2rac-66/16 — Anularea parțială a hotărîrii adunării generale extraordinare a asociaților

Dosarul nr. 2rac-66/16 Prima instanță: judecătoria Botanica, mun.Chişinău (jud.L. Lupaşco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova) ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni ”Franzeluța” împotriva deciziei din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea Comercială „Arivist -Com” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății pe Acțiuni ”Franzeluța”, intervenienți accesorii Comisia Națională a Pieții Financiare și Camera Înregistrării de Stat cu privire la anularea parțială a hotărîrii adunării generale extraordinare a acționarilor din 21 august 2014, c o n s t a t ă: La data de 17 noiembrie 2014, SC ”Arivist-Com” SRL a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SA”Franzeluţa”, intervenienți accesorii Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi Camera Înregistrări de Stat privind anularea parţială a hotărîrii adunării generale extraordinare a acţionarilor din 21.08.2014.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în conformitate cu hotărîrea Consiliului Combinatului de Panificaţie din Chişinău SA ”Franzeluţa” din 21.07.2014 a fost convocată adunarea generală extraordinară a acţionarilor pentru data de 21.08.2014. În ordinea de zi a adunării, sub. nr. 3, a fost inclusă chestiunea cu privire la aprobarea modificărilor în Statutul Societăţii. Astfel, la adunare s-a votat modificarea pct. 4.18 din Statut într-o redacţie nouă, care stabileşte că majorarea sau diminuarea valorii nominale a acţiunilor poate fi efectuată numai în valoare egală în dependenţă de clasă şi se extinde numai asupra acţiunilor ordinare nominative.

Menţionează reclamantul că modificarea respectivă este în contradicţie cu prevederile art. 25 alin. (11) din Legea nr. 1134 din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni, care prevede că drepturile acţionarilor date de acţiunile preferenţiale de orice clasă pot fi modificate numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor. Această 1 hotărîre este valabilă numai în cazul existenţei unei hotărîri aparte a acţionarilor care deţin acţiuni de clasa dată, luată cu votul a unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin trei pătrimi din aceste acţiuni.

Susţine reclamantul că în calitate de acţionar al Combinatului de Panificaţie din Chişinău, SA ”Franzeluţa”, cu acţiuni de altă clasă (preferenţiale cu dividende nefixate), a fost prejudiciată în drepturile sale, fiind astfel limitat dreptul de a decide separat/aparte drepturile sale date de acţiunile preferenţiale deţinute, fapt care condiţionează şi încălcarea prevederilor legale, încălcarea drepturilor şi intereselor patrimoniale ale societăţii, precum şi semnalează nulitatea absolută a modificărilor operate în pct. 4.18 din Statut. Solicită reclamantul anularea pct. 3 din hotărîrea adunării generale extraordinare a acţionarilor Combinatului de Panificaţie din Chişinău SA ”Franzeluţa” din 21.08.2014 (proces-verbal nr.23) cu privire la aprobarea modificărilor în Statutul Societăţii.

Prin încheierea din 16 februarie 2015 a judecătoriei Botanica mun. Chişinău, a fost scoasă de pe rol a cererea de chemare în judecată. Prin încheierea din 27 aprilie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, a fost admis recursul declarat de către SRL”Arivist-Com”, casată încheierea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 16.02.2015, cu restituirea pricinii în prima instanţă pentru judecare în fond. Prin hotărîrea din 17 iunie 2015 a judecătoriei Botanica mun. Chişinău, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 28 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, s-a admis apelul depus de SRL ”Arivist-Com”, s-a casat hotărîrea din 17 iunie 2015 a judecătoriei Botanica mun. Chişinău și emisă o hotărîre nouă prin care s-a admis acțiunea: s-a anulat pct. 3 din hotărîrea adunării generale extraordinare a acţionarilor SA ”Franzeluţa” cu privire la aprobarea modificărilor în Statutul Societății în temeiul căreia a fost aprobată modificarea în pct. 4.18 din Statut.

La data de 15 decembrie 2015, SA ”Franzeluţa” a declarat recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd casarea acesteia. În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat eronat legea și că au fost încălcate normele dreptului material și procedural, ignorînd probele din materialele cauzei. Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Chişinău a fost adoptată la 28 octombrie 2015, iar SA ”Franzeluţa” a declarat recurs la data de 15 decembrie 2015, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului declarat de SA ”Franzeluţa”, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 2 aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SA ”Franzeluţa” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 3 În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de SA ”Franzeluţa” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni ”Franzeluța” împotriva deciziei din 28 octombrie 2015 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4