2ra-274/16 — Prelungirea termenul de acceptare a succesiunii

Prima instanță: Judecătoria Bălţi Dosarul nr. 2ra-274/16 Judecător: N. Ocerednîi Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Pernai Leonid, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Buliga Nadejda tutorele Liubovei Pauc împotriva lui Pernai Leonid privind prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii şi constatarea faptului care are valoare juridică, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 22 octombrie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 iulie 2015, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 05 martie 2015, avocatul Sanduleac Diana în interesele Nadejdei Buliga, tutorele Liubovei Pauc, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Pernai Leonid, solicitînd prelungirea termenului pentru acceptarea succesiunii şi constatarea faptului care are valoare juridică.

În motivarea acţiunii a indicat, că Pauc Liubovi Ghenadi este nepoata Nadejdei Buliga, din partea fiicei, care este orfană, părinţii ei - tatăl Pauc Ghenadie şi mama Sazonova Olga, fiind decedaţi, fapt ce se confirmă prin certificatele de deces anexate la cerere, totodată prin decizia nr. 3/98, Buliga Nadejda este numită şi tutorele lui Liubovei. Ultima este invalid de gradul III cu afecţiune din copilărie fiind la evidenţă la medicul neurolog. Mai indică că, la 03 septembrie 2014, a decedat şi bunica Liubovei Pauc din partea tatălui, Pernai Liubovi. Pauc Liubovi a depus în termenii stabilili de legislaţie declaraţiile de acceptare a moştenirii, după decesul bunicii sale, după care a rămas ca avere succesorală 1/3 din apartamentul situat în mun.

Bălţi str. Sereda. 7 ap. 86. Din motivul că, Pauc Liubovi, este minoră şi bolnavă de o boală cronică din copilărie avînd şi grad III de invaliditate nu a depus în termenii stabiliţi de legislaţie o cerere de acceptare a moştenirii după decesul tatălui său, Pauc Ghenadi, şi, deoarece pentru repunerea în termini de acceptare a moştenirii nu este o altă cale decît prin judecată a înaintat cerere privind repunerea în termenii de acceptare a moştenirii. Totodată, a solicitat constatarea faptului că Pauc Ghennadi din certificatul de deces şi extrasul din certificatul de naştere şi Pauc Ghenadi din certificatul de naştere a fiicei este una şi aceiaşi persoană. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 iulie 2015, s-a admis parţial acţiunea.

S- a prelungit lui Pauc Liubovi termenul pentru acceptarea succesiunii după decesul lui Pauc Ghennadi, care a decedat la 04. 01. 2011. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 octombrie 2015, s-a respins apelul declarat de Pernai Leonid şi avocatul său Sofroni Ana. S-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 iulie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 17 decembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Pernai Leonid a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi parţial a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integral a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

La 29 ianuarie 2016, Buliga Nadejda a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Pernai Leonid nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pernai Leonid ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Pernai Leonid se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă