2ra-353 — Încasarea sumei, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor suportate pentru asistenţă juridică

prima instanță: A. Furdui dosarul nr. 2ra-353/16 instanţa de apel: L. Popova, N. Simciuc, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 25 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Galina Solomonovich împotriva Societăţii comerciale „Miramar Trans” societate cu răspundere limitată cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 16 iulie 2012, Galina Solomonovich a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Miramar Trans” SRL cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, fiul său, Lev Solomonovich, în vîrstă de 10 ani, învaţă la o şcoală muzicală pe clasa acordeon şi are o reuşită deosebită, obţinînd locuri de frunte la concursuri de muzică naţionale şi internaţionale, cîntînd solo sau în cadrul orchestrei. Susţine că, la începutul anului 2012, fiul său a fost invitat la concursul internaţional „Vesennie Igri” din or. Vesprem, Ungaria, care urma să se desfăşoare în luna aprilie 2012, iar din considerentul că el este minor, ea a luat decizia ca mama sa, Natalia Nedvoreaghina să-l însoţească în deplasare.

Afirmă că, la data de 02 februarie 2012, ea a comandat de la SC „Miramar Trans” SRL un pachet turistic cu destinaţie finală Ungaria – Festivalul Internaţional Artistic „Vesennie Igri”, itinerar Klagenfurt (Austria) – Veneţia (Italia) – Vesprem (Ungaria), care includea printre altele şi cazarea în perioada 25 – 30 aprilie 2012 în hotel, masa, transportul cu autocar pe toată durata sejurului, asigurarea medicală şi alte servicii pentru fiul său minor însoţit de mama sa. Relevă că, la aceeaşi dată, între pîrîtă şi conducătorul de grup artistic, în care intra şi fiul său, a fost încheiat contractul turistic nr. 2/2012 din 02 februarie 2012, care prevedea condiţiile generale ale serviciilor turistice oferite de pîrîtă în baza contractului, fiind emise vouchere turistice cu listele turiştilor, în care era inclus şi fiul său cu însoţitor.

1 Mai relevă că, pîrîta nu a încheiat cu ea contract individual negociat şi nu i-a eliberat voucher turistic individual. Menţionează că, la data de 17 februarie 2012, ea a achitat pîrîtei pentru pachetul turistic comandat suma de 200 de Euro, iar la data de 22 martie 2012, a achitat suma de 660 de Euro. Afirmă că, iniţial ca unitate de cazare pe perioada 25-30 aprilie 2012 pentru fiul şi mama sa a fost stabilit hotelul „Peter Pal” din or. Vesprem, Ungaria, iar ulterior, înainte de începerea sejurului, a fost schimbat în hotelul „Agro” din or.Balatonfured, Ungaria. Susţine că, la data de 25 aprilie 2012, cu toate că, unitatea de cazare pentru fiul său şi mama sa a fost stabilit hotelul „Agro” din or.

Balatonfured, pîrîta, fără careva motive, a adus şi lăsat pe fiul său şi mama sa la hotelul „Peter Pol” la ora 08.00, nu a verificat cazarea persoanelor şi nu i-a transportat la unitatea de cazare convenită. Relevă că, reprezentantul pîrîtei a menţionat doar că vor soluţiona situaţia în scurt timp, însă nu a venit nimeni să-i transporte la unitatea de cazare convenită şi abia în jurul orei 21.00, în ziua respectivă, în or. Vesprem a sosit un autocar al pîrîtei, care a transportat pe fiul şi mama sa la hotelul „Agro” din or. Balatonfured. Afirmă că, copilul său şi mama sa au fost lipsiţi de posibilitatea de a se odihni după o deplasare cu autocarul pe parcursul unei nopţi, de a face un duş şi de a mînca.

Mai mult ca atît, fiul său a fost lipsit de posibilitatea de a participa la repetiţiile, care au avut loc cu orchestra în ziua respectivă în hotelul „Agro” din or.Balatonfured, unde trebuia să fi fost cazat băiatul. Consideră că, prin acţiunile neglijente ale colaboratorilor pîrîtei, familiei sale i-a fost cauzat un stres puternic şi disconfort fizic şi psihic. Menţionează că, ea era la curent cu cele ce se întîmplau fiului şi mamei sale pe data de 25 aprilie 2012 şi a suferit, de asemenea, un stres şi un disconfort psihic puternic datorită incomodităţilor şi suferinţelor suportate de familia sa şi imposibilităţii de a-i ajuta.

Invocă faptul că, la data de 02 mai 2012, imediat după sosirea fiului său şi a mamei sale în ţară, ea a depus o pretenţie, prin care a solicitat restituirea parţială a preţului achitat pentru tur, iar pîrîtul a eliberat un răspuns la pretenţia sa, în care a confirmat faptele invocate de ea, însă a considerat că nu poartă nici o vină pentru cele întîmplate, refuzînd să-i restituie o parte din preţul achitat pentru tur. Solicită încasarea de la pîrîtă a sumei de 430 de Euro, ce constituie o parte din preţul achitat pentru tur, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2500 de lei.

La data de 11 decembrie 2012, Galina Solomonovich a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitînd încasarea de la pîrîtă a sumei de 430 de Euro, ce constituie o parte din preţul achitat pentru tur, a sumei de 10000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2500 de lei şi a altor cheltuieli de judecată în sumă de 337 lei. La data de 12 iunie 2013, Galina Solomonovich a mai depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat încasarea de la pîrîtă a sumei de 430 de Euro, ce constituie o parte din preţul achitat pentru tur, a sumei de 10000 2 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2500 de lei şi a altor cheltuieli de judecată în sumă de 337 lei şi 68 Euro.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 01 octombrie 2013 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 s-a admis apelul declarat de Galina Solomonovich, s-a casat integral hotărîrea primei instanţe şi s-a restituit pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 24 martie 2015 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin faptul că, în situaţia creată nu se oglindeşte culpa pîrîtei pe motiv că, aceasta şi-a îndeplinit integral obligaţiunile asumate cu privire la transportarea fiului reclamantei, Lev Solomonovich şi a mamei acesteia, Natalia Nedvoreaghina la locul destinaţiei din or.

Vesprem pentru participarea la Festivalul din Ungaria. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 14 decembrie 2015, reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt neîntemeiate, deoarece instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, nu au aplicat art. 1398 şi 1422 din Codul civil, art. 6, 18 şi 20 din Legea privind protecţia consumatorilor şi art. 19 din Legea privind organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 3 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentei la data de 30 noiembrie 2015 (f. d. 204), iar cererea de recurs a fost depusă de reprezentantul recurentei la data de 14 decembrie 2015 (f. d. 206). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentul invocat în recurs precum că, instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, nu au aplicat art. 1398 şi 1422 din Codul civil nu poate fi reţinut, deoarece recurenta nu a prezentat nici un înscris veridic, care ar confirma faptul că, i-a fost cauzat prejudiciu material şi moral, precum şi nici nu s-a stabilit comiterea cu vinovăţie a unor acţiuni ilicite de către intimata SRL „Miramar Trans”. Nu poate fi reţinut nici argumentul invocat în recurs precum că, instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, nu au aplicat art. 6, 18 şi 20 din Legea privind protecţia consumatorilor şi art. 19 din Legea privind organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice, deoarece la caz, instanţele judecătoreşti au stabilit just circumstanţele pricinii, precum şi au aplicat elocvent normele de drept, care guvernează raportul juridic litigios.

4 Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Galinei Solomonovich, avocatul Gheorghe Botezatu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 5