de timp cotizaţiile şi toate cheltuielile necesare pentru întreţinerea terenului de pămînt în litigiu şi că, Feodosia Primac a fost ilegal inclusă în rîndul membrilor ÎP „Poiana Viilor” de către administraţia întovărăşirii, în baza cererii din 26.11.2012, conform căreia solicită „primirea ei în calitate de membru al ÎP „Poiana Viilor” cu alocarea terenului care a aparţinut mătuşii ei Lucina Vera, decedată la 20.06.2006 în s. Negurenii Vechi, r-nul Ungheni Totodată, tranzacţia de vînzare-cumpărare a terenului în litigiu a fost perfectată în baza unor acte falsificate de pîrîţi şi de preşedintele ÎP „Poiana Viilor”. Pe faptul falsificării actelor date care au servit drept temei pentru privatizare a terenului de pămînt nr.39 în prezent de către Inspectoratul de Poliţie Buiucani a fost pornită o cauză penală.

Conform p.35 al HG nr.629 din 13.11.1991 „Cu privire la întovărăşirile pomicole”, înscrierea şi excluderea din rîndul membrilor întovărăşirii este de competenţa Direcţiei întovărăşirii pomicole”. Decedata Vera Lucina n-a fost niciodată membru al ÎP „Poiana Viilor”, dar în realitate mama sa Valentina Luchina, a fost membru al acestei întovărăşiri încă din anul 1987 şi care împreună cu tatăl său Luchin Nicolai (decedat la 30.09.1991) au construit o casă capitală cu două nivele pe acest lot, tot ea a achitat pe toată această perioadă de timp cotizaţiile şi toate cheltuilelile necesare pentru întreţinerea acestui lot şi care a decedat la 28.02.2013. Acest fapt se confirmă prin biletul de membru al ÎP „Poiana Viilor” şi bonurile de plată respective.

Mai indică reclamantul că, atît pîrîţii Fedosia Primac, Ion Primac cît şi decedata Vera Lucina, toţi au locuit şi locuiesc în satul Negurenii Vechi, r-nul Ungheni. Acest fapt se confirmă prin copiile buletinelor de identitate a pîrîţilor şi adeverinţa nr. 275 din 19.11.2012. Ulterior, reclamantul a înaintat în şedinţă o cerere de concretizare a cerinţelor prin care a solicitat constatarea nulităţii absolute a Contractului de vînzare- cumpărare nr.1389 din 16.05.2013 încheiat între Primăria comunei Truşeni, mun. Chişinău şi cet. Primac Fedosia, constatarea nulităţii absolute a procesului verbal nr. 3 al şedinţei consiliului întovărăşirii pomicole „Poiana”, repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractelor menţionate şi încasarea de la pîrîţii Fedosia Primac şi Ion Primac toate cheltuielile de judecată, inclusiv taxa de stat şi cheltuielile pentru acordarea asistenţei juridice.

În motivarea cererii de concretizare a invocat că, la 16.05.2013 între Primăria com Truşeni şi cet. Fedosia Primac a fost încheiat contractul de de vînzare- cumpărare a terenului nr.1389, conform căruia pîrîta a procurat lotul de pămînt nr.39 cu suprafaţa totală de 0,0605 ha, situat pe teritoriul ÎP „Poiana Viilor”. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 27 martie 2015 a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. La data de 03.04.2015, Vadim Luchin a depus cererea de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând casarea acesteia cu emiterea hotărîrii noi privind admiterea integrală a acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015 a fost respins apelul declarat de Luchin Vadim, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 27 martie 2015. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că potrivit pct. 2.1 din Statutul ÎP „Poiana Viilor”, în redacţia înregistrată la CÎS la 15.12.2011, în cazul 2 decesului unui dintre membrii întovărăşirii pomicole, conform legislaţiei civile în vigoare, dreptul de posesiune succesorală revine moştenitorilor acestuia. Potrivit art. 1516 alin.(2) CC al RM, succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamentar sau succesor legal. (3) Succesiunea se consideră acceptată cînd moştenitorul depune la notarul de la locul deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea patrimoniului succesoral. Din argumentele reclamantului/apelant, rezultă că Valentina Luchina, mama acestuia, a fost membră a întovărăşirii, iar după decesul acesteia la data de 18.02.2013, el, Vadim Luchin, este îndreptăţit la acceptarea patrimoniului succesoral.

Instanța de apel a menționat că, în pofida invocării respectivelor argumente, reclamantul nu a făcut proba calităţii de membru a întovărăşirii a Valentinei Luchina, implicit nu a făcut proba faptului că s-a adresat cu cerere de acceptare a succesiunii asupra bunului imobil din cadrul întovărăşirii, precum nici nu a depus cererea de accedere în calitate de membru prin succesiune în cadrul întovărăşirii. În atare ordine de idei, instanța de apel a considerat că lipsesc temeiuri de anulare a procesului verbal nr. 3, prin care Feodosia Primac ar fi devenit membru al întovărăşirii.

Or, interesul legal şi temeiul reclamantului la momentul intentării procesului, a fost invocat faptul că Vadim Luchin ar fi succesorul Valentinei Luchina şi a lui Nicolae Luchin, părinţii decedaţi, cărora le-ar fi aparţinut calitatea de membru a întovărăşirii şi implicit dreptul asupra terenului nr. 39. Totodată, potrivit informaţiei de la ÎS Cadastru din 22.07.2010, privitoare la valoarea estimată în scopul impozitării recalculată în baza Ordinului ARFC nr. 114 din 20.07.2010, în calitate de contribuabil figurează Vera Lucina, cu domiciliul în mun. Chişinău, sect.

Rîşcani, str. Dimo, 15/2, ap. 29. Aşadar, din materialele cauzei nu poate fi reţinut că Valentina Luchina ar fi lăsat drept moştenire calitatea de membru al întovărăşirii pomicule, în sensul acordării dreptului la succesiunea în drepturi în cadrul întovărăşirii, şi nici dreptul de proprietate asupra terenului nr.39 din ÎP „Poleana”( ÎP „Poiana Viilor”) . De asemenea, instanța de apel a subliniat faptul că terenul de pămînt nr.39 din ÎP ”Poiana Viilor” s-a aflat pînă la data de 30.04.2013 în proprietatea Statului, în persoana Primăriei Truşeni, care în baza contractului de vînzare - cumpărare din 16.05.2013 încheiat între Primăria Truşeni pe de o parte şi Feodosia Primac pe de altă parte a trecut în proprietatea ultimei terenul nr.39 din cadrul ÎP „Poiana Viilor”, Truşeni la data de 17.05.2013 la Organul Cadastral Teritorial Chişinău.

Mai mult ca atît, instanța de apel a reiterat că Vadim Luchin nu este membru al întovărăşirii, nu a depus o atare cerere în ordinea acceptării calităţii prin succesiune, după decesul mamei, nu a prezentat acte ce ar confirma calitatea de membru a părinţilor săi. Astfel, avînd în vedere că procesul verbal nr.3, contestat de reclamantul Vadim Luchin, este un document de uz intern, iar pct. 2.11 al Statutului ÎP „Poiana Viilor” prevede doar dreptul membrilor de a-1 contesta. La 15 ianuarie 2016, Luchin Vadim a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

3 În motivarea recursului se invocă că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Se mai indică în recurs că, instanţa de apel nu a aplicat prevederile art. 4 alin. (2) a Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pământului nr. 1308 din 25.07.97. Conform certificatului de moştenitor din 26.07.2013, eliberat de notarul Florea Adelina, recurentul Luchin Vadim este moştenitorul legal al mamei sale Luchin Valentina.

Corespunzător dobândind calitatea de moştenitor al bunurilor mamei sale, Luchin Vadim a obţinut în acest temei o “speranţă legitimă” în vederea finisării procedurii de dobândire în proprietate asupra construcţiei nr. 01 amplasată pe terenul cu nr. cadastral 8039345039. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, noţiunea de ”speranţă legitimă” este asimilată noţiunii de “bun”, acesteia fiindu-i acordată protecţia oferită de art. 1 Protocolul 1 Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi este tratată drept una din componentele dreptului de proprietate garantat atît de art. 1 al Convenţiei, cît şi de Constituţia Republicii Moldova. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 21.10.2015 și Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău prin hotărârea din 27.03.2015, au încălcat normele de drept procedural întrucît hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale (art. 432 alin. (1), (3) lit. f) CPC). Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Luchin Vadim, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Luchin Vadim, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. 4 Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Luchin Vadim ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Luchin Vadim, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Iurie Bejenaru 5