3ra-103/16 — Recunoașterea ca ilegal răspunsul de nefurnizare a informației, obligarea furnizării informației, eliberarea fișei de locuinta și a tabelului nominal, încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: G.Bivol dosarul nr.3ra-103/2016 instanţa de apel: N.Cernat, L.Bulgac, A.Pahopol ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî judecătorii Oleg Sternioală, Iuliana Oprea examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Asociaţia de Coproprietari în Condominiu nr.55/250, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Rusu Marcel împotriva Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr.55/250 privind recunoașterea ca ilegal răspunsul de nefurnizare a informaţiei, obligarea furnizării informaţiei, eliberarea fişei de locuinţă şi a tabelului nominal, încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de către Asociaţia de Coproprietari în Condominiu nr.55/250 şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 02 aprilie 2015 de admitere a cererii de chemare în judecată, c o n s t a t ă La 25 martie 2013, Rusu Marcel s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr.55/250 (în continuare ACC 55/250) privind recunoașterea ca ilegal răspunsul de nefurnizare a informaţiei, obligarea furnizării informației şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, conform hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 mai 2006, în temeiul art. 42-44 Cod cu privire la locuințe, Consiliul mun. Chișinău a fost obligat să-l asigure cu spațiul locativ. Ulterior, la 24 aprilie 2012 s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului şi Primăriei mun.

Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului şi obligarea eliberării ordinului de repartiție. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2012 a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Marcel Rusu. S-a recunoscut ilegal refuzul DGLCA Consiliului mun. Chişinău nr. R-696/12 din 21 martie 2012 privind eliberarea ordinului de repartiție familiei lui asupra apartamentului nr. 77 din bd. C.Negruzzi, 1, mun. Chişinău şi s-a obligat DGLCA Consiliului mun. Chișinău sa-i elibereze lui şi membrilor familiei ordinul de repartiție asupra apartamentului nr. 77 din bd. C.Negruzzi, 1, mun. Chişinău, pentru familia compusă din 5 persoane. 1 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 februarie 2013 s-a respins recursul declarat de Consiliul mun.

Chişinău, ca depus cu omiterea termenului de prescripţie, fiind menţinută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2012. Prin urmare, la 22 februarie 2013 s-a adresat pîrîtului cu cerere, prin care a solicitat eliberarea fişei de locuinţe şi tabelului nominal a apartamentului nr. 77, bd. C.Negruzzi, 1, mun.Chişinău, în vederea perfectării documentelor de privatizare a bunului imobil, înregistrării la organul cadastral teritorial şi prezentării documentelor la Direcţia de privatizare. Iar, prin răspunsul din 04 martie 2013, președintele ACC 55/250, Cotovschi Andrei i-a refuzat în satisfacerea cererii, indicîndu-i că potrivit actului de transmitere- primire a blocului locativ nr. 1, din bd.

C. Negruzzi, mun.Chişinău, un astfel de apartament nu există. Totodată, în răspuns s-a referit şi la actele anexate la cerere, şi anume: bonul de repartiţie nr.014191 şi dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 900-d din 06 septembrie 2012, menţionînd că de către Procuratura Anticorupţie se desfășoară urmărirea penală în privinţa persoanelor implicate în falsificarea actelor şi abuzurilor admise la eliberarea actelor sus – menţionate. Consideră reclamantul, că motivele de refuz indicate în răspuns sunt nejustificate şi nefondate, iar pîrîtul se eschivează de la executarea hotărîrii instanţei de judecată enunţată supra. În afară de aceasta, reclamantul şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza art.10 alin. (3) a Legii privind accesul la informaţie, orice persoană care solicită accesul la informaţie este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.

La rândul său, a mai indicat dispozițiile art. 11 alin. (1) şi (2) al aceleiași legi, care stipulează că, furnizorul de informație este obligat să garanteze liberul acces la informație, iar potrivit art. 19 alin.(1), refuzul de a elibera un document oficial va fi făcut în scris, indicându-se motivul refuzului, facîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ pe care se bazează refuzul, fapt ignorat de pîrît. Consideră că, refuzul în eliberarea actelor solicitate, poate fi considerat un abuz în serviciu, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor prevăzute de art.10 a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art. 32 şi 34 ale Constituţiei Republicii Moldova, precum şi a Legii privind accesul la informaţie.

Mai mult ca atît, fiind lipsiți de posibilitatea de a privatiza apartamentul în care locuiesc, inclusiv cu folosirea acestuia ca proprietate privată, consideră reclamantul că el şi familia sa au fost prejudiciați moral, estimînd prejudiciul la suma de 20 000 lei. Prin cererea din 19 ianuarie 2015, Rusu Marcel prin intermediul reprezentantului-avocatul Gîsca Valeriu şi în ședința de judecată din 02 aprilie 2015, 2 a solicitat încetarea procesului pe capetele de cerere privind anularea răspunsului de nefurnizare a informaţiei şi încasarea prejudiciului moral cauzat, în legătură cu renunțarea la aceste capete de cerere (f.d. 90, 93). Solicită reclamantul prin cererea de chemare în judecată, cît şi prin cererile din şedinţa de judecată din 02 aprilie 2015, obligarea ACC 55/250, în persoana preşedintelui, să-i elibereze fişa de locuinţă şi tabelul nominal a apartamentului nr.77 din bd.

C.Negruzzi, 1, mun. Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 aprilie 2015 s-a încetat procesul la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Marcel împotriva ACC 55/250, intervenient accesoriu Primăria mun. Chişinău privind recunoașterea ca ilegal răspunsul de nefurnizare a informaţiei, obligarea furnizării informaţiei şi încasarea prejudiciului moral, pe capetele de cerere privind anularea actului de nefurnizare a informaţiei solicitate şi încasarea prejudiciului moral cauzat, în legătură cu renunţarea de către reclamant la aceste capete de cerere. S-a obligat ACC 55/250, în persoana preşedintelui să-i elibereze lui Rusu Marcel fişa locuinţei şi tabelul nominal a apartamentului nr. 77 din bd.

C.Negruzzi, 1, mun. Chişinău. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, ACC 55/250 a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de ACC 55/250 şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 02 aprilie 2015. La 30 noiembrie 2015, ACC 55/250 a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a cererii de chemare în judecată. În susţinerea recursului ACC 55/250 a invocat că, instanţele de judecată eronat au interpretat Legea privind accesul la informaţie, atribuindu-i în cele din urmă calitatea de furnizor de informaţii.

Atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel nu au luat în considerare faptul că, în baza deciziei Consiliului mun. Chişinău nr. 2/10 din 21 februarie 2012 şi actului de primire-predare din 12 martie 2012 a fost transmis în proprietate blocul locativ situat în mun. Chişinău, bd. C.Negruzzi, 1 cu 55 apartamente, fără a transmite în proprietate şi a unor spaţii de uz comun. Iar, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, s-a obligat Consiliul mun. Chişinău să emită decizia privind transmiterea în proprietate a încăperilor nr. 46, 46a, 46b, 46g, 47, 48, 48a, 48b, 48v, 48g, 48d, 50, 50a şi 51. Susține că, din momentul dării în exploatare şi pînă în prezent blocul locativ nu a fost replanificat şi nici reconstruit, nesuferind careva schimbări constructive de mărire a suprafeței.

Astfel, în mod nelegitim s-a format apartamentul nr.77, cît şi încăperile care au fost incluse în componenţa acestui apartament, constituite din spaţii de uz comun, 3 destinate exploatării proprietății în condominiu, prin urmare, asociația nu poate şi nici nu este în drept să întocmească fişa apartamentului şi tabelul nominal. În acelaşi timp asociația, în lipsa originalului bonului de repartiție, precum şi în prezenţa unei cauze penale privind legalitatea eliberării bonului de repartiție, se află în imposibilitate de a întocmi şi elibera fişa locuinţei. Mai mult ca atît, concluziile instanţei de fond, menţinute de instanţa de apel, sunt contrare art. 5 alin. (2) lit. c) al Legii privind accesul la informaţie, deoarece asociaţia nu este abilitată prin lege şi/sau contract încheiat cu autoritatea sau instituţia publică, să furnizeze informaţii oficiale.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 12 octombrie 2015 (f.d. 127), recursul se consideră declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de ACC 55/250 urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de ACC 55/250 este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de ACC 55/250 în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ACC 55/250, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.55/250, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Valentina Clevadî Judecătorii Oleg Sternioală Iuliana Oprea 5