2r-135/16 — Anularea deciziei şi retrocedarea terenurilor confiscate în urma represiunilor politice

prima instanţă: M. Soficiuc dosarul nr. 2r-135/16 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza DECIZIE 17 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță, Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Rață Aglaia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Aglaiei Rață împotriva Consiliului raional Soroca cu privire la anularea deciziei și retrocedarea terenurilor confiscate în urma represiunilor politice, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rață Aglaia împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 30 iulie 2015, c o n s t a t ă: La 02 februarie 2015, Rață Aglaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Soroca cu privire la anularea deciziei și retrocedarea terenurilor confiscate în urma represiunilor politice.

În motivarea acţiunii a indicat că la data de 15 august 1945, tatăl său Cozma Cuznețov a fost condamnat la 10 ani privațiune de libertate cu confiscarea întregii averi, iar ulterior a fost reabilitat.

Menționează că la data de 24 septembrie 2008, Consiliul raional Soroca a emis procesul-verbal nr.12 privitor la restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensații persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensațiilor în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice, însă consideră că la emiterea acestuia, pîrîtul a aplicat eronat prevederile Hotărîrii Guvernului RM nr. 627 din 05 iunie 2007. Solicită, constatarea ilegalității procesului-verbal nr.12 din 24 septembrie 2008, privitor la restituirea bunurilor prin achitarea compensației persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensațiilor în cazul decesului, ca urmare a represiunilor politice, obligarea pîrîtului să examineze pretenţiile sale prin prisma prevederilor pct. 6 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 627 din 05 iunie 2007. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 12 mai 2015, a fost refuzat în primirea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2015, a fost respins recursul declarat de Rață Aglaia și menținută încheierea primei instanțe.

La 17 septembrie 2015, Rață Aglaia a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2015, solicitînd admiterea acesteia, și constatarea ilegalității procesului-verbal nr. 12 din 24 octombrie 2008 prin prisma Hotărîrii Guvernului RM nr. 627 din 05 iunie 2007 și Hotărîrii Curții Constituționale nr. 29 din 27 octombrie 1997. În motivarea cererii de revizuire Rață Aglaia a indicat că în baza art. 31 alin. (2) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și art. 60 lit. c) din Codul Jurisdicției constituționale se sistează procesul în partea controlului constituționalității art. 4 alin. (4) din Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25 decembrie 1991, ca urmare aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM din 05 mai 2007. A mai menționat că de către Comisia raionului Soroca i-a fost îngrădit dreptul prevăzut de Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

La 06 noiembrie 2015, Rață Aglaia a depus referință în care suplimentar a invocat că este unica fiică a tatălui său Cozma Cuznețov, care în anul 1945 a fost condamnat la 10 ani privațiune de libertate cu confiscarea întregii averi, iar în anul 1955 a fost reabilitat din lipsa în acțiunile sale a elementelor constitutive a infracțiunii, cu reintegrarea în toate drepturile civile și materiale. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2015, a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Rață Aglaia împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2015, ca fiind inadmisibilă. La 24 decembrie 2015, Rață Aglaia a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 01 decembrie 2015, solicitînd admiterea recursului casarea încheierii contestate, cu emiterea unei hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat că fiind victimă a represiunilor politice în temeiul Legii 1225 din 08 decembrie 1992 și prin prisma Hotărîrii Guvernului RM nr. 627 din 06 iunie 2007 s-a adresat Comisiei raionului Soroca, iar ulterior în instanța de judecată, solicitînd verificarea legalității procesului-verbal nr. 12 din 24 septembrie 2008. Or, prin procesul procesul-verbal nr. 12 din 24 septembrie 2008, au fost încălcate grav prevederile Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992, iar în cadrul examinării cauzei, atît prima instanță cît și instanța de apel au lăsat fără apreciere acest fapt. La 27 ianuarie 2016, Rață Aglaia a depus cerere de recurs repetată, invocînd motive similare celor invocate în cererea din 24 decembrie 2015. La 09 februarie 2016, recurenta Rață Aglaia a depus o cerere prin care a solicitat citarea sa în instanța de recurs cu dreptul apărării de sine stătător (f.d.

167). În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. După cum atestă din materialele cauzei copia încheierii recurate a fost recepționată de către recurenta Rață Aglaia la data de 14 decembrie 2015, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepție seria CN 07 din 10 decembrie 2015 (f.d. 149). Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 24 decembrie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Potrivit textului legal sus evocat, recursul împotriva încheierii, ceea ce este şi cazul în speţă, se examinează pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor, iar alte excepţii, la capitolul dat, legislaţia nu prevede, din care considerente cerinţa Aglaiei Raţă cu privire la citarea ei în şedinţa instanţei de recurs la data examinării pricinii urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului Rață Aglaia a depus cererea de revizuire împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2015, prin care a fost respins recursul declarat de Rață Aglaia și menținută încheierea Judecătoriei Soroca din 12 mai 2015 prin care s-a refuzat în primirea cererii de chemare în judecată. Este de reţinut că deşi, Rață Aglaia, a depus cererea de revizuire împotriva actului de dispoziţie al instanţei de apel, ultima nu a invocat nici un temei de declarare a revizuirii. În acest context se va remarca că în conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispoziţiile legale enunţate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărîrii şi nu de reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate de lege și doar în baza unor temeiuri obiective și legale prevăzute expres de art. 449 CPC. Prin prisma normei enunţate, la caz se constată că revizuenta Rață Aglaia, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de acest articol.

Astfel, însăşi faptul dezacordului cu actul de dispoziţie contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri. În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărâri irevocabile, fapt care direct contravine atât dispoziţiilor legii naţionale, cât şi celor internaţionale. Iar, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin urmare, justificat Curtea de Apel Bălţi, cu referire la art. 453 CPC, examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către Raţă Aglaia nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 CPC.

În acest context, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurentei invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal şi nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conţin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus, la caz, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, mai mult că sunt similare celor invocate şi în cererea de revizuire.

Sunt apreciate critic şi argumentele recurentei cu referire la faptul că instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei i-au încălcat drepturile legale prevăzute de Legea nr.1225 din 08 decembrie 1992, deoarece acestea ţin de fondul cauzei şi nu constituie temei de admitere a recursului şi nici nu indică la ilegalitatea încheierii prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Rață Aglaia împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 iulie 2015. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine încheierea Curţii de Apel Bălți din 01 decembrie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Rață Aglaia.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălți din 01 decembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Aglaiei Rață împotriva Consiliului raional Soroca cu privire la anularea deciziei și retrocedarea terenurilor confiscate în urma represiunilor politice. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas