2ra-282/16 — Constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea nulităţii absolute a certificatelor de moştenitor testamentar

prima instanţă: Gh. Mîțu dosarul nr. 2ra-282/16 instanţa de apel: A. Gheorghieș, A. Albu, A. Toderaș ÎNCHEIERE 17 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Repeșco Leonid împotriva lui Boldescu Radu, Repeșco Lilia, Repeșco Pavel și Repeșco Anatolii, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii, declararea nulității absolute a certificatelor de moștenitor testamentar și introducerea modificărilor respective în evidenţa cadastrală a proprietăţilor, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Repeșco Leonid și menținută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 martie 2015 prin care acțiune a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 06 mai 2014, Repeșco Leonid a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Boldescu Radu, Repeșco Lilia, Repeșco Pavel și Repeșco Anatolii,

intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Soroca cu privire la constatarea faptului acceptării succesiunii și declararea nulității absolute a certificatelor de moștenitor testamentar și introducerea modificărilor respective în evidenţa cadastrală a proprietăţilor. În motivarea acţiunii a indicat că conform certificatului de moştenire testamentară nr. 2310 din 02 august 2000 mama sa, Repeşco Irina Grigore a devenit unica proprietară al unei gospodării din s. Vădeni, r-ul Soroca, compusă din: lit. A - casă de locuit cu suprafața totală de 30,8 m.p., spaţiul locativ de 28,4 m.p., compusă din 2 odăi, verandă închisă lit. a cu V=18 mc, lit. l - bucătărie de vară cu V= 24 mc, lit. 2 - şopron cu V=102 mc, lit.3 - şopron cu V=19 mc, lit. I - gard cu S=37,6 m.p.

și lit. II - gard cu S=62,1 m.p., amplasată pe lot de teren cu S = 0, 2600 ha - ca succesiune testamentară în urma decesului Xeniei Jitari. Menționează că averea imobiliară sus menționată este înregistrată cu numere cadastrale și anume: terenul pentru construcţii cu nr. cadastral 7861115.143, casa de locuit individuală cu nr. cadastral 7861115.143.01, construcția accesorie cu nr. cadastral 7861115.143.02. Indică că gospodăria respectivă ca proprietate privată exclusivă a Irinei Repeșco cu numerele cadastrale sus menționate a fost înregistrată conform Registrului de evidență a gospodăriilor populației nr. 7 cont 603 în teritoriul satului Vădeni raionul Soroca, ca membru al gospodăriei fiind inclus doar dînsul la data de 21 ianuarie 1999, împreună cu familia compusă din 3 persoane.

La 04 noiembrie 2006, Repeșco Irina a decedat și nu a lăsat testament, respectiv în privința moștenirii acesteia fiind valabil cadrul legal cu privire la moștenirea legală. Astfel, indică că necătînd la faptul că în lista membrilor gospodăriei nr. 7 cont 603 din satul Vădeni raionul Soroca era indicat dînsul și încă 3 persoane, doar el a acceptat succesiunea după decesul Irinei Repeșco, preluînd în mod tăcit moștenirea legală în proprietate exclusivă și devenind unicul proprietar. Susține că în termenul general al prescripție civile de 3 ani, de la decesul Irinei Repeșco nici o persoană nu a înaintat careva pretenții în raport cu această gospodărie, inclusiv soțul Irinei Repeșco - Repeșco Vladimir, care este și tatăl dînsului și a lui Repeșco Valerii, Repeșco Pavel și Repeșco Anatolii.

Acest fapt se confirmă și prin adeverința Primăriei com. Vădeni, r-n Soroca nr. 995 din 08 noiembrie 2013, din care rezultă că impozitele pentru această gospodărie le achită doar el - Repeșco Leonid. Menționează că tatăl său, Repeșco Vladimir care este și tatăl pîrîților Repeșco Valerii, Repeșco Pavel și Repeșco Anatolii a decedat la data de 01 mai 2010 și conform Registrului de evidență a gospodăriilor nr. 7 cont 601 pag. 66 și Extrasului din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacțiilor din 04 noiembrie 2010 a deținut o singură casă de locuit în satul Vădeni, raionul Soroca. Prin urmare, masa testamentară a averii rămase din proprietatea defunctului Repeșco Vladimir reprezintă numai averea cu nr. cadastral 7861115.151, 7861115151.01, 7861115151.02, 7861115151.03, 7861115151.04.

Indică că în luna martie 2011, Repeşco Valerii şi Repeşo Pavel s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Repeşco Leonid şi Repeşco Anatolii cu privire la partajarea masei succesorale iar prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 octombrie 2013 s-a dispus partajarea în patru părţi atât a averii rămase după decesul Irinei Repeșco, cît şi a lui Repeșco Vladimir Leonte.

Nefiind de acord cu hotărîrea pronunțată a angajat un avocat și a contestat-o cu apel, iar la data de 10 martie 2013, reprezentantul său, avocatul Lichii Boris studiind materialele cauzei a aflat despre existența Certificatului de moștenitor testamentar întocmit de notarul public R. Boldescu la data de 16 februarie 2011, în care este indicat că moștenitor al averii Irinei Repeșco este soțul Repeșco Pavel, însă dat fiind faptul că decesul ultimului a survenit la 01 mai 2010 moștenirea trece în părți egale fiilor Repeşco Pavel, Repeşco Valeriu, Repeşco Leonid şi Repeşco Anatolii în conformitate cu certificatul testamentar 20 din 30 aprilie 2010, autentificat de Primăria Vădeni raionul Soroca.

Indică că averea succesorală, pentru care s-a eliberat Certificatul de moștenitor testamentar constă din teren pentru construcţii, nr. cadastral 78611151430, cu suprafaţa de 0,1288 ha, cu fertilitatea medie a solului de 70.0 grade, casă de locuit individuală, nr. cadastral 7861115143010 cu suprafaţa de 50,4 m.p. și construcţia accesorie, nr. cadastral 78611154302, cu suprafaţa de 11,8 m.p. situate în com. Vădeni, r-ul Soroca. Consideră reclamantul că certificatul de moştenitor testamentar, întocmit la 16 februarie 2011, este ilegal, deoarece dînsul nu a cunoscut despre existența acestuia, conținutul testamentului dat se referă la altă avere decît cea care i-a aparținut lui Repeşco Vladimir şi anume bunurile imobile cu numerele cadastrale 77861115.151, 77861115.151.01, 77861115.151.02, 77861115.151.03, 77861115.151.04, în certificat fiind indicat că soțul Irinei Repeșco nu este Repeşco Vladimir, dar Repeşco Pavel.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 216 -2 17, 219 - 220, 1433, 1443, 1499, 1500 Cod civil. Solicită constarea faptul juridic că este unicul moştenitor legal al Irinei Repeșco Grigore, care a decedat la 04 noiembrie 2006, acceptînd moștenirea în mod tăcit, constatarea şi declararea nulităţii absolute a certificatelor de moştenitor testamentar întocmite şi autentificate de notar public Radu Boldescu la 16 februarie 2011 cu introducerea modificărilor respective în evidenţa cadastrală a proprietăţilor. La 17 decembrie 2014, Repeșco Leonid a depus cere suplimentară de concretizare a cerințelor, prin care cu referire la Certificatul de moştenitor testamentar, eliberat de notarul public Radu Boldescu la 16 februarie 2011 în privinţa averii cu număr cadastral: Grădină - nr. 7861116365 cu suprafaţa de 0,16 ha situat în extravilanul com.

Vădeni, raionul Soroca, care i-a aparţinut Irinei Repeșco în baza Certificatului de moştenire testamentară după decesul Xeniei Jitari, a indicat că dînsul a întrat în posesia patrimoniului respectiv îndată după moartea mamei, însă de fapt îl administrează încă din anul 1999. A mai concretizat că motivele invocate în cererea de chemare în judecată inițială se referă la două Certificate de moștenitor testamentar întocmite și autentificate de notarul public Boldescu Radu la 16 februarie 23011, unul fiind întocmit în privința: terenului pentru construcții cu nr. cadastral 7861115.143, casei individuale de locuit cu nr. cadastral 7861115.143.01 și construcției accesorii cu nr. cadastral 7861115.143.02 iar cel de al doilea în privința grădinii cu nr. cadastral 7861116363. La fel, a menționat că expresia „acceptare tacită a moştenirii”, care se regăseşte în textul cererii de chemare în judecată, este echivalentul juridic al noţiunii de „întrare în posesiunea patrimoniului succesoral”, având în vedere prevederile atît a art.1516 Cod civil, cât şi reglementările Hotărîrii Plenului CSJ cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei la examinarea cauzelor despre succesiune nr.13 din 03 octombrie 2005 (f.d.

14-18-Vol. II). Solicită constatarea faptului juridic că dînsul - Repeşco Leonid este unicul moştenitor legal, care a acceptat succesiunea defunctei Repeşco Irina decedată la 04 noiembrie 2006, prin intrarea în posesia patrimoniului succesoral (acceptarea moştenirii în mod tacit) compus din: teren pentru construcţii cu nr. cadastral 7861115.143, casă de locuit individuală nr. cadastral 7861115.143.01, construcţie accesorie cu nr. cadastral 7861115.143.02 și grădină cu nr. cadastral 7861116365, constatarea şi declararea nulităţii absolute a certificatelor de moştenitor testamentar întocmite şi autentificate de notarul public Radu Boldescu la 16 februarie 2011, în privinţa averii cu nr. nr. cadastrale 7861116365, 7861115.143, 7861115.143.01 și nr. 7861115.143.02 cu introducerea modificărilor respective în evidenţa cadastrală a proprietăţilor.

Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 19 martie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Repeșco Leonid și menținută hotărîrea primei instanțe. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut certificatul de moștenitor testamentar nr. 2310 din 02 august 2000, autentificat de notarul Boldescu Radu, certificatul de moștenitor testamentar din 16 februarie 2011 întocmit și autentificat de notarul public Radu Boldescu și testamentul autentificat și perfectat de Primăria com. Vădeni raionul Soroca la 30 aprilie 2010 și a reținut că Repeșco Irina a moștenit averea Xeniei Jitari decedată la 29 iunie 1998, compusă din casa de locuit cu suprafața totală de 30,8 m.p.

amplasată pe un teren cu suprafața de 0,2600 ha în com. Vădeni raionul Soroca, iar moștenitor al averii Irinei Repeșco decedată la 04 noiembrie 2006 este soțul - Repeșco Vladimir, care la rîndul său a testat toată averea sa care îi v-a aparține la ziua decesului, în părți egale fiilor: Repeșco Valeriu, Repeșco Tavel, Repeșco Leonid și Repeșco Anatolii (f.d.

15, 45, 159). Totodată, cu referire la prevederile art. 1561 și art. 516 alin (3) Cod civil, care reglementează, determinarea de către testator a modului de partajare și acceptarea succesiunii, instanța de apel a stabilit că Repeșco Valeriu, Repeșco Tavel, Repeșco Leonid și Repeșco Anatolii la data de 20 noiembrie 2010 au semnat în fața notarului public declarații potrivit cărora au acceptat de facto succesiunea rămasă după Repeșco Vladimir și au primit certificate de moștenitori testamentari în baza cărora au înregistrat dreptul de proprietate la OCT asupra a cîte ¼ cotă-parte fiecare din bunurile imobile succedate, concluzionând, astfel, că Repeșco Leonid cunoștea despre testamentul lui Repeșco Vladimir.

Iar, invocînd reglementările art. 65 din Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, instanța a reținut că notarul public Boldescu Radu a întocmit și a autentificat certificatul de moștenitor testamentar din 16 februarie 2011 conform legislației în vigoare.

În același timp instanța de apel remarcînd prevederile art. 1474 alin. (1) Cod civil, care prevede termenul de înaintare a acțiunii privind declararea nulității testamentului și art. 123 alin. (2) CPC, care reglementează temeiurile degrevării de probațiune, reținînd în acest sens hotărîrea Judecătoriei Soroca din 24 octombrie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2014 și decizia Curții Supreme de Justiție din 05 noiembrie 2014, prin care a fost admisă integral acțiunea înaintată de Repeșco Pavel și Repeșco Lilia împotriva lui Repeșco Anatolii și Repeșco Leonid cu privire la partajarea averii succesorale, a conchis că Repeșco Leonid a solicitat partajarea bunului imobil fără a contesta însăși testamentul, ceea ce confirmă că cunoștea despre existența acestuia.

La 09 decembrie 2015, Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că concluziile expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele cauzei și rezultă din apreciere arbitrară probelor din dosar, încălcări ce au dus la soluționarea greșită a pricinii, iar instanța de apel a respins apelul și a menţinut integral concluziile primei instanțe limitîndu-se doar la motivaţia acesteia.

Prin urmare, indică recurentul că atît hotărârea primei instanţe cât şi decizia instanţei de apel sunt nemotivate, or, nici prima instanţă și nici instanţa de apel nu s-a expus asupra circumstanțelor invocate și probelor prezentate în susținerea acțiunii, prin ce i-au încălcat dreptul său oferit şi garantat de art.6 CEDO la un proces echitabil.

Astfel, menționează că instanțele ierarhic inferioare au lăsat fără apreciere existenţa certificatului de moştenitor legal din data de 23 iulie 2007, autentificat de notarul privat Radu Marian, prin care se atestă că moştenitor al averii succesorale a defunctei Repeşco Irina, decedată la 04 noiembrie 2006, este Repeşco Vladimir, și dovada prin care se confirmă cînd și unde a avut loc procedura de deschidere a succesiunii legale, fiind stabilită care este masa succesorală rămasă după decesul Irinei Repeșco și acceptată de Repesco Vladimir, ultimul indicînd personal averea rămasă după decesul soției în privința căreia a pretins calitatea de moștenitor legal, precum și faptul că Repeșco Vladimir a primit patrimoniul succesoral pe cale notarială după decesul soției Repeșco Irina încă în anul 2007. Sau, în prezența certificatului de moştenitor legal din data de 23 iulie 2007, notarul public Radu Boldescu, nu a fost în drept să ateste la 16 februarie 2011, că moştenitor al altei averi a Irinei Repeşco ar fi Repeşco Vladimir, or, certificatele de moştenitor testamentar, prin care notarul Radu Boldescu a atestat o astfel de stare de drept, se prezintă a fi ilegale şi lovite de nulitate absolută.

Mai indică recurentul că a cunoscut despre certificatele de moștenitor testamentar doar la data de 10 martie 2014 din materialele cauzei civile la cererea de chemare în judecată a lui Repeșco Valerii și Repeșco Pavel împotriva lui Repeșco Leonid și Repeșco Anatolii cu privire la partajarea masei succesorale, iar motivele reținute de instanțele judecătorești cu referire la faptul că dînsul a cunoscut despre existența certificatelor respective din momentul perfectării acestora sunt neîntemeiate.

Insistă recurentul că certificate de moştenitor testamentar în litigiu sunt absolut ilegale afectează un drept fundamental al său și anume dreptul la proprietate, având în vedere că dînsul a aflat de existenţa certificatelor respective doar începând cu data de 10 martie 2014. Astfel, afirmă că recurentul este unicul moştenitor legal al defunctei Repeşco Irina și a intrat în drepturile sale prin acceptarea moştenirii în mod tacit şi acest cadru nu mai poate fi contestat de nimeni din cauza expirării oricărui termen de prescripţie civilă, iar instanțele ierarhic inferioare urmau să constate acest fapt juridic.

Certificatele de moştenitor testamentar întocmite de notar public Radu Boldescu la data de 16 februarie 2011, prin care acesta atestă ca moştenitori al lui Repeşco Irina, prin invocarea instituţiei civile de substituirea succesorului (art.1451 Cod civil), pe Repeşco Valeriu, Repeşco Pavel, Repeşco Leonid, Repeşco Anatolie sunt lovite de nulitate absolută deoarece contravin prevederilor art. 216, 217, 219 şi 220 din Cod civil, și instanțele urmau să constate şi să decare nulitatea celor două certificate de moştenitor testamentar, iar ca urmare a recunoaşterii faptului juridic de acceptare a moştenirii legale ca succesor al mamei Repeşco Irina şi constatării nulităţii absolute a certificatelor de moştenitor testamentar, întocmite de notarul public Radu Boldescu la 16 februarie 2011 să dispună introducerea modificărilor respective în evidenţa cadastrală a proprietăţilor.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Repeșco Leonid, reprezentat de avocatul Lichii Boris se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas