Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-349/16
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
24 februarie 2016
Părțile
ÎM CIA Transelit SA vs Şveţ Victor
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-349/16 — Încasarea sumei în ordine de regres

Judecătoria Donduşeni Dosarul nr.2ra-349/16 Judecător: L. Ţurcan Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Valeriu Doagă, Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „TRANSELIT” Societate pe Acţiuni, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „TRANSELIT” Societate pe Acţiuni împotriva lui Şveţ Victor privind încasarea în ordine de regres a pagubelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 octombrie 2015, CONSTATĂ : La 17 iulie 2014, reclamantul ÎM CIA „TRANSELIT” SA a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Şveţ Victor privind încasarea în ordine de regres a pagubelor.

În motivarea acţiunii a invocat că la 04 aprilie 2012 Şveţ Victor, conducând automobilul de model VW Golf cu număr de înmatriculare DNAI 163 în or. Donduşeni a tamponat automobilul de model Mercedes Vito cu număr de înmatriculare SRBL 812 care aparţinea Angelei Croitor, condus de Mosiiciuc Serghei. Prin decizia instanţei de judecată irevocabilă, Şveţ Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 242 alin. (1) Cod contravenţional. Menţionează reclamantul că pe cazul asigurat menţionat, a deschis dosar de daune cu nr. 004/03-2014-ED, fiind achitat la 05.06.2015 reprezentantului păgubitului Mosiiciuc Serghei despăgubirea de asigurare în mărime de 9 496 lei.

Notează reclamantul că potrivit contractului de asigurare obligatorie a răspunderii civile auto AK 0118665 din 27.02.2012 s-a stabilit că contractul de asigurare era încheiat cu număr limitat de persoane, admise să utilizeze autovehicolul, iar Şveţ Victor nu era inclus în contractul de asigurare, de aceea consideră că dânsul trebuie să achite companiei de asigurare despăgubirea achitată lui Croitor Angela în sumă de 9 496 lei. Cere ÎM CIA „TRANSELIT” SA încasarea de la Şveţ Victor în beneficiul său în ordine de regres despăgubirea de asigurare de 9 496 lei şi a cheltuielilor de judecată. La 09 octombrie 2014 ÎM CIA „TRANSELIT” SA a înaintat o acţiune de 1 regres suplimentară privind încasarea pagubelor, motivând că la 19 septembrie 2011, Şveţ Victor, conducând autovehicolul de model VW Golf cu n/î DNA1 163 în or.

Donduseni a încălcat Regulamentul circulaţiei rutiere şi în rezultat a tamponat autoturismul de model Mercedes Benz cu n/î E 062AM, ce aparţine lui Verdes Olga şi era condus de Lungu Alecu. La 19 septembrie 2011, Şveţ Victor a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art. 242 alin. 1 Cod contravenţional şi sancţionat. Indică ÎM CIA „TRANSELIT” SA că a deschis dosar de daune cu nr. 028/09- 2011-ED, achitând la 28.10.2011 reprezentantului păgubitului Verdeş Olga sumă de 7 800 lei. Mai indică reclamantul că conform informaţiei Inspectoratului de Poliţie Donduseni din 24.05.2014 şi certificatelor eliberate de SRL „LUX GALAXIE” s-a stabilit că Şvet Piotr foloseşte din 2011 autovehicolul de model Volksvagen Golf cu n/î DNAI 163 la SRL „LUX GALAXIE”, în calitate de taxi.

Consideră reclamantul că Şvet Piotr a comunicat intenţionat informaţii false către asigurator, cunoscute de el, ce vizează interesele de asigurare şi anume că autovehicolul de model VW Golf cu n/î DNAI 163 este folosit în calitate de taxi pentru a achita mai puţin prima de asigurare. Afirmă reclamantul că Şveţ Victor ca persoană răspunzătoare de cauzarea prejudiciului are obligaţia de a achita asigurătorului ÎM CIA „TRANSELIT” SA despăgubirea de asigurare achitată păgubitei Verdeş Olga în sumă de 7800 lei. Astfel cere reclamantul încasarea de la Şveţ Victor în beneficiul său în ordine de regres despăgubirea de asigurare achitată în sumă de 7800 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 29 iunie 2015 acţiunea s-a respins.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. La 01 iulie 2015, ÎM CIA „TRANSELIT” SA a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de către ÎM CIA „TRANSELIT” SA şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 29 iunie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, în speţa dată dreptul la regres apare doar în cazul în care circumstanţele tăinuite se află în raport de cauzalitate cu producerea evenimentului asigurat.

La caz este cert că asiguratul Piotr Şveţ a tăinuit de la asigurător că automobilul asigurat este folosit în activitate de taxi, însă aceasta nu confirmă în mod automat că accidental s-a produs anume în legătură cu 2 circumstanţele tăinuite, nefiind stabilit că în momentul producerii cazului asigurat automobilul era folosit de asemenea pentru prestarea serviciilor de taxi şi că anume acest fapt a cauzat accidentul şi apariţia cazului asigurat.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel ÎM CIA „TRANSELIT” SA a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27.10.2015 şi a hotărârii Judecătoriei Donduşeni din 29.06.2015 ca fiind emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material, adoptarea unei noi decizii prin care să se dispună încasarea de la Şveţ Victor în beneficiul ÎM CIA „TRANSELIT” SA în ordine de regres suma de 17 296 lei ce constituie despăgubirea de asigurare achitată şi perceperea cheltuielilor de judecată. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 27.10.2015 a fost expediată recurentului la 13.11.2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 16.12.2015 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

3 Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „TRANSELIT” Societate pe Acţiuni asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „TRANSELIT” Societate pe Acţiuni ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă Compania Internaţională de Asigurări „TRANSELIT” Societate pe Acţiuni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.