2ra-103/16 — Încasarea datoriei şi cheltuileilor de judecată

prima instanţă: S. Ghercavii dosarul nr. 2ra-103/16 instanţa de apel: T. Duca, E. Grumeza şi S. Procopciuc DECIZIE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, Elena Covalenco şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acţiuni ”Cet Nord” împotriva lui Ambros Serghei cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 septembrie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Ambros Serghei, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 29 mai 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 15 aprilie 2015 directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ambros Serghei cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată (f.d.

3). În motivarea acţiunii directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” a indicat că la 17 septembrie 2003 apartamentul nr. 7 str. V. Puiu, 22 a fost deconectat de la sistema centrală de încălzire fiind întocmit actul de deconectare nr. 3011. Pentru perioada de la 01 octombrie 2011 pînă la 01 aprilie 2014 pierderile normative au constituit 3 596,01 lei. Calculul a fost efectuat în mărime de 10 % pentru sezonul 2011-2012, 15 % pentru sezonul 2012-2013 şi 20 % pentru sezonul 2013-2014. Conform pct. 10 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, plata pentru încălzire pe parcursul sezonului rece trebuie să fie achitată totalmente în termen de pînă la 1 august al anului de gestiune.

La 29 ianuarie 2015 a adresat lui Ambros Serghei pretenţie solicitînd achitarea datoriei, însă nu a primit răspuns. Cere directorul adjunct încasarea de la Ambros Serghei în beneficiul societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” datoria în sumă de 3 596,01 lei şi cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată în sumă de 270 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 mai 2015 s-a admis acţiunea societăţii pe acţiuni ”Cet Nord”. S-a încasat de la Ambros Serghei în beneficiul societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” datoria în sumă de 3 596,01 lei şi cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată în sumă de 270 lei, iar în total suma de 3866,01 lei (f.d. 8, 29-30). 1 La 18 iunie 2015 Ambros Serghei a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălţi din 29 mai 2015 (f.d.

21-22). Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 22 septembrie 2015 a admis apelul declarat de Ambros Serghei, a casat hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 mai 2015 și a emis o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii. S-a încasat de la Ambros Serghei în beneficiul societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” datoria în sumă de 1 798 lei şi cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat achitată în sumă de 270 lei (f.d. 53-57). În motivarea soluţiei instanţa de apel a indicat că pretenţiile societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” împotriva lui Ambros Serghei cu privire la încasarea datoriei sunt parţial întemeiate, că apartamentul nr. 7 str. V. Puiu, 22 a fost debranşat de la sistema centrală de încălzire, prin apartament trec coloanele de încălzire tranzitorii şi este elementul tehnic subsol, însă în blocul respectiv lipsesc elemente ca etajul tehnic şi ţevile din scara blocului (care nu sunt în funcţiune).

Pierderile normative de energie termică urmează a fi recalculate reieşind din prezenţa doar a 2 elemente din cele 4 prevăzute de pct. 8 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. La 19 noiembrie 2015 directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 septembrie 2015, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menținerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” reiterînd circumstanțele pricinii a indicat că decizia instanței de apel este ilegală. Din actul de verificare întocmit rezultă că sistema de energie termică trece prin locurile de uz comun subsol tur-retur, radiatoarele din bloc la etajele 1, 2, 3 şi că doar la etajul 1 radiatorul nu funcţionează, iar pîrîtul locuiește la etajul 3, dar nu 1 cum este greşit indicat în act. Aşadar, instanţa de apel eronat a exclus din calcul pentru pierderile normative de energie termică elementul radiator din scara blocului locativ motivînd că Ambros Serghei locuieşte la etajul 1. Referitor la excluderea elementului etajul tehnic menţionează că nu toate blocurile au subsol şi etaj tehnic, caz în care turul şi returul de energie termică trece prin subsol fiind însă calculat ca pierderi pentru 2 elemente.

A mai indicat că Ambros Serghei nu a contestat factura de energie termică. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 13 ianuarie 2016 recursul declarat de directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” a fost considerat admisibil fără a fi prejudiciat fondul pricinii.

2 În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Bălţi a expediat decizia din 22 septembrie 2015 în adresa părţilor la 02 noiembrie 2015, care a fost recepţionată de societatea pe acţiuni ”Cet Nord” la 03 noiembrie 2015 (f. d. 58, 59). Astfel, recursul declarat de directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” la 19 noiembrie 2015 este depus în termen. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din actele pricinii rezultă că Ambros Serghei domiciliază în apartamentul nr. 7, str. Puiu, 22, mun. Bălţi cu suprafaţa de 13,9 m.p. Prin actul de decontare nr. 3011 din 17 septembrie 2003 societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” a deconectat apartamentul nr. 7, str. V. Puiu, 22 de la sistema centrală de încălzire (f.d. 7). Pentru perioada de la 01 octombrie 2011 pînă la 01 aprilie 2014 societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” a calculat la apartamentul nr. 7 str. V. Puiu, 22 pierderile normative la energia termică în sumă de 3596,01 lei (f.d. 4 ). La 29 noiembrie 2011 şi 29 ianuarie 2015 societatea pe acţiuni ”Cet Nord” a expediat lui Ambros Serghei pretenţii solicitînd achitarea datoriei calculate pentru pierderile normative la energia termică (f.d.

8- 11). La 15 aprilie 2015 directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ambros Serghei cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată (f.d. 3). Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 mai 2015 s-a admis integral acţiunea societăţii pe acţiuni ”Cet Nord” (f.d. 8, 29-30). Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 22 septembrie 2015 a admis apelul declarat de Ambros Serghei, a casat hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 mai 2015 și a emis o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii (f.d. 53-57). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind probele administrate în conformitate cu art.130 Codul de procedură civilă a emis o hotărîre legală.

Conform art. 572 alin. (2) Codul civil, obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Conform art. 971 alin. (1) şi (2) Codul civil, plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. 3 Dacă plata pentru servicii se calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte. Conform pct. 10 din Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, plata pentru încălzire pe parcursul sezonului rece trebuie să fie achitată totalmente în termen de pînă la 1 august al anului de gestiune.

Conform pct. 8 Anexa nr. 7 Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, în cazul deconectării integrale a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 20% din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine), luînd în consideraţie existenţa pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsoluri) care menţin în stare funcţională sistemele inginereşti de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii.

Plata în mărime de 20%, stabilită în alineatul unu din prezentul punct, va fi distribuită în aceeaşi perioadă de încălzire, în mod obligatoriu, de către gestionarul fondului de locuinţe sau furnizor, la reducerea plăţilor pentru consumatorii conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, conform calculului efectuat şi semnat de către gestionar şi furnizor, în cazul contractelor încheiate de furnizor cu gestionar, sau furnizor şi consumator, în cazul contractelor încheiate direct de furnizor cu consumator. Prin actul de cercetare a stării tehnice şi a regimului de funcţionare a sistemului de aprovizionare cu energie termică din 21 august 2015 s-a constatat că în casa de locuit din str. V. Puiu, 22, mun.

Bălţi, apartamentul nr. 7, în care locuieşte Ambros Serghei, sunt amplasate următoarele elemente: în scara blocului nr. 1 sistemele inginereşti de aprovizionare trec prin locurile de uz comun şi anume prin subsol trec ţevile tur-retur a energiei termice, iar radiatorul de la etajul I din scara blocului nu funcţionează.

Conform pct. 81 şi 83 din Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, prin care au fost aprobate modificările şi completările ce se operează în Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2012, în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreţinerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin +18°C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 10%, începînd cu 1 octombrie 2011; 15%, începînd cu 1 octombrie 2012; 20%, începînd cu 1 octombrie 2013 4 din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

Plata stabilită în alineatul unu din prezentul punct va fi distribuită în aceeaşi perioadă de încălzire, în mod obligatoriu, de către gestionarul fondului de locuinţe sau furnizor la reducerea plăţilor pentru consumatorii conectaţi la sistemul centralizat de alimentare cu căldură, conform calculului efectuat şi semnat de către gestionar şi furnizor, în cazul contractelor încheiate de furnizor cu gestionar, sau furnizor şi consumator, în cazul contractelor încheiate direct de furnizor cu consumator.

Luînd în considerare existenţa pierderilor normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsoluri) care menţin în stare funcţională sistemele inginereşti de alimentare cu apă şi de canalizare în perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii, în cazul deconectărilor parţiale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de: 100% – pentru suprafaţa încăperilor conectate; 20% – pentru suprafaţa încăperilor deconectate.

Articolele 1 şi 5 Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000 definesc proprietatea comună ca fiind părţile dintr-o clădire, alte obiecte imobiliare aflate în proprietate, care nu sînt apartamente sau încăperi cu altă destinaţie decît aceea de locuinţă şi care sînt destinate folosirii în comun de către toţi proprietarii din condominiu. Proprietatea comună în condominiu include toate părţile proprietăţii aflate în folosinţă comună: terenul pe care este construit blocul (blocurile), zidurile, acoperişul, terasele, coşurile de fum, casele scărilor, holurile, subsolurile, pivniţele şi etajele tehnice, tubulaturile de gunoi, ascensoarele, utilajul şi sistemele inginereşti din interiorul sau exteriorul locuinţelor (încăperilor), care deservesc mai multe locuinţe (încăperi), terenurile aferente în hotarele stabilite cu elemente de înverzire, alte obiecte destinate deservirii proprietăţii imobiliare a condominiului.

Conform art. 12 alin. (5) şi (6) Legea condominiului în fondul locativ nr. 913- XIV din 30 martie 2000, proprietarii participă la cheltuielile pentru întreţinerea şi reparaţia proprietăţii comune în condominiu în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative şi normative. Nefolosirea de către proprietar a locuinţei (încăperii) sau refuzul de a folosi proprietatea comună nu constituie temei pentru a-l elibera, integral sau parţial, de cheltuielile comune pentru întreţinerea şi reparaţia proprietăţii comune în condominiu.

Conform art. 7 alin. (1) Legea condominiului în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000, cota-parte a fiecărui proprietar în bunurile imobiliare comune din condominiu este proporţională cotei constituite din suprafaţa totală (în metri pătraţi) a locuinţelor (încăperilor) ce îi aparţin în condominiu, dacă decizia adunării generale a proprietarilor, adoptată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 din prezenta lege, nu stabileşte altfel. Curtea de Apel Bălţi corect a încasat parţial pretenţiile societăţii pe acţiuni ,,Cet Nord” cu privire la încasarea datoriei pentru pierderile normative de energie termică pe motiv că apartamentul lui Ambros Serghei a fost debranşat de la energia termică furnizată de societatea pe acţiuni ,,Cet-Nord” şi prin spaţiul apartamentului trec coloanele de încălzire tranzitorii, însă în acest bloc lipsesc elementele ca etajul tehnic şi ţevile din scară care nu sunt în funcţiune.

5 Referirea societăţii pe acţiuni ,,Cet Nord” la ordinul nr. 230 din 30 octombrie 2011 nu poate fi reţinută din următoarele motive. Articolul 442 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Din sensul normei de drept citate rezultă că părţile pot prezenta probe doar în prima instanţă cu excepţiile prevăzute la art. 372 alin. (1) şi alin. (11) Codul de procedură civilă. Contrar acestor prevederi legale, societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” nu a prezentat proba sus-menţionată în prima instanţă sau în instanţa de apel.

Societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” la cererea de recurs a anexat şi copia deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 octombrie 2015, din care rezultă că recurentul pe un caz similar a solicitat încasarea pierderilor normative pentru energia termică doar pentru 2 elemente constructive (f.d. 69-71). În afară de aceasta, Curtea Supremă de Justiţie prin încheierea din 23 decembrie 2015, dosarul nr. 2ra-2976/15 pe un caz similar a considerat recursul societăţii pe acţiuni ,,Cet Nord” inadmisibil. Societatea pe acţiuni ,,Cet Nord” în prezentul recurs nu a invocat motive care ar justifica necesitatea schimbării practicii judiciare.

Astfel, din considerentele menționate şi avînd în vedere că instanţa de apel a aplicat corect normele de drept material și a emis o decizie legală, iar argumentele invocate de directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord în cererea de recurs poartă caracter declarativ și se combat cu actele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul și de a menține decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 septembrie 2015. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a), art.445 alin.(3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de directorul adjunct al societăţii pe acţiuni ”Cet Nord”.

Se menține decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acţiuni ”Cet Nord” împotriva lui Ambros Serghei cu privire la încasarea datoriei şi cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru Maria Ghervas Elena Covalenco Sveatoslav Moldovan 6