2r-150/16 — Cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: E. Bejenaru dosarul 2r-150/16 instanţa de apel: Iu. Grosu, A, Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Colţeţel Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Colţeţel Alexandru împotriva Şcolii profesionale din oraşul Ocniţa cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Colţeţel Alexandru împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, constată: La 16 februarie 2015, Colţeţel Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Şcolii profesionale din oraşul Ocniţa cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a invocat că la data de 02 septembrie 2013, prin ordinul intern nr.15 „K” a fost angajat la Şcoala Profesională din oraşul Ocniţa, în calitate de profesor de biologie, pe un termen nelimitat. Susţine că la 01 septembrie 2014, a fost anunţat de directorul Şcolii Profesionale oraşului Ocniţa că orele de biologie au fost reduse, propunîndu-i-se să activeze în calitate de maistru de producere în grupa de electricieni ce urma să se deschidă în luna septembrie 2014. Ulterior însă, în luna septembrie 2014, a aflat că în funcţia propusă lui anterior de directorul Şcolii Profesionale din oraşul Ocniţa activează o altă persoană.

Afirmă că în lunile noiembrie şi decembrie 2014, s-a prezentat de două ori la Şcoala Profesională din oraşul Ocniţa pentru a primi carnetul său de muncă, însă carnetul i-a fost eliberat doar la data de 23 ianuarie 2015, motiv din care a fost în imposibilitatea de a se angaja la un alt loc de muncă din 01 septembrie 2014 şi pînă în prezent. Reclamantul solicită admiterea pretenţiilor din acţiune şi afirmă că, prin încălcările admise de directorul Şcolii Profesionale din oraşul Ocniţa la eliberarea sa din funcţie şi reţinerea carnetului de muncă, i-a fost cauzat un prejudiciu material de 14 448 lei ce constituie venitul ratat prin neachitarea salariului lunar, pentru perioada de la 01 februarie 2014 şi pînă la examinarea cererii de chemare în judecată înaintate.

La fel, solicită încasarea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 26 martie 2015, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 23 aprilie 2015, Colţeţel Alexandru a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, a fost respins apelul declarat de Colţeţel Alexandru şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 11 noiembrie 2015 Colţeţel Alexandru a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîi cu privire la admiterea acţiunii în sensul formulat.

În motivarea cererii a invocat că în timp ce a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cu cerere analogică s-a adresat şi în Inspecţia Teritorială Edineţ şi Inspectoratul de Stat al Muncii din Republica Moldova, cererea fiind examinată pe teren de către lucrătorii de răspundere a organelor sus nominalizate.

Menţionează că prin deciziile primite (la data de 06 iulie 2015 şi la 01 septembrie 2015) de instanţele indicate mai sus s-a confirmat că administraţia Şcolii Profesionale nu i-a restituit carnetul de muncă la 02 septembrie 2014, în ziua eliberării, dar la eliberat ulterior la 23 ianuarie 2015, stabilind că de către angajator au fost încălcate prevederile art. 66 alin. (5) din Codul Muncii şi pct. 70 din Regulamentul privind complectarea, păstrarea şi evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Nomenclatura Guvernului Republicii Moldova nr.1449 din 24 decembrie 2007. Concomitent, a remarcat revizuentul că în procesul-verbal de control (seria IM nr. ED-2015-PV-304 din 06 iulie 2015) eliberat de Inspecţia Teritorială de Muncă Edineţ se confirmă că angajatorul a reţinut ilegal carnetul de muncă nu numai a lui, dar şi lucrătorilor Botnari Boris şi Rusu Liudmila.

De asemenea, invocă că au fost depistate şi alte încălcări, fapt ce dovedeşte că din partea angajatorului încălcarea legislaţiei a devenit o sistemă obişnuită. Îşi întemeiază cererea de revizuire pe prevederile art. 449 lit. b) CPC. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Colţeţel Alexandru împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015. La 30 decembrie 2015, Colţeţel Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu examinarea cauzei în fond şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că în timp ce a depus apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cu cerere analogică s-a adresat la Inspectoratul de stat al muncii din R.Moldova şi Inspecţia Teritorială de Muncă Edineţ, care au fost examinate pe teren de către lucrătorii organelor sus indicate.

Susţine că prin deciziile primite (la data de 06 iulie 2015 şi 01 septembrie 2015) de instanţiile indicate mai sus sa confirmat că angajatorul nu i-a restituit carnetul de muncă în perioada de la 02 septembrie 2014 pînă la 23 ianuarie 2015, încălcînd prevederile art. 66 alin.(5) din Codul muncii, în urma cărui fapt administraţia trebuia să- i restituie pierderile materiale pe perioada indicată, în afară de aceasta în Procesul - verbal din 06 iulie 2015 eliberat de Inspecţia Teritorială de Muncă Edineţ se confirmă că angajatorul a reţinut carnetul de muncă nu numai al său, dar şi lucrătorilor Botnari Boris şi Rusu Ludmila, ceea ce în plus dovedeşte că încălcarea legii de către angajator a avut loc.

În final invocă recurentul că eliberarea sa din serviciul a fost intenţionată din partea directorului, iar cauza este că dînsul l-a criticat dur pe acesta, deoarece folosindu- se de postul care îl ocupă, a angajat-o soţia sa în şcoala dată ca master în producere, fiind pensionară, pe cînd în acelaşi timp în colectiv activează trei profesoare tinere fără salariul complect. Consideră că instanţiile de judecată nu au examinat obiectiv cererile depuse de el. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele cauzei atestă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa recurentului la 15 decembrie 2015, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 92). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 30 decembrie 2015 în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015 din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, drept temei de revizuire a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2015, revizuentul Colţeţel Alexandru a invocat prevederile art. 449 lit.b) CPC, reţinînd în acest sens că prin deciziile Inspectoratului de stat al muncii din R.Moldova şi Inspecţiei Teritoriale de Muncă Edineţ din 06 iulie 2015 şi respectiv 01 septembrie 2015, sus sa confirmat că angajatorul nu i-a restituit carnetul de muncă în perioada de la 02 septembrie 2014 pînă la 23 ianuarie 2015, încălcînd prevederile art. 66 alin.(5) din Codul muncii, în urma cărui fapt administraţia trebuia să- i restituie pierderile materiale pe perioada indicată, iar în procesul-verbal din 06 iulie 2015, eliberat de Inspecţia Teritorială de Muncă Edineţ se confirmă că angajatorul a reţinut carnetul de muncă nu numai al său, dar şi lucrătorilor Botnari Boris şi Rusu Ludmila.

În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Curtea de Apel Chişinău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă, deoarece argumentele expuse în susţinerea cererii de revizuire nu constituie temeiuri prevăzute de art. 449 CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. Prin urmare, cu referire la normele enunţate corect Curtea de Apel Bălţi a reţinut că cele invocate de către revizuentul Colţeţel Alexandru în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, deoarece ultimul a invocat circumstanţe noi descoperite după pronunţarea deciziei instanţei de apel, care nu existau la momentul judecării pricinii în ordinea de apel, fapt ce se demonstrează prin înscrisurile anexate la cererea de revizuire care sunt datate cu 06 iulie 2015 şi 01 septembrie 2015, aspect ce atestă temeinicia concluziei instanţei de apel cu privire la respingerea cererii de revizuire.

La capitolul dat instanţa de recurs consideră necesar de remarcat şi faptul că, în sensul aceleiaşi norme invocate de recurent drept temei al cererii de revizuire este de înţeles ca faptele invocate trebuie să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată şi să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, pe când o mare parte din cele invocate ca temei de revizuire de către Colţeţel Alexandru, au fost menţionate de ultimul şi în apelul declarat împotriva hotărîrii Judecătoriei Ocniţa din 26 martie 2015, fapt ce în plus indică la netemeinicia cererii de revizuire.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că Colţeţel Alexandru în susţinerea cererii de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei, aduse împotriva deciziei emise de instanţa de apel şi a invocat presupuse încălcări de ordin material şi procedural admise de către instanţe. Astfel, însăşi faptul dezacordului cu actul de dispoziţie contestat nu constituie un motiv suficient pentru revizuirea unei hotărâri. La caz, se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, justificat Curtea de Apel Bălţi, cu referire la art. 453 CPC, examinând temeiurile de revizuire, a conchis că cererea de revizuire depusă de către Colţeţel Alexandru nu se încadrează în prevederile legale statuate la art. 449 CPC.

În acest context, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurenţilor invocate în recurs, deoarece sunt lipsite de suport legal şi nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul invocat, or acestea nu conţin temeiuri care ar indica expres la ilegalitatea încheierii recurate, prin care s-a dispus la caz respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, mai mult că sunt similare celor invocate şi în cererea de revizuire. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Colţeţel Alexandru.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 01 decembrie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Colţeţel Alexandru împotriva Şcolii profesionale din oraşul Ocniţa cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Maria Ghervas