2ra-104/16 — Încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată

prima instanță: V. Pădurari dosarul nr.2ra-104/16 instanța de apel: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz DECIZIE 24 februarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,CET-Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni ,,CET- Nord” împotriva Jorjetei Moca cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de către Moca Jorjeta, casată hotărîrea Judecătoriei Bălți din 06 aprilie 2015 și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 06 martie 2015, SA ,,CET-Nord”, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Jorjetei Moca cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a indicat că, în conformitate cu actul nr. 4959 din 26 octombrie 2004, apartamentul nr. 14 din str. Nicolae Iorga 22, mun. Bălți a fost deconectat integral de la sistema centrală de încălzire. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 707 din 20 septembrie 2011, în cazul deconectării integrale de la sistema centrală de încălzire, consumatorul achită plata pentru pierderile normative de energie termică. Astfel, în perioada 01 octombrie 2011 – 31 martie 2014, pierderile normative pe apartamentul 14 din str. Nicolae Iorga 22, mun. Bălți au constituit 1 490,75 lei, calculul fiind efectuat în mărime de 10 % - pentru sezonul 2011-2012, 15 % - pentru sezonul 2012-2013, 20 % - pentru sezonul 2013-2014.

Invocă că din motiv că Moca Jorjeta nu a achitat la timp și integral sumele calculate și înaintate spre plată s-a acumulat o datorie în sumă de 1 490,75 lei. La 05 august 2014, s-a adresat cu o pretenție în adresa pîrîtei cu privire la achitarea datoriei create, însă careva măsuri în acest sens nu au fost întreprinse. Solicită încasarea datoriei pentru pierderile normative în sumă de 1 490,75 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălți din 06 aprilie 2015, acțiunea a fost admisă, fiind încasat din contul Jorjetei Moca în beneficiul SA ,,CET-Nord” datoria în suma de 1490,75 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2015, a fost admis apelul declarat de către Moca Jorjeta, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasat din contul Jorjetei Moca în beneficiul SA ,,CET-Nord” pierderile normative pentru perioada 01 octombrie 2011 – 31 martie 2014 în mărime de 745,37 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 135 lei, în rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 10 noiembrie 2015, SA ,,CET-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a invocat că în anul 2004 apartamentul 14 din str. N. Iorga 22, mun.

Bălți în care locuiește pîrîta a fost deconectat de la sistema centrată de încălzire, iar în conformitate cu prevederile pct. 8/2 al anexei nr. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, cu completările și modificările introduse prin Hotărîrea Guvernului 707 din 20 septembrie 2001, în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreținerea temperaturii constante în încăperea la un nivel de cel puțin 18 grade C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 10 % - începînd cu 01 octombrie 2011, 15% - începînd cu 01 octombrie 2012 și 20 % - începînd cu 01 octombrie 2013, din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului, fără careva excepții.

Astfel, menționează că, în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2014 la apartamentul nr. 14 din str. Nicolae Iorga 22, mun. Bălţi s-au acumulat datorii pentru pierderile normative reieșind din elementele constructive a casei: subsol țevile tur-retur - 10%, scara blocului – 5%, țevile tranzit din apartament – 5% în sumă de 1490,75 lei (10% - anul 2011-2012; 15 % - anul 2012-2013, 20% anul 2013-2014).

La 27 martie 2015, ca urmare a adresării Jorjetei Moca a fost efectuat un control al sistemei inginerești, în rezultatul căruia s-a stabilit că blocul în care se află apartamentul pîrîtei are trei elemente constructive și anume: subsol (cu ambele țevi tur 5 % - retur 5 %, în total 10 %) și țevile tranzit care trec prin apartament - 5%, în total 15%, însă în începînd cu anul 2011 și pînă în anul 2015 Moca Jorjeta nu a invocat dezacordului cu calculele efectuate de SA ,,CET-Nord”, nu a invocat lipsa elementelor constructive în blocul unde locuiește și nu a contestat bonurile de plată.

Mai indică că, reieșind din faptul că, în casa respectivă sunt trei elemente constructive din patru prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr.707 din 20 septembrie 2011 (în subsol 2 elemente constructive țevi tur-retur (5%+5%) și țeava tranzit din apartament -5%, în total 15%), s-a decis ca pe viitor începînd cu martie 2015 potrivit actului de control din 27 martie 2015, să i se calculeze pierderile normative în mărime de 15% în loc de 20% pentru un metru pătrat al apartamentului, luînd în considerație lipsa căldurii pe scara blocului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din materialele cauzei, copia decizie instanței de apel din 06 septembrie 2015 a fost expediată în adresa participanților la proces, inclusiv recurentului SA „CET-Nord” la data de 15 octombrie 2015, și recepționată de către recurent la 16 octombrie 2015, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei și avizul de recepție (f. d.89-90). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 10 noiembrie 2015, în termen. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, având ca obiect încasarea datoriei, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei integrale a acţiunii, dispunînd încasarea din contul Jorjetei Moca în beneficiul SA „CET-Nord” încasarea datoriei în sumă de 1 490,75 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei.

Întru susţinerea poziţiei sale, prima instanţă a reținut că deși prin prisma prevederilor pct. 10 Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 și art. art. 59, 60 din Codul cu privire la locuințe, consumatorul este obligat să achite la timp și integral plata pentru serviciile prestate, inclusiv plata pentru sezonul precedent, Moca Jorjeta, în perioada 01 octombrie 2011 - 31 martie 2014, nu a achitat plata pentru pierderile normative de energie termică, acumulînd astfel o datorie în sumă de 1 490,75 lei.

Judecînd apelul declarat de către Moca Jorjeta, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului, casând integral hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre prin care a admis acțiunea parțial, încasînd din contul Jorjetei Moca în beneficiul SA „CET-Nord” datoria în sumă de 745,37 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 135 lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut Actul de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică a blocului de locuit cu 5 etaje din str. N. Iorga 22, mun.

Bălți nr. 2238-II din 27 martie 2015, prin care s-a constatat că în blocul în care locuiește Moca Jorjeta sistemul de căldură centralizată trece prin subsol, etaj tehnic nu este și lipsește sistema de încălzire din scara blocului, și a concluzionat că SA „CET-Nord” eronat a calculat pierderile normative de energie termică pentru perioada 2011-2014, reieșind din cele 4 elemente constructive a unui bloc, deoarece în blocul locativ în care locuiește apelanta din cele 4 elemente constructive, există, de fapt, doar subsolul și țevile de tranzit.

Instanţa de recurs constată, însă, că deşi la soluţionarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţei de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanţe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greşită şi interpretarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea incorectă a probelor prezentate. În susţinerea opiniei enunţate instanța de recurs reținere Actul nr. 4959 din 26 octombrie 2004, prin care se confirmă că apartamentul nr. 14 din str. N. Iorga 22, mun. Bălți ce aparține Jorjetei Moca a fost deconectat integral de la rețelele de încălzire termică, fiind izolate coloanele tranzitorii de încălzire termică în apartamentul nominalizat și respectiv, întreruptă încălzirea apartamentului și calcularea plăților pentru energia termică (f.d.

7). Conform pct. 8 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiilor deconectării acestora de la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 și modificat prin Hotărîrea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011 cu privire la unele măsuri de eficientizare a funcționării sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică, în cazul deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20% din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), luînd în consideraţie existenţa pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsoluri) care menţin în stare funcţională sistemele inginereşti de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii.

Iar, în conformitate cu pct. 81 din același Regulament, în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreţinerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin +18°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10 % începînd cu 1 octombrie 2011, 15 % începînd cu 1 octombrie 2012, 20 % începînd cu 1 octombrie 2013, din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

Astfel, în temeiul Regulamentului menționat în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2014, consumatorului Moca Jorjeta i-a fost calculată plata pentru energia termică și înaintate spre achitare în suma de 1 490,75 lei, cu titlu de pierderi normative, calculul fiind efectuat în mărime de 10% pentru sezonul 2011- 2012, în mărime de 15% pentru sezonul 2012-2013 și în mărime de 20% pentru sezonul 2013- 2014, însă pe care Moca Jorjeta nu a achitat-o și refuză benevol să o achite. Sub acest aspect, la caz prezintă relevanță prevederile art. 315 alin. (4) şi ( 6) Cod civil, în conformitate cu care, obligația de folosire poate fi instituită prin lege dacă nefolosirea bunurilor ar contravine intereselor publice.

Proprietarul este obligat să îngrijească și să întrețină bunul ce-i aparține dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În același timp potrivit art. 55 Cod civil, dacă într-o clădire există spaţii cu destinaţie de locuinţă sau cu o altă destinaţie avînd proprietari diferiţi, fiecare dintre aceştia deţine drept de proprietate comună pe cote-părţi, forţată şi perpetuă, asupra părţilor din clădire, care, fiind destinate folosinţei spaţiilor, nu pot fi folosite decît în comun. Iar, reieșind din prevederile art. 1, art. 5 şi art. 12 alin. (5) şi (6) al Legii condominiului în fondul locativ nr.913 din 30 martie 2000, proprietate comună include toate părţile dintr-o clădire, alte obiecte imobiliare aflate în proprietate, care nu sînt apartamente sau încăperi cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă şi care sînt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii din condominiu.

Din proprietatea comună fac parte şi sistemele inginereşti din interiorul sau exteriorul locuinţelor (încăperilor), care deservesc mai multe locuinţe (încăperi). Refuzul de a folosi proprietatea comună nu constituie temei pentru a-l elibera, integral sau parţial, de cheltuielile comune pentru întreţinerea reparaţia proprietăţii comune în condominiu.

Prin urmare, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate coraborate cu prevederile art. 59, 60 din Codul cu privire la locuințe (în vigoare la momentul depunerii acțiunii), în conformitate cu care plata pentru serviciile comunale (apă, gaz, energie electrică, termică şi alte servicii) se încasează în afară de chirie potrivit tarifelor, aprobate în modul stabilit și se achită la timp și integral, este evident că instanțele ierarhic inferioare justificat au reținut că Moca Jorjeta este obligată să achite plata pentru pierderile normative de energie termică din încăperile tehnice ale blocului locativ din str. N. Iorga 22, mun.

Bălți în care se află apartamentul său nr. 14. La caz, independent de acest aspect, este evident că magistralele termice sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii cu destinație comună și nu pot fi folosite altfel, iar traversarea acestora prin apartament și subsolul blocul locativ generează apariția raportului obligațional de achitare a plăților pentru serviciile prestate, tranzitul energiei termice reprezintînd un temei juridic de proprietate forțată și perpetuă. Iar, deconectarea integrală a apartamentul de la sistema centrală de încălzire, nu afectează relațiile de furnizare a energiei termice prin țevile de tranzit a magistralelor termice și nu eliberează consumatorul de la plata pierderilor normative.

Astfel, reieșind din calculul cu privire la energia termică în perioada 01octombrie 2011 - 31 martie 2014 și informația ce privește calcularea și achitarea energiei termice în perioada 01 octombrie 2011 - 31 martie 2014, pe apartamentul 14 din str. N. Iorga 22, mun. Bălți (f.d. 4-6), prima instanță corect a ajuns la concluzia temeiniciei integrale a acţiunii şi justificat a încasat din contul Jorjetei Moca în beneficiul SA „CET-Nord” a pierderilor normative de energie termică în sumă de 1490,75 lei. La acest capitol, instanța de recurs consideră că instanța de apel, axîndu-se pe Actul nr. 2238-II din 27 martie 2015 de cercetare a stării tehnice și a regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică a blocului de locuit cu 5 etaje din str. N. Iorga 22, mun.

Bălți, neîntemeiat a reținut că suma de 1 490, 75 lei a fost calculată reieșind din 4 elemente constructive ale blocului locativ și anume etaj tehnic, subsol, țevi de tranzit și scara blocului, pe cînd, în blocul în care locuiește Moca Jorjeta există doar subsolul și țevile de tranzit, în timp ce scara blocului nu se încălzește și nejustificat a micșorat suma pentru pierderile normative pînă la 745,35 lei. Aceasta deoarece, bonurile de plată a pierderilor normative a energiei termice pentru apartamentul 14 din str. N. Iorga 22, mun. Bălți în perioada 01 octombrie 2011- 31 martie 2014, au fost calculate și înaintate spre plată Jorjetei Moca în termenul şi modul stabilit, reieșind din elementele constructive ale casei inclusiv: țevile tur-retur - 10 -%, scara blocului - 5%, și țevile de tranzit - 5%.

În perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2014, Moca Jeorjeta nu a invocat dezacordul cu calculele efectuate de SA „Cet-Nord” și nu a contestat bonurile de plată recepționate, iar în cadrul examinării cauzei contrar prevederilor art. 118 al. (1) CPC, care indică că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale, nu a prezentat instanței probe pertinente şi incontestabile în confirmarea faptului că în perioada octombrie 2011-martie 2014 în blocul locativ din str. N. Iorga 22 mun. Bălți, au lipsit careva elemente constructive ale blocului de locuit. De altfel, Actul nr. 2238-II, emis ca urmare a verificării sistemei inginerești de încălzire, confirmă starea tehnică și regimului de funcționare a sistemului de aprovizionare cu energie termică a blocului de locuit cu 5 etaje din str. N. Iorga 22 mun.

Bălți, la data întocmirii acestuia - 27 martie 2015, și nu demonstrează că pînă la această dată în scara blocului în care locuiește Moca Jorjeta nu a existat sistema de încălzire. În raport de considerentul mai sus menţionat, se constată că, actul nr. 2238-II din 27 martie 2015, are efecte doar pe viitor începînd cu luna martie 2015 și nu constituie temei de micșorare a pierderile normative a energiei termice pe apartamentul 14 din str. N. Iorga 22 mun. Bălți în perioada în perioada 01 octombrie 2011-31 martie 2014, În această ordine de idei, se atestă şi corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la încasarea din contul Jorjetei Moca în beneficiul SA „CET-Nord” a cheltuielilor de judecată în mărime de 270 lei, care constituie plata pentru taxa de stat și se confirmă prin ordinul de plată nr. 50 din 24 februarie 2015, (f.d.1).

Or, potrivit art. 94 alin.(1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut câştig de cauză toate cheltuielile de judecată. În conexiunea celor se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis integral acţiunea înaintată de SA „CRET-Nord”. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „CET-Nord”. Se casează integrale decizia Curţii de Apel Bălți din 06 octombrie 2015 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Bălți din 06 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni ,,CET- Nord” împotriva Jorjetei Moca cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chișca-Doneva