3ra-159/16 — Obligarea furnizării informaţiei

dosarul nr. 3ra-159/16 prima instanță: L. Brînză instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu şi N. Simciuc DECIZIE 17 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru, Elena Covalenco şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Ministerul Justiției, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni „Moldasig” împotriva Ministerului Justiției cu privire la obligarea furnizării informației, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției şi s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 22 aprilie 2015, prin care acțiunea a fost admisă c o n s t a t ă La 29 octombrie 2014 societatea pe acțiuni „Moldasig” s-a adresat cu cerere în procedură specială cu privire la constatarea faptului înregistrării și deschiderii procedurii succesorale (f.d. 4). La 13 februarie 2015 societatea pe acțiuni „Moldasig” a depus cerere de concretizare a pretențiilor în procedura contenciosului administrativ împotriva Ministerului Justiție cu privire la obligarea furnizării informației. În motivarea acţiunii societatea pe acțiuni „Moldasig” a indicat că la 16 octombrie 2013 s-a produs accidentul rutier cu implicarea mijlocului de transport de model Audi A6 cu n/î CQW 703 condus de Colesnicova Olga, deținătoare a poliței de asigurare CASCO la societatea pe acțiuni „Moldasig” şi mijlocul de transport de model Hummer H3 cu n/î KDS 055condus de Cuzneţov Ghenadi.

Vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Cuzneţov Ghenadi. Suma prejudiciului cauzat persoanei păgubite a fost achitată de către societatea pe acțiuni „Moldasig” în temeiul contractului de asigurare, iar conform art. 1329 din Codul civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, 1 dreptul la creanță pe care asiguratul care a încasat despăgubirea de asigurare îl deține în raport cu terțul responsabil de producerea pagubei. La 28 noiembrie 2013 Cuzneţov Ghenadi a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces din 29 noiembrie 2013. Prin cererea nr. 4279 din 23 septembrie 2014 a solicitat Ministerului Justiției prezentarea informației privind deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Cuzneţov Ghenadi, însă prin răspunsul din 02 octombrie 2014 a primit refuz.

Solicită societatea pe acțiuni „Moldasig” obligarea Ministerului Justiției de a furniza informația referitor la deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Cuzneţov Ghenadi (f.d. 26-27). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 22 aprilie 2015 acțiunea a fost admisă și s-a obligat Ministerul Justiției să prezinte societății pe acțiuni „Moldasig” informația privind deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Cuzneţov Ghenadi. La 12 mai 2015 Ministerul Justiției a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 22 aprilie 2015, iar la 02 septembrie 2015 apel motivat împotriva aceleași hotărâri (f.d. 49, 65-67). Curtea de Apel Chișinău prin decizia 01 octombrie 2015 a respins apelul declarat de Ministerul Justiției și a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 22 aprilie 2015. Prima instanță și instanța de apel au motivat că conform art. 4 alin. (1) și (2), art. 7 alin. (1) și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 928-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație, informația solicitată de societatea pe acțiuni „Moldasig” nu este interzisă prin Lege. Au mai indicat că conform pct. 25 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 38 din 03 februarie 2006 cu privire la crearea Registrului dosarelor succesorale și a testamentelor și aprobarea Regulamentului acestuia, informația privind înregistrarea deschiderii procedurii succesorale şi a testamentelor autentificate notarial se eliberează de către Centru la cererea în scris a instanței de judecată, procuraturii, organelor de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau administrative aflate în curs de examinare.

Conform pct. 281 din Ordin, în temeiul interpelării expediate, Ministerul Justiției recepționează din Registru informația privind înregistrarea deschiderii procedurii succesorale şi a testamentelor. În interpelare datele se introduc din certificatul de deces. Astfel, Ministerul Justiției este obligat să ofere informația privind deschiderea dosarului succesoral. La 04 decembrie 2015 Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2015 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. 2 În motivarea cererii de recurs Ministerul Justiției a invocat că instanța de apel eronat a interpretat dreptul material care reglementează accesul la informație, or, doar notarul poate deține o informație amplă cu privire la datele personale ale succesorului în drepturi.

Conform pct. 26 din Ordinul Ministerului Justiției nr. 38 din 03 februarie 2008 cu privire la crearea Registrului dosarelor succesorale şi a testamentelor și aprobarea Regulamentului acestuia, informația cu privire la testamentele înregistrate în Registru şi revocările lor se eliberează de către notar şi numai după decesul testatorului la solicitarea în scris a persoanei interesate. Concluziile primei instanțe sînt în contradicție cu pct. pct. 5 şi 25 din Ordinul Ministerului Justiție nr. 38 din 03 februarie 2008 cu privire la crearea Registrului dosarelor succesorale şi a testamentelor şi aprobarea Regulamentului acestuia. În caz de obligare a Ministerului Justiției să elibereze informația solicitată, hotărârea judecătorească va fi imposibil de executat.

Conform interpretării date de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal în scrisoarea nr. 04-10/470 din 15 aprilie 2013, identificarea debitorului, a patrimoniului său şi a locului aflării acestuia nu justifică ingerința în viața privată a testatorului, care beneficiază de prezumția de a nu fi supuși unor tratamente/acțiuni procedurale, care etimologic/legal nu pot fi regăsite în actele normative ale Republicii Moldova. În acest sens, accesul la toate categoriile şi tot volumul de date cu caracter personal stocate în Registrul dosarelor succesorale şi a testamentelor nu poate avea loc, deoarece nu corespunde scopului inițial al creării Registrului. Conform anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 488 din 29 martie 2008 cu privire la unele aspecte ale activității instituțiilor subordonate Ministerului Justiției, Centru de Informații Juridice este organ administrativ public, subordonat Ministerului Justiției.

Astfel, este o persoană juridică distinctă de minister cu bilanț contabil propriu, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa în limba de stat, precum şi de cont trezorerial. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție prin încheierea din 10 februarie 2016 a considerat recursul admisibil, fără a prejudicia fondul.

În conformitate cu art. 441 şi art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs şi în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. 3 În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Judecând recursul declarat în limitele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 01 octombrie 2015 la 12 octombrie 2015 (f.d. 86). Prin urmare, recursul declarat de Ministerul Justiției la 04 decembrie 2015 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2015 este depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din actele pricinii rezultă că la 16 octombrie 2013 s-a produs accidentul rutier cu implicarea mijlocului de transport de model Audi A6 cu n/î CQW 703 condus de Colesnicova Olga, deținătoare a poliței de asigurare CASCO la societatea pe acțiuni „Moldasig” şi mijlocul de transport de model Hummer H3 cu n/î KDS 055 condus de Cuzneţov Ghenadi. Prin încheierea inspectorului superior din 09 decembrie 2013 s-a stabilit că vinovat de producerea accidentului rutier este Cuzneţov Ghenadi în acțiunile căruia se întrunesc elementele contravenției prevăzute la art. 242 alin. (2) din Codul contravențional, însă procesul contravențional s-a încetat în legătură cu decesul acestuia (f.d. 8-9).

Prin actul de despăgubire nr. D/CASCO/13-1917 şi ordinul societății pe acțiuni „Moldasig” nr. 1787-02 din 17 octombrie 2013 s-a achitat societății cu răspundere limitată „Claims Manager” despăgubirea de asigurare în mărime de 26 280 lei şi Olgăi Colesnicova despăgubirea de asigurare în mărime de 15 9149,37 lei (f. d. 10-12). La 23 septembrie 2014 societatea pe acțiuni „Moldasig” s-a adresat Ministerului Justiției cu cerere solicitând prezentarea informației privind deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Cuzneţov Ghenadi (f.d. 5). Centrul de Informații Juridice de pe lângă Ministerul Justiției prin răspunsul din 02 octombrie 2014 a informat societatea pe acțiuni „Moldasig” că conform dispozițiilor legale privind păstrarea secretului actelor notariale este în imposibilitate de a prezenta informația solicitată (f.d.

7). La 29 octombrie 2014 societatea pe acțiuni „Moldasig” s-a adresat cu cerere în procedură specială, iar la 13 februarie 2015 a depus cerere de chemare în judecată împotriva societății pe acțiuni „Moldasig” cu privire la obligarea furnizării informației cu privire la deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Cuzneţov Ghenadi. 4 Prima instanță a admis acțiunea şi a obligat Ministerul Justiției să prezinte societății pe acțiuni „Moldasig” informația privind deschiderea procedurii succesorale după decesul lui Cuznețov Ghenadi. Instanța de apel a fost de acord cu soluția primei instanțe. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție a constatat că prima instanță și instanța de apel au examinat pricina cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural.

Conform art. 1 alin. (1) lit. a) Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, prezenta lege reglementează raporturile dintre furnizorul de informații şi persoana fizică si/sau juridică în procesul de asigurare şi realizare a dreptului constituțional de acces la informație. Conform art. 5 alin. (1) şi (2) lit. a), b) şi c) Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, subiecți ai prezentei legi sînt furnizorul de informații şi solicitantul informației.

Furnizori de informații, adică posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile prezentei legi, sînt: a) autoritățile publice centrale şi locale - autoritățile administrației de stat, prevăzute în Constituția Republicii Moldova şi anume: Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească; b) instituțiile publice centrale şi locale - organizațiile fondate de către stat în persoana autorităților publice şi finanțate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuții cu caracter necomercial; c) persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sînt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale.

Articolul 7 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea menționată prevede că exercitarea dreptului de acces la informație poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesităților: a) respectării drepturilor şi reputației altei persoane; b) protecției securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau protecției moralei societății. Conform art. 10 alin. (1) Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite de legislație.

Conform art. 11 alin. (1) pct. 2)-4) Legea privind accesul la informație nr. 982-XIV din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat să garanteze liberul acces la informație, să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei şi securității naționale şi să respecte termenele de furnizare a informației, prevăzute de lege. 5 Din normele legale citate rezultă că Ministerul Justiției nu a fost în drept să refuze societății pe acțiuni „Moldasig” furnizarea informației solicitate. Argumentele invocate de Ministerul Justiției că doar notarul poate deține o informație amplă cu privire la datele personale ale succesorului, că hotărârea judecătorească va fi imposibil de executat din cauza că deținătorul informației solicitate este Centrul de Informații Juridice nu pot fi reținute din următoarele motive.

În conformitate cu art. 12 alin. (1) și (2) Codul de procedură civilă, instanța judecătorească soluționează pricinile civile în temeiul Constituției Republicii Moldova, al tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, al legilor constituționale, organice şi ordinare, al hotărârilor Parlamentului, al actelor normative ale Președintelui Republicii Moldova, al ordonanțelor şi hotărârilor Guvernului, al actelor normative ale ministerelor, ale altor autorități administrative centrale şi ale autorităților administrației publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanța aplică uzanțele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri. Dacă, la judecarea pricinii civile, se constată că o lege sau un alt act normativ nu corespunde unei legi sau unui alt act normativ cu o putere juridică superioară, instanța aplică normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară.

Conform art. 55 alin. (5) al Legii cu privire la notariat nr. 1453-XV din 08 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, evidența dosarelor succesorale şi testamentelor întocmite o ține Ministerul Justiției. Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărârea nr. 488 din 29 martie 2008 cu privire la unele aspecte ale activității instituțiilor subordonate Ministerului Justiției, a aprobat Regulamentul cu privire la Centrul de Informații Juridice.

Punctele 1, 2, 4 lit. d) și 5 lit. g) ale Regulamentului cu privire la Centrul de Informații Juridice prevăd că Centrul de Informații Juridice (în continuare - Centrul) este organ administrativ public, subordonat Ministerului Justiției, creat în scopul perfecționării şi dezvoltării sistemului unic de informare juridică, păstrării variantelor oficiale ale actelor legislative şi normative, acumulării, păstrării, sistematizării şi difuzării automatizate a informației din Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova, Registrul gajului bunurilor mobile, Registrul dosarelor succesorale şi testamentelor şi Registrul procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești, precum şi al coordonării activității în domeniul tehnologiilor informaționale şi comunicațiilor, implementării programelor guvernamentale de informatizare a Ministerului Justiției şi instanțelor judecătorești.

Centrul este persoană juridică, cu bilanț contabil propriu, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa în limba de stat, precum şi de cont trezorerial. Una din sarcinile principale ale Centrului este ținerea Registrului de stat al actelor juridice al Republicii Moldova, Registrului gajului bunurilor mobile, Registrului dosarelor succesorale şi testamentelor şi Registrului procedurilor de executare a 6 hotărârilor judecătorești, asigurarea înscrierii şi accesului la informațiile incluse în aceste registre. În conformitate cu sarcinile care îi revin, Centrul acordă autorităților administrației publice, persoanelor fizice şi juridice accesul la Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul paginii web www.justice.md.

Având în vedere că conform art. 55 alin. (5) Legea cu privire la notariat nr. 1453- XV din 08 noiembrie 2002, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Justiției ține evidența dosarelor succesorale și a testamentelor întocmite, prima instanță întemeiat a admis acțiunea societății pe acțiuni „Moldasig” în sensul formulat. Noțiunea de evidență semnifică activitatea care asigură informarea permanentă și precisă despre situația dintr-un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc., din punct de vedere cantitativ și calitativ. Prin urmare, ținerea evidenței dosarelor succesorale și a testamentelor întocmite prezumă și deținerea informației complete despre aceste acte notariale.

Așadar, competența Ministerului Justiției de a ține evidența, poseda informația despre dosarele succesorale și testamentele întocmite este stabilită prin lege și referirea acestuia la Hotărârea Guvernului nr. 488 din 29 martie 2008 cu privire la unele aspecte ale activității instituțiilor subordonate Ministerului Justiției este eronată. Or, Regulamentul cu privire la Centrul de Informații Juridice aprobat prin Hotărâre de Guvern este un act normativ subordonat legii și în conformitate cu art. 12 alin. (2) Codul de procedură civilă, urmează a fi aplicate normele legii sau ale altui act normativ care are putere juridică superioară. Nu pot fi reținute nici argumentele Ministerului Justiției că informația solicitată de societatea pe acțiuni „Moldasig” este cu accesibilitate limitată.

Conform art. 10 alin. (2) Legea nr. 982-XVI din 11 mai 2000 privind accesul la informație, dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Contrar art. 7 alin. (1) lit. a) și b) și art. 10 alin. (2) Legea nr. 982-XVI din 11 mai 2000 privind accesul la informație, Ministerul Justiției nu a prezentat probe că Legea cu privire la notariat nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 sau alt act legislativ interzice furnizarea informației solicitate pretinșilor creditori cu privire la dosarele succesorale, averea succesorală și a succesorilor persoanelor decedate.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele şi a emis o hotărâre legală, iar argumentele invocate de Ministerul Justiției în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menține decizia instanței de apel. 7 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție d e c i d e Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției. Se menține decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 22 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea pe acțiuni „Moldasig” împotriva Ministerului Justiției cu privire la obligarea furnizării informației. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru Elena Covalenco Sveatoslav Moldovan 8