2ra-288/16 — Încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: N. Gorcea dosarul nr. 2ra-288/16 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 11 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Oleg Dolgov împotriva lui Vitalii Bogaciuc şi Dianei Bogaciuc cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 12 august 2014, Oleg Dolgov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalii Bogaciuc şi Dianei Bogaciuc cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că, la data de 13 septembrie 2010, pîrîţii au depus în Curtea de Apel Chişinău cerere de chemare în judecată cu privire la obligarea corectării greşelii din dosarul cadastral şi introducerii modificărilor necesare, iar la 03 mai 2011, au depus în Judecătoria Centru mun.Chişinău (Grigoriopol) cerere de chemare în judecată cu privire la corectarea cotei-părţi din contractul de vînzare-cumpărare din 09 august 2003. Susţine că, în ambele acţiuni el a avut calitatea de intervenient principal şi după o perioadă de aproape 2 ani, aceste dosare au fost comasate. Afirmă că, la data de 16 iulie 2013, Judecătoria Centru mun. Chişinău a pronunţat hotărîrea, prin care a respins acţiunile ca neîntemeiate şi a încasat din contul pîrîţilor în beneficiul său cheltuielile de judecată în sumă de 5080 de lei, dintre care onorariul avocatului pentru serviciile acordate în primă instanţă în sumă de 5000 de lei.

Invocă faptul că, pîrîţii au atacat hotărîrea primei instanţe cu apel şi la data de 09 octombrie 2013, el a fost nevoit să încheie contractul nr. 18/fiz cu privire la reprezentarea intereselor sale în instanţa de apel şi instanţa de recurs în sumă de 4000 de lei, pe care a achitat-o la data de 09 octombrie 2013, fapt ce se confirmă prin bonul de plată seria EZ nr. 446413. Mai invocă faptul că, la data de 21 noiembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea, prin care a restituit cererea de apel depusă de pîrîţi pe motiv că, 1 aceştia nu au depus apelul motivat şi nu au achitat taxa de stat în termenul indicat de instanţă.

Menţionează că, la data de 16 decembrie 2013, Diana Bogaciuc a înaintat cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie, iar avocatul său a făcut cunoştinţă cu materialele dosarului şi a întocmit referinţa, pe care a depus-o la data de 22 ianuarie 2014. Susţine că, la data de 05 februarie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a emis decizia, prin care a respins recursul şi a menţinut încheierea instanţei de apel, iar la data de 17 martie 2014, Diana Bogaciuc a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs. Afirmă că, la data de 01 aprilie 2014, el a fost nevoit să încheie contractul nr.12/fiz de acordare a asistenţei juridice în sumă de 700 de lei, pe care a achitat-o la data de 01 aprilie 2014, fapt ce se confirmă prin bonul de plată seria EZ nr.446427.

Invocă faptul că, avocatul său a făcut cunoştinţă cu materialele dosarului şi a întocmit referinţa la cererea de revizuire, pe care a depus-o la data de 25 aprilie 2014. Mai invocă faptul că, la data de 02 iulie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. Relevă că, el a suportat în primă instanţă cheltuieli de asistenţă juridică în sumă de 5000 de lei, în instanţa de apel şi instanţa de recurs – în sumă de 4000 de lei şi în instanţa de revizuire – în sumă de 700 de lei, dintre care cheltuielile de asistenţă juridică suportate în primă instanţă au fost achitate de către pîrîţi.

Menţionează că, întru apărarea drepturilor în prezenta pricină, el a încheiat contractul de asistenţă juridică nr. 18/fiz din 04 august 2014 şi a achitat onorariu în sumă de 4000 de lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată seria EZ nr. 446438. Solicită încasarea în mod solidar de la pîrîţi a sumei de 4700 de lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 4150 de lei, dintre care cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 4000 de lei şi taxa de stat în sumă de 150 de lei. La data de 30 ianuarie 2015, Oleg Dolgov a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea în mod solidar de la pîrîţi a sumei de 8700 de lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 4261 lei, dintre care cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 4000 de lei şi taxa de stat în sumă de 261 lei şi invocînd că, după depunerea prezentei cereri de chemare în judecată, pîrîţii au depus la Judecătoria Centru mun.

Chişinău cerere de revizuire şi la data de 09 octombrie 2014, el a fost nevoit să încheie contractul nr. 24/fiz de acordare a asistenţei juridice în sumă de 4000 de lei, pe care a achitat-o la data de 09 octombrie 2014, fapt ce se confirmă prin bonul de plată seria EZ nr. 446441. Susţine că, avocatul său a făcut cunoştinţă cu materialele dosarului, a întocmit referinţa, pe care a depus-o la data de 16 octombrie 2014 şi a participat la două şedinţe de judecată, iar la data 05 decembrie 2014, Judecătoria Centru mun.Chişinău a emis încheierea, prin care a respins cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

La data de 06 aprilie 2015, Oleg Dolgov a mai depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea în mod solidar de la pîrîţi a sumei de 11700 de lei şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 4351 lei, dintre care 2 cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 4000 de lei şi taxa de stat în sumă de 351 lei şi invocînd că, pîrîţii, nefiind de acord cu încheierea primei instanţe, au înaintat cerere de recurs la Curtea de Apel Chişinău şi la data de 09 februarie 2015, el a fost nevoit să încheie contractul nr. 04/fiz de acordare a asistenţei juridice în sumă de 3000 de lei, pe care a achitat-o la data de 09 februarie 2015, fapt ce se confirmă prin bonul de plată seria XL nr. 870154. Susţine că, avocatul său a făcut cunoştinţă cu materialele dosarului, a întocmit referinţa, pe care a depus-o la data de 25 februarie 2015 şi a întocmit alte cereri necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, iar la data de 30 martie 2015, Curtea de Apel Chişinău a emis decizia, prin care a respins recursul şi a menţinut încheierea primei instanţe.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 27 mai 2015 s-a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin faptul că, art. 96 din Codul de procedură civilă nu poate fi aplicat în speţa dată, deoarece Oleg Dolgov a avut calitatea de intervenient accesoriu. Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2015 s-a admis apelul declarat de Oleg Dolgov, s-a casat hotărîrea primei instanţe şi s-a emis o nouă hotărîre, prin care s-a admis acţiunea şi s-au încasat în mod solidar de la Vitalii Bogaciuc şi Diana Bogaciuc în folosul lui Oleg Dolgov suma de 11700 de lei şi cheltuielile de judecată pentru examinarea prezentei pricini în sumă de 4600 de lei, iar în total suma de 16300 de lei.

Instanţa de apel şi-a argumentat concluzia prin faptul că, Oleg Dolgov este îndreptăţit să solicite încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în cadrul examinării cauzelor, în care a fost atras în calitate de intervenient accesoriu, invocînd în acest sens prevederile art. 55, 56 alin. (1), 68 şi 75 alin. (1) din Codul de procedură civilă. La data de 08 decembrie 2015, Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului au invocat că, instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond.

Prin referinţa depusă la data de 11 februarie 2016 reprezentantul lui Oleg Dolgov, avocatul Laura Urschi a solicitat de a considera recursul inadmisibil sau de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel, cu încasarea în mod solidar de la recurenţi în beneficiul intimatului a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1000 de lei. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

3 (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că, instanţa de apel a emis decizia contestată la data de 18 noiembrie 2015 (f. d. 127), iar recurenţii au depus cererea de recurs la data de 08 decembrie 2015 (f. d. 131). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. 4 Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond nu poate fi reţinut, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că, Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Din materialele dosarului rezultă că intimatul Oleg Dolgov a achitat avocatului Laura Urschi suma de 1000 de lei pentru întocmirea şi depunerea referinţei la cererea de recurs, fapt confirmat prin bonul de plată nr. 870185 din 02 februarie 2016 (f. d. 156). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, recursul declarat de Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc a fost considerat inadmisibil, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a încasa în mod solidar de la Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc în beneficiul lui Oleg Dolgov cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1000 de lei.

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 5 d i s p u n e: Recursul declarat de Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc se consideră inadmisibil. Se încasează în mod solidar de la Diana Bogaciuc şi Vitalii Bogaciuc în beneficiul lui Oleg Dolgov cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1000 (o mie) de lei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 6