2ra-345/16 — Încasarea prejudiciului material și moral

Prima instanță: Judecătoria Cahul, Judecător – Valentin Suruceanu Instanța de Apel: Curtea de Apel Cahul, Judecători – Vitalie Movilă, Nina Veleva, Evghenii Dvurecenschii dosar nr. 2ra-345/16 ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, – Svetlana Filincova, Judecători – Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Stepanida Chiradi împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului și obligarea prezentării scuzelor oficiale, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției și Procuratura Generală a Republicii Moldova, a con st at at: La 13 martie 2014 Stepanida Chiradi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și Procuraturii Generale a Republicii Moldova,

solicitînd încasarea sumei de 1 910 (una mie nouă sute zece) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 100 000 (una sută mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 3 000 (trei mii) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, precum și obligarea Procurorului General de a aduce scuze oficiale pentru intentarea dosarului penal.

În motivarea cererii a indicat că la 29 iunie 2009, procurorul Serviciului Sud al Procuraturii Anticorupție, i-a înaintat Stepanidei Chiradi învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b) din Codul Penal, pentru faptul că, activând în calitate de inspector la primirea actelor, secția recepția comenzilor și administrarea documentelor a Oficiului Cadastral Teritorial Cahul, acționînd de comun acord și împreună cu conducătorul instituției de învățămînt Complexul Educațional „Eruditul”, în perioada lunii iulie a anului 2004, aflîndu-se în orașul Cahul, avînd scopul confecționării de documente oficiale false, care acordă drepturi și eliberează de obligații, a confecționat un document oficial fals și anume, 1 extrasul din registrul bunurilor imobile nr.2348 din 09 iulie 2004, în care a inclus date vădit false privind deținerea cu drept de proprietate de Complexul Educațional „Eruditul” a unui imobil și teren.

Judecătoria Cahul, examinînd cauza penală, la 19 ianuarie 2011 a achitat-o pe Stepanida Chiradi de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(2) lit.b) din Codul Penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpată. Sentința în cauză a fost menținută de Curtea de Apel Cahul, iar Curtea Supremă de Justiție a respins recursul ordinar împotriva deciziei Curții de Apel Cahul. A mai indicat că, în urma acțiunilor organului de urmărire penală, Stepanidei Chiradi i s-a cauzat un prejudiciu material, ce presupune achitarea serviciilor avocatului și deplasările la Chișinău, la Curtea Supremă de Justiție, achitarea costului efectuării expertizei grafoscopice la Centru Național de Expertize Judiciare.

Din momentul intentării dosarului penal a fost obligată să nu părăsească țara, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 02 iunie 2015 a fost admisă parțial acțiunea înaintată de Stepanida Chiradi. A fost încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul Stepanidei Chiradi suma de 1 910 (una mie nouă sute zece) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. A fost obligat procurorul care a condus sau exercitat urmărirea penală să aducă scuze oficiale în numele statului reclamantei Stepanida Chiradi în termen de 15 zile de la data devenirii hotărîrii irevocabile. În rest acțiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015 a fost admis apelul declarat de avocatul Dumitran Ignat în interesele apelantei Stepanida Chiradi. Au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Finanțelor și Procuratura Generală. A fost casată parțial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 02 iunie 2015, în partea obligării procurorului care a condus sau exercitat urmărirea penală să aducă scuze oficiale în numele statului reclamantei Stepanida Chiradi în termen de 15 zile de la data devenirii hotărîrii irevocabile și a fost emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care a fost obligat Procurorul General al Republicii Moldova de a aduce scuze oficiale în numele statului reclamantei Stepanida Chiradi.

În rest hotărîrea Judecătoriei Cahul din 02 iunie 2015 a fost menținută. La 24 decembrie 2015 reprezentantul Procuraturii Generale a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie încasată în beneficul intimatei suma de 1910 (una mie zece) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 3 000 (trei mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, și fără obligarea Procurorului General de a aduce scuze oficiale. 2 În motivarea cererii a indicat că petrecerea acțiunilor de urmărire penală a fost efectuată în limitele prevăzute de Codul de Procedură Penală, iar la momentul intentării dosarului penal a existat o bănuială rezonabilă, și procurorul trebuia să întreprindă careva acțiuni.

La 27 ianuarie 2016 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 12 noiembrie 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie respinsă acțiunea ca neîntemeiată sau diminuate sumele acordate. În motivarea cererii a indicat că efectuarea măsurilor operative de investigații este obligația organului de urmărire penală, care are drept scop descoperirea circumstanțelor și persoanei care a comis infracțiunea. Toate măsurile procesuale întreprinse sunt prevăzute de Lege și necesare într-o societate democratică. Susține că instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărîrii primei instanțe, eronat a interpretat dreptul material care reglementează aprecierea prejudiciului moral.

Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin.(1) din Codul de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, criticile aduse de recurenți, însoțite de vasta argumentare a circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.432 din Codul de Procedură Civilă, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii probelor și 3 circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de judecată. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență și care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursurilor. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condiţiile secţiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, Cod Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Abordarea recurenților în speță evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de judecată, însă argumentele acestora nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor instanței de judecată, care ar impune declararea recursurilor ca fiind admisibile.

Prin prisma jurisprudenţei CtEDO și anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art.6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Justiției al Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova, Judecători – Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală 4