2ra-332/16 — Încasarea salariului. compensaţiei pentru concediile anuale nefolosite, penalităţi pentru reţinerea salariului şi prejudiciu moral

Dosarul nr. 2ra-332/16 Instanţa de fond: Judecătoria Bălţi – N. Ocerednîi Instanţa de apel: CA Bălţi– T. Duca, S. Procpciuc, E. Grumeza ÎNCHEIERE 17 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Tamara Chişca- Doneva, Judecători Ion Druţă, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Zaharco Nina în pricina civilă la acţiunea Ninei Zaharco împotriva Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr. 8, mun.

Bălţi privind încasarea salariului, a compensației pentru concediile anuale nefolosite, penalității pentru reținerea salariului şi prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din data de 27 octombrie 2015, prin care s-a respins cererea de apel, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 17 decembrie 2014, prin care s-a admis parţial acţiunea, CONSTATĂ: La data de 02 octombrie 2013 Zaharco Nina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ACC nr. 8, mun. Bălţi privind încasarea restanţei la salariu în sumă de 204,04 lei, compensației pentru concediile anuale nefolosite în sumă de 4261,40 lei, prejudiciului pentru reţinerea plăţilor cuvenite în sumă de 4742,25 lei şi prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei ( f.d.

2-5, vol. I ). În motivarea acţiunii reclamanta a invocat, că a activat în calitate de preşedinte al ACC nr.8, mun. Bălţi, în perioada de la 02 aprilie 2007 pînă la 04 noiembrie 2010, cînd a demisionat din propria iniţiativă. La concediere nu i s-a achitat salariul pentru 4 zile lucrătoare a lunii noiembrie 2010, compensaţia pentru concediile nefolosite. Reclamanta susţine, că de nenumărate ori s-a adresat către ACC nr. 8, mun. Bălţi pentru achitarea sumelor cuvenite, însă nu a primit nici un răspuns şi nu i s-au achitat sumele cuvenite. Astfel, pentru reţinerea plăţilor, administrația ACC nr. 8, mun. Bălţi urmează să-i achite şi prejudiciul cauzat în mărime de 0,1 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întîrziere.

Reclamanta a mai menţionat, că este pesionară, locuiește singură şi din motiv că nu are surse suficiente de a se întreţine, de a plăti serviciile comunale, este nevoită să lucreze. Preşedintele ACC nr. 8, mun. Bălţi, cunoscînd acest fapt, mai mult de 3 ani intenționat nu achită sumele cuvenite la eliberarea din funcţie. Astfel, prin acţiunile preşedintelui ACC nr.8, mun. Bălţi i s-au cauzat suferinţe morale estimate în bani în sumă de 50 000 lei. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 17 decembrie 2014 s-a admis parţial acţiunea, s-a încasat de la ACC nr. 8, mun. Bălţi în beneficiul Ninei Zaharco salariul în sumă de 204,4 lei, compensația pentru concediile de odihnă nefolosite în anii 2007-2010, în sumă de 4261,4 lei, prejudiciul cauzat pentru reţinerea plăţilor cuvenite în sumă de 4742,25 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă ( f.d. 145, vol. I). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la data de 30 decembrie 2014 ACC nr.8 , mun. Bălţi a depus apel nemotivat, solicitînd anularea hotărîrii din 17 decembrie 2014 cu emiterea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii ( f.d. 147, vol. I). La data de 12 ianuarie 2015 Zaharco Nina a depus apel asupra hotărîrii primei instanţe, prin care a solicitat casarea hotărârii cu pronunţarea unei hotărîri noi de admitere a aţiunii integral ( f.d. 149, vol. I ). Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 10 martie 2015 s-a restituit cererea de apel depusă de ACC nr. 8, mun. Bălţi ( f.d. 175, vol. I). La data de 07 aprilie 2015 în cadrul şedinţei de judecată reprezentantul ACC nr. 8, mun.

Bălţi, a înaintat cerere de repunere în termen de a prezenta apelul motivat în legătură că nu a cunoscut despre existenţa încheierii instanței de apel din data de 10 martie 2015, pe motiv că s-a aflat peste hotarele ţării ( f.d. 189,vol.I). Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din data de 07 aprilie 2015 s-a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului ( f.d. 202-203, vol. I). Nefiind de acord cu încheierea Curţii de Apel Bălţi, ACC nr. 8, mun. Bălţi a depus recurs, prin care a solicitat casarea încheierii contestate cu repunerea în termen a apelului ( f.d. 207, vol. I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din data de 24 iunie 2015 s-a respins recursul, s-a menţinut încheierea contestată ( f.d.

214-217, vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din data de 27 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de Zaharco Nina, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 17 decembrie 2014 ( f.d.34, vol. II). În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a reţinut următoarele circumstanțe de fapt şi de drept. Potrivit art. 143 alin. 1, lit. a) Codul Muncii „dacă nu se contestă cuantumul tuturor sumelor, ce se cuvin salariatului de la unitate, efectuarea achitărilor se face: în caz de încetare a contractului individual de muncă cu un salariat, care continuă să lucreze pînă în ziua eliberării din serviciu- în ziua eliberării”. La caz, Ninei Zaharco urma să i se achite salariul pentru 4 zile lucrate în luna noiembrie 2010 şi indemnizația pentru concediile nefolosite în anii 2007-2010 în ziua eliberării acesteia 04 noiembrie 2010, însă contrar prevederilor legale apelantei nu i s-a achitat salariul pentru timpul efectiv lucrat în unitate.

Conform art. 330 alin. 2 Codul Muncii, în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, 227 lit.j), 228 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen. Instanța de apel a menţionat, că aceste prevederi presupun existenţa vinei angajatorului, ca o condiţie obligatorie prevăzută de lege pentru angajarea răspunderii angajatorului şi o altă condiţie, ca cuantumul sumelor, ce se cuvin salariatului la eliberare din serviciu, să nu fie contestat. 2 Instanţa de apel a constatat, că apelanta Zaharco Nina a deţinut funcţia de administrator al ACC nr. 8, mun.

Bălţi şi în sarcina ei revenea obligația de achitare a salariului restant şi indemnizației pentru concediile nefolosite. Împuternicirile administratorului au fost stinse prin decizia Camerei Înregistrării de Stat din 25 noiembrie 2010 privind înregistrarea modificărilor datelor în Registrul de Stat al persoanelor juridice, privind administratorul întreprinderii ACC nr. 8, mun. Bălţi, radierea înscrierii administratorului a avut loc abia la 25 noiembrie 2010 ( f.d. 103, vol. I) . Instanţa de apel, fiind în prezența apelului reclamantei, constatînd vinovăţia acesteia în neachitarea plăţilor cuvenite, nu a putut înrăutăți situația acesteia, menţinînd astfel hotărîrea primei instanţe.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel din data de 27 octombrie 2015, Zaharco Nina a depus recurs, prin care a solicitat casarea deciziei contestate în partea respingerii pretenţiilor privind încasarea prejudiciului cauzat pentru reţinerea plăţilor cuvenite în sumă de 4742,25 lei şi a prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei hotărîri noi de a încasa de la ACC nr.8, mun. Bălţi în beneficiul său prejudiciul cauzat în mărime de 0,1 % din sumele neachitate în termen, calculate la data adoptării deciziei, în mărime de 8 122,58 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei ( f.d. 45-49, vol.II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că dispozitivul deciziei Curţii de Apel Bălţi a fost pronunțat la 27 octombrie 2015, copia deciziei a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la data de 17 noiembrie 2015. Dovada recepționării la materialele dosarului lipseşte. În circumstanțele expuse recursul, depus la 28 decembrie 2015, se consideră a fi depus în termen. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Zaharco Nina este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatorii şi au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează, că recursul în cauză conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurenta şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat 3 conform secţiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 şi 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 şi 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al.

4 stabilește că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 şi 4. Totodată, potrivit jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Zaharco Nina asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menţionate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zaharco Nina inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zaharco Nina împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 octombrie 2015, în pricina civilă la acţiunea Ninei Zaharco împotriva Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr.8, mun. Bălţi privind încasarea salariului, a compensației pentru concediile anuale nefolosite, penalității pentru reținerea salariului şi prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului Tamara Chişca - Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas 4