2ra-347/16 — Anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren

prima instanță: V. Movilă dosarul nr. 2ra-347/16 instanța de apel: A. Curdov, Ş. Starciuc , G. Colev ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Arabadji Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arabadji Ivan împotriva Primăriei orașului Cahul, Moraru Boris, Bogatiuc Maria și Scherlet Elisaveta (succesor Scherlet Viorica), intervenienți accesorii Carauş Irina, Dedi Lilia, Hajdău Valentina și Tulbea Natalia cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 23 septembrie 2015, prin care au fost admise apelurile declarate de Moraru Boris și Primăria orașului Cahul, casată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 23 iunie 2014 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă : La data de 17 noiembrie 2009, Arabadji Ivan a depus cererea de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Cahul, intervenienți accesorii Moraru Boris, Bogatiuc Maria și Scherlet Elisaveta, Carauş Irina cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren (f. d. 1-2,

Vol. I). În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în septembrie 2009 a primit o înștiințare de la vecinul Moraru Boris prin care acesta l-a informat despre încălcarea hotarului terenului aferent casei nr. 127, amplasată în or. Cahul, str. Strada Veche, la fel a solicitat demolarea garajului de pe teritoriul lui și instalarea gardului în limitele hotarului terenului casei nr. 125 în corespundere cu datele cadastrale.

Menționează că Moraru Boris la scrisoarea sus menționată a anexat copia planului cadastral al terenului nr. 127, care este indicat în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (numărul cadastral 1701106018), hotarul căruia este comun cu terenul aferent al casei nr. 125 și nu coincide cu planul lotului din dosarul de inventariere a terenului aferent casei nr. 125. Susține că aflînd despre faptul eliberării proprietarilor casei nr. 127 a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu încălcarea hotarului terenului aferent casei nr. 125, la 19 septembrie s-a adresat cu o cerere prealabilă către Primăria or.

Cahul prin care a solicitat clarificarea situației și anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu stabilirea hotarului inițial al loturilor aferente caselor nr. 125 și nr. 127. Invocă că la cererea prealabilă nu a primit nici un răspuns și că prin titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (numărul cadastral 1701106018) se încalcă dreptul de proprietate a proprietarilor casei nr. 125, care la fel doresc să primească în proprietate terenul aferent casei în hotarele care au fost stabilite după această casă. Consideră că situația creată cu hotarele terenurilor aferente între casele acestora poate fi rezolvată numai după ce va fi anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren (numărul cadastral 1701106018). În drept își întemeiază cerințele în baza art. 16 al Legii Contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000.

Solicită obligarea Primăriei or. Cahul să anuleze titluri de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Moraru Boris, Bogatiuc Maria și Scherlet Elisaveta pentru terenul în suprafața de 0,2442 ha care este aferent casei de locuit nr. 127, amplasată în or. Cahul, str. Strada Veche, ca ilegale, obligarea lui Moraru Boris, Bogatiuc Maria și Scherlet Elisaveta (succesor Scherlet Viorica) să prezinte instanței de judecată copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren în suprafața de 0,2442 ha, aferent casei nr. 127, amplasată în or. Cahul, str. Strada Veche.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 18 decembrie 2009 a fost dispusă introducerea în proces alături de reclamant în calitate de intervenient accesoriu Scherlet Elisaveta (f. d. 22-23, Vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 30 iunie 2010, a fost admisă acțiunea, fiind anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de tren eliberat pe numele lui Moraru Boris Vasile la 25 octombrie 2002 în baza deciziei Primăriei mun. Cahul nr. 489 din 24 februarie 2001, numărul cadastral 1701106018 (f. d. 81-82, Vol. I). Prin decizia Curții de Apel Cahul din 20 decembrie 2010, au fost admise apelurile declarate de Primăria or. Cahul, Moraru Boris, Carauş Irina și Bogatiuc Maria, casată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 30 iunie 2010 și restituită pricina spre rejudecare în aceiași instanță de judecată (f. d. 131-132, Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 23 mai 2011 a fost strămutată acțiunea lui Arabadji Ivan împotriva Primăriei or.

Cahul cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din instanța de contencios administrativ în instanța de drept comun a Judecătoriei Cahul (f. d. 159, Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 10 noiembrie 2011, a fost dispusă atragerea persoanelor fizice Moraru Boris, Bogatiuc Maria și Scherlet Elisaveta în calitate de copîrîţi și atragerea în calitate de intervenienți accesorii a Irinei Carauş, Liliei Dedi, Valentinei Hajdău şi Nataliei Tulbea (f. d. 163-163-verso, Vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 06 aprilie 2012, procesul a fost suspendat pînă la determinarea succesorului în drepturi a pîrîtei Scherlet Elisaveta, iar prin încheierea aceleiași instanțe de judecată din 15 martie 2013 procesul a fost reluat (f. d. 90-91, Vol. II).

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 05 aprilie 2013, a fost dispusă înlocuirea pîrîtei Scherlet Elisaveta cu succesorul ei în drepturi Scherlet Viorica (f. d. 93, Vol. II). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 23 iunie 2014, acțiunea a fost admisă, fiind constatată nulitatea titlului de proprietate asupra terenului în suprafața de 0.2442 ha, numărul cadastral 1701106018, eliberat de Primăria or. Cahul la 25 octombrie 2002 pe numele lui Moraru Boris (f. d. 227-230, Vol. II). Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 octombrie 2014, a fost admisă cererea de abținere de la judecată a judecătorilor Curții de Apel Cahul, Ghenadie Eni, Galina Vavrin, Ion Dănilă, Natalia Bondarenco, Tatiana Dimitriadi și Vitalie Movilă, pricina civilă fiind strămutată spre examinare în ordinea de apel la Curtea de Apel Comrat (f. d. 249-251, Vol. II).

Prin decizia Curții de Apel Comrat din 23 septembrie 2015, au fost admise apelurile declarate de Moraru Boris și Primăria or. Cahul, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 52-65, Vol. III). Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că datele din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat pe numele lui Moraru Boris sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, unde a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului în suprafața de 0,2442 ha, nr. cadastral 1701106018, situat în or. Cahul, str. Strada Veche. La fel, instanța de apel cu referire la prevederile art. 38 alin. (2) și alin. (3) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, a ajuns la concluzia că legea nu prevede ca temei de anulare existența greșelilor evidente în conținutul actului contestat care pot fi corectate.

Totodată, instanța de apel a stabilit că intimatul Moraru Boris deține actele de proprietate asupra terenului în litigiu, iar recurentul nu a prezentat careva probe care ar combate acest fapt. În același timp instanța de apel a constatat că recurentul nu a contestat decizia Primăriei or, Cahul nr. 489 din 24 iulie 2001 privind transmiterea terenurilor aferente casei în proprietate privată în procesul înregistrării masive, în baza căreia au fost transmise în proprietatea privată terenurile aferente în limitele hotarelor terenurilor conform măsurărilor efectuate la înregistrarea primară masivă și în prezent această decizie este în vigoare, precum și nu a fost contestată înregistrarea dreptului de proprietate de către Moraru Boris asupra terenului în litigiu în Registrul bunurilor imobile.

La 08 decembrie 2015, Arabadji Ivan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a invocat că de către instanța de apel nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar concluziile instanței de apel, expuse în decizia, sînt în contradicție cu circumstanțele pricinii, fiind încălcate normele de drept material și dată o apreciere arbitrară a probelor, fapt ce a dus la încălcarea dreptului prevăzut de art. 53 din Constituția Republicii Moldova, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.

Astfel, menționează că Moraru Boris a primit titlul contestat în anul 2009, în timp ce altor proprietari ai casei nr. 127 și casei nr. 125, situate în or. Cahul, str. Strada Veche, de nenumărate ori sub diferite pretexte, s-a refuzat în eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorilor de teren. Mai indică că a prezentat în instanța de judecată planul terenului aferent casei nr. 125, care se află în dosarul cadastral, eliberat de OCT Cahul după privatizarea apartamentului, din care rezultă că garajul construit în anul 1981 este amplasat pe lotul de terenul aferent casei lui și nu depășește hotarele terenului vecin aferent casei nr. 127. Afirmă că potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat lui Moraru Boris se constată că hotarul terenului aferent casei nr. 127, care este comun cu terenul aferent casei nr. 125, nu corespunde cu planul lotului din dosarul cadastral pe care îl posedă.

Consideră că hotărîrea primei instanțe prin care a fost admisă acțiunea dînsului este legală și întemeiată. Prin referința depusă din 12 februarie 2016, intimatul Moraru Boris a invocat că afirmațiile recurentului din cererea de recurs sunt eronate și nu corespund realității, solicitînd respingerea cererii de recurs deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) conform lit. a) art. 433 CPC și menținerea deciziei instanței de apel. Prin referința depusă din 24 februarie 2016, intimatul Primăria or. Cahul reprezentată de Primarul or. Cahul, Dandiş Nicolae a menționat că recurentul nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare a recursului prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Afirmă că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor motivele recursului sunt eronate și neîntemeiate, considerînd recursul declarat de Arabadji Ivan ca inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

După cum atestă din materialul probator, copia deciziei instanței de apel din 23 septembrie 2015, a fost recepționată de către Arabadji Ivan la 14 octombrie 2015, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f. d. 79, Vol. III). Astfel instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 08 decembrie 2015, în termen. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Arabadji Ivan este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Arabadji Ivan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat de către Arabadji Ivan asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Arabadji Ivan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Recursul declarat de către Arabadji Ivan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas