3ra-88/16 — Anularea actului administrativ

prima instanţă: L.Ursu dosarul nr. 3ra-88/2016 instanţa de apel: N.Traciuc, M.Anton, Iu.Cotruţă, DECIZIE 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de societatea cu răspundere limitată ,,Vizus-Prim”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Vizus-Prim” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 09 aprilie 2015, în partea admiterii cererii de chemare în judecată şi emisă în această parte o nouă hotărîre de respingere a cererii de chemare în judecată, c o n s t a t ă La 30 aprilie 2015, SRL ,,Vizus-Prim” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău (în continuare IFS mun. Chişinău) cu privire la anularea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, în baza deciziei privind inițierea controlului fiscal nr. 17698 din 24 octombrie 2014 şi cererii din 08 octombrie 2014 privind restituirea TVA în sumă de 5 145 469 lei, pentru perioadele fiscale octombrie 2013 - septembrie 2014, la întreprindere a fost efectuat un control fiscal.

În urma controlului fiscal prin metoda verificării tematice privind corectitudinea calculării şi achitării TVA din buget pentru perioada octombrie 2013 - septembrie 2014 şi determinarea spre restituire a sumei TVA aferentă livrărilor de mărfuri impozabile cu TVA la cota ,,zero”, IFS pe mun. Chişinău a întocmit actul nr. 5-669701 din 27 octombrie 2014, potrivit căruia s-a propus TVA spre restituire din buget pentru perioadele fiscale octombrie 2013 - septembrie 2014 suma de 226 461 lei. Prin decizia IFS pe mun. Chişinău nr.14/01/T/777 din 31 octombrie 2014, emisă în baza actului de control fiscal nr. 5-669701 cu privire la restituirea sumelor TVA, s-a acceptat TVA spre restituire din buget pentru perioadele fiscale octombrie 2013- septembrie 2014 în sumă totală de 226 461 lei.

Suma TVA acceptată spre restituire din buget urmînd a fi îndreptată în contul stingerii datoriilor agentului economic (sau ale creditorilor lui), iar la caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic. Suma TVA destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară de la 01 octombrie 2014 constituie – 5 236 793 lei, inclusiv achitată prin intermediul conturilor bancare – 247 lei, aferentă procurărilor pentru care nu poate fi stabilită proveniența pînă la producător sau importator – 5 181 871 lei (inclusiv neachitată – 2 105 095 lei), nefiind acceptată spre restituire. Menţionează că, la 03 decembrie 2014 a depus contestație împotriva deciziei IFS mun.

Chişinău nr.14/01/T/777 din 31 octombrie 2014, solicitînd anularea acesteia şi emiterea unei noi decizii, prin care să se dispună acceptarea restituirii de la buget a TVA aferentă în mărime de 5 236 793 lei, pentru perioada octombrie 2013-septembrie 2014, iar prin decizia IFS pe mun. Chişinău nr. 247 din 30 decembrie 2014, s-a considerat neîntemeiată contestația înaintată de contribuabil şi lipsa temeiului legal de modificare sau anulare a deciziei contestate, contribuabilul fiind obligat să execute decizia contestată. Consideră reclamantul că, decizia IFS pe mun.

Chişinău nr. 14/01/T/777 din 31 octombrie 2014 cu privire la restituirea TVA din buget, în partea neacceptării spre restituire a TVA în sumă de 5 236 793 lei, pentru perioada fiscală octombrie 2013- septembrie 2014, este neîntemeiată şi ilegală, dat fiind faptul că, dreptul contribuabilului la trecerea în cont a sumei TVA nu depinde de legăturile comerciale pe care le-ar avea cu furnizorii, care nu-şi onorează obligațiunile faţă de bugetul de stat şi care au fost anulaţi ca plătitori de TVA, iar metoda de verificare pe care o aplică serviciul fiscal nu corespunde legislaţiei şi este greşită. Astfel, neprezentarea actelor privind proveniența mărfurilor livrate pe principiul de la producător sau importator, de către agenţii economici cu care a contractat societatea, nu poate constitui temei de refuz la restituirea TVA.

Cere, societatea, prin cererea de chemare în judecată şi cererea de chemare în judecată suplimentară din 18 februarie 2015, anularea parţială a deciziei IFS pe mun. Chişinău nr.14/01/T/777 din 31 octombrie 2014 cu privire la restituirea sumelor TVA din buget, în partea neacceptării spre restituire din buget a TVA, pentru perioadele octombrie 2013 - septembrie 2014 în sumă de 5 236 793 lei şi obligarea IFS pe mun. Chişinău să restituie TVA în sumă de 5 236 793 lei pentru perioada fiscală octombrie 2013- septembrie 2014. 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 aprilie 2015 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de SRL ,,Vizus-Prim” şi s-a anulat decizia IFS pe mun.

Chişinău din 14/01/T/777 din 31 octombrie 2014, în partea neacceptării spre restituire a TVA în sumă de 3 131 698 lei. S-a obligat IFS pe mun. Chişinău să restituie în beneficiul SRL ,,Vizus-Prim” TVA din buget în sumă de 3 131 698 lei, pentru perioada fiscală octombrie 2013 – septembrie 2014. În rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015 s-a admis apelul declarat de IFS pe mun. Chişinău, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 aprilie 2015 în partea pretenţiilor admise şi în această parte fiind pronunţată o nouă hotărîre de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de SRL ,,Vizus-Prim”, în rest hotărîrea primei instanţe s-a menţinut.

La 25 noiembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, SRL ,,Vizus-Prim” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015 şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Recurentul în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material şi procedural, în special prevederile art. art. 101 alin. (5), 102 alin. (8), 104 lit. a), 103 alin. (3) şi 125 ale Codului fiscal.

În acest sens susține că, din actele prezentate de întreprindere la momentul efectuării controlului fiscal, precum şi din actul de control fiscal rezultă că, agenţii economici SRL ,,Artamix”, SRL ,,Birilic & C”, SRL ,,Eco-Farm”, SRL ,,Flormag- Moldova” şi SRL ,,Bitar Prim” cu care a contractat societatea, au încheiat contractele de vînzare-cumpărare corespunzătoare, au declarat la IFS teritoriale TVA aferentă livrărilor efectuate pentru perioadele respective, cu indicarea producţiei livrate în baza facturilor fiscale, fiind luate în evidenţa contabilă, iar TVA a fost inclusă în registrele de livrări. Totodată, în cadrul şedinţei de judecată, inspectorul fiscal care a efectuat propriu- zis controlul în cadrul întreprinderii, a confirmat că, societatea a prezentat toate actele solicitate, în vederea efectuării controlului tematic privind restituirea TVA, ceea ce denotă că nu existau dubii la acel moment referitor la restituirea TVA.

La fel, recurentul face referire şi la practica Curţii Supreme de Justiţie în cazuri similare, unde s-a expus în privința aplicabilității normelor privind restituirea TVA, iar argumentul intimatului precum că, agenții economici cu care a contractat au fost anulați ca plătitori de TVA şi nu au prezentat actele conform principiului pînă la producător sau importator, adică urma a fi verificată proveniența procurărilor pînă la producător sau importator, nu poate constitui temei pentru respingerea acţiunii, deoarece întreprinderea nu este obligată să verifice tranzacțiile încheiate anterior cu părțile contractante. 3 La 30 decembrie 2015, IFS pe mun. Chişinău a depus referinţă la recursul declarat, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia şi a solicitat recunoaşterea lui ca inadmisibil.

Consideră că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, iar argumentele expuse de către recurenta-reclamantă au fost verificate minuţios la judecarea pricinii în ordine de apel. Totodată, susţine că argumentele invocate în recursul SRL ,,Vizus-Prim” nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural de către instanţa de apel. Judecînd recursul declarat de SRL ,,Vizus-Prim” împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinței depuse de intimat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea instanţei de fond din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Conform art. 94 lit. a) Cod Fiscal, subiecţii impozabili sînt persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, nerezidenţii care desfăşoară activitate de întreprinzător în Republica Moldova prin intermediul reprezentanţei permanente conform art. 5 pct. 15), care sînt înregistraţi sau trebuie să fie înregistraţi în calitate de plătitori de TVA.

Conform art. 101 alin. (1) şi (5) Cod Fiscal, subiecţii impozabili stipulaţi la art.94 lit.a) sînt obligaţi să declare, conform art.115, şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală, stabilită conform art.114, suma TVA, care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate de către cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale, serviciilor (inclusiv TVA la valorile materiale importate) folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont conform art.102.

Dacă depăşirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero, acesta are dreptul la restituirea sumei cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate achitată prin intermediul contului bancar şi/sau al stingerii sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art. 96 lit. a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art. 96 lit. b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se impozitează la cota zero. Restituirea TVA se efectuează în modul stabilit de lege, într-un termen care nu depăşeşte 45 de zile.

4 Potrivit art. 102 alin. (8) Cod Fiscal şi în raport cu pct. 32 alin. (1) al Regulamentului cu privire la restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 93 din 01 februarie 2013, în scopul confirmării dreptului la restituirea TVA pe valorile materiale şi serviciile procurate, subiectul impozabil, în afară de declaraţiile privind TVA şi Registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor în care sunt înregistrate operaţiunile de livrare sau procurare trebuie să dispună de: 1) pentru livrări de mărfuri: a) contractul în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri; b) factura comercială (invoice); d) documentul de transport internaţional al mărfurilor (copie), cu excepţia livrărilor efectuate prin intermediul poştei; e) confirmarea organelor vamale privind livrarea mărfurilor pentru export.

La caz, sunt relevante şi prevederile pct. 27 al Regulamentului sus-enunţat, care stipulează că, la determinarea sumelor TVA spre restituire se verifică sumele TVA aferente livrărilor şi procurărilor, în modul stabilit de legislaţia în vigoare. În cazul existenţei dubiilor ce ţine de autenticitatea raporturilor economice, financiare, la decizia sefului (şefului adjunct) al organului fiscal, se va efectua verificarea prin contrapunere la furnizorii de marfă şi servicii, conform principiului – pînă la producător sau importator. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii, rezultă că, în temeiul art. 101 alin. (5) Cod Fiscal, recurentul SRL ,,Vizus-Prim” la 08 octombrie 2014 s-a adresat IFS pe mun.

Chişinău cu cerere privind restituirea TVA din buget pentru perioadele fiscale octombrie 2013-septembrie 2014 în sumă de 5 145 469 lei, aferentă livrărilor de mărfuri la export (f.d. 18). Prin urmare, IFS pe mun. Chişinău a efectuat un control fiscal tematic privind corectitudinea calculării şi achitării TVA pentru perioadele fiscale septembrie 2008 – septembrie 2014 cu determinarea sumei spre restituire din buget a TVA pentru perioadele fiscale octombrie 2013-septembrie 2014 şi un control fiscal prin metoda verificării repetate sub aspectul restituirii sumelor TVA din buget pentru perioadele fiscale 01 octombrie 2013 – 31 noiembrie 2013, aferentă livrărilor de mărfuri la export impozitate cu TVA la cota zero, conform prevederilor art.104 lit. a) Cod Fiscal (f.d.

5-9). Drept consecinţă, IFS mun. Chişinău a emis decizia nr. 14/01/T/777 din 31 octombrie 2014 cu privire la restituirea sumelor TVA din buget, prin care s-a decis acceptarea TVA spre restituire din buget pentru perioada fiscală octombrie 2013- septembrie 2014 în sumă de 226 461 lei, suma TVA acceptată spre restituire din buget urmînd a fi îndreptată în scopul stingerii datoriilor agentului economic, suma TVA destinată trecerii în cont pentru perioada ulterioară la 01 octombrie 2014 în sumă de 5 236 793 lei, inclusiv achitată prin intermediul conturilor bancare în sumă de 247 lei, achitată altfel decît prin contul de decontare – 51 lei, neachitată – 54 624 lei, aferentă procurărilor pentru care nu poate fi stabilită provenienţa pînă la producător sau importator în sumă de 5 181 871 lei, inclusiv neachitată – 2 105 095 lei (f.d.

10). 5 Ulterior, la 03 decembrie 2014, SRL ,,Vizus-Prim” a depus contestație împotriva deciziei IFS pe mun. Chişinău nr. 14/01/T/777 din 31 octombrie 2014 solicitînd anularea acesteia şi adoptarea unei noi decizii de restituire din buget a sumei de 5 236 793 lei, însă prin decizia IFS pe mun. Chişinău nr. 247 din 30 decembrie 2014, s-a considerat neîntemeiată contestaţia depusă de contribuabil în lipsa temeiului legal de anulare sau modificare a deciziei contestate, s-a respins contestaţia depusă şi s-a menţinut decizia nr. 14/01/T/777 din 31 octombrie 2014 emisă de IFS mun. Chişinău, care este obligatorie pentru executare (f.d. 11-12).

Astfel, recurentul SRL ,,Vizus –Prim”, potrivit normelor de drept citate, pentru ca să beneficieze de restituirea TVA în temeiul art. 101 alin. (5) Cod fiscal, a prezentat organului fiscal, contractele cu partenerii străini nerezidenţi din Federaţia Rusă, Kazahstan, România şi Georgia, în baza căror a efectuat exportul de mărfuri în perioada octombrie 2013 – septembrie 2014; facturile comerciale (invoice); declaraţii vamale privind exportul de mărfuri; documente de transport internațional (CMR) ce confirmă recepţionarea mărfurilor conform contractului şi cu aplicarea ştampilelor organelor vamale a Republicii Moldova; confirmarea Serviciului Vamal nr. 28/07- 13418 din 10 octombrie 2014 privind veridicitatea operaţiunilor de export a mărfurilor, documentele care confirmă achitarea prin virament cu furnizorii; Registrele pe conturile 221, 521 şi 539, declaraţiile privind TVA pentru perioada supusă verificării şi Registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor.

În circumstanțele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, prima instanţă just a ajuns la concluzia că, SRL ,,Vizus –Prim” în calitate de subiect impozabil a respectat condițiile prevăzute de legislaţia fiscală pentru trecerea în cont a TVA şi a prezentat toate actele solicitate de către IFS pe mun.

Chişinău la efectuarea controlului fiscal tematic privind corectitudinea calculării şi achitării TVA pentru perioadele fiscale septembrie 2008-septembrie 2014, cu determinarea sumei spre restituire din buget a taxei pe valoare adăugată pentru perioadele fiscale octombrie 2013-septembrie 2014 şi a controlului fiscal prin metoda verificării repetate sub aspectul restituirii sumelor TVA din buget pentru perioadele fiscale 01 octombrie 2013-31 noiembrie 2013 aferentă livrărilor de mărfuri la export impozitate cu TVA la cota zero conform prevederilor art. 104 lit. a) Cod Fiscal, fapt confirmat de IFS pe mun. Chişinău prin declarațiile oferite în cadrul dezbaterilor judiciare, precum şi în actul de control fiscal nr. 5-669701 din 27 octombrie 2014 (f.d.

6, 39-verso). În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată drept relevante şi întemeiate argumentele recurentului SRL ,,Vizus-Prim”, iar în cele din urmă acestea urmează a fi admise. 6 Totodată, Colegiul notează că, în baza art. 102 alin. (6) şi (7) Cod fiscal, contribuabilul SRL ,,Vizus-Prim” în baza facturilor fiscale eliberate de furnizori – agenții economici SRL ,,Artamix”, SRL ,,Birilic & C”, SRL ,,Eco-Farm”, SRL ,,Flormag-Moldova” şi SRL ,,Bitav-Prim” conform tranzacţiilor efectuate, corect a atribuit la deduceri cu bugetul TVA, iar fiind cumpărător de bună-credinţă a achitat furnizorilor costul valorilor materiale, mărfurilor şi serviciilor procurate, inclusiv şi TVA, fapt confirmat şi prin Registrele de procurare şi contabile, prin dispoziţiile de plată bancară, cît şi prin declaraţiile vamale, împrejurări constatate în actul de control nr. 5-669701.

În acest context, urmează a fi respinse argumentele intimatului, cu referire la faptul că, SRL ,,Vizus-Prim” a efectuat procurări de la agenții economici care nu-şi onorează obligaţiile faţă de bugetul de stat şi au fost anulaţi ca subiecţi ai impunerii TVA, precum şi imposibilitatea verificării provenienței procurărilor pînă la producător sau importator, deoarece potrivit legii, SRL ,,Vizus-Prim” nu-i revin atribuţii de a întreprinde măsuri de executare a obligaţiilor fiscale de către alţi agenţi economici, or, din momentul încheierii contractelor, achitării costului mărfurilor procurate, inclusiv şi TVA, confirmării achitării TVA către furnizori şi efectuarea unor livrări impozabile cu TVA la cota zero, SRL ,,Vizus-Prim” conform art. 102 alin. (6) Cod Fiscal dispune de dreptul de a trece în cont TVA achitată furnizorilor, din momentul primirii facturilor fiscale şi ulterior, de dreptul la restituirea TVA achitată.

Urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă a emis o hotărâre legală, iar instanţa de apel şi-a întemeiat concluziile pe o interpretare eronată a normelor de drept material. Nu pot fi reţinute argumentele instanţei de apel precum că, în speţă nu se întrunesc condițiile legale pentru restituirea de către IFS pe mun. Chişinău a TVA în beneficiul SRL ,,Vizus-Prim” din contul bugetului de stat, precum şi faptul că, SRL ,,Vizus-Prim” avea obligaţia şi posibilitatea de a întreprinde măsuri în vederea executării obligațiunilor fiscale de către alţi agenți economici, astfel încît încadrarea efectuată de către IFS pe mun.

Chişinău, este corectă, or, însăşi instanţa de apel prin analiza făcută, admite că, însuşi organul fiscal s-a aflat în imposibilitate de a determina provenienţa mărfurilor livrate pe principiul pînă la producător sau importator. În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, IFS pe mun. Chişinău, în cazul existenţei dubiilor în partea ce ţine de autenticitatea raporturilor economice, financiare, la decizia şefului (şefului adjunct) al organului fiscal, urma să dispună efectuarea verificării prin contrapunere la furnizorii de marfă şi servicii, conform principiului pînă la producător sau importator, concomitent şi să solicite organelor fiscale ale producătorului sau importatorului să efectueze controalele prin contrapunere ce vizează relaţiile economico-financiare.

7 Mai mult ca atît, potrivit art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ la examinarea acţiunii în materie de contencios administrativ în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului. Pîrîtul nu a prezentat instanţei probe incontestabile, pertinente şi admisibile în sensul prevederilor art.121 şi 122 CPC, care ar respinge pretenţiile invocate de reclamant. Astfel, la baza adoptării hotărîri instanţa a pus argumentele şi înscrisurile prezentate de reclamant. De asemenea Colegiul consideră necesar de a aplica la soluţionarea prezentei pricini hotărîrea CEDO din 22 ianuarie 2009 pronunţată în cauza Bulves AD vs Bulgaria (cererea nr. 3991/030), care este direct aplicabilă sistemului de drept al Republicii Moldova, avînd forţă constituţională şi supralegislativă.

În hotărîrea menţionată Curtea a notat că agentul economic impozabil, care a făcut o achiziţie de bunuri, nu are nici o posibilitate de a supraveghea, a controla ori a cere furnizorului său să o conformeze obligaţiilor de achitare TVA. De asemenea, a mai menţionat că agentul economic, care a achitat furnizorului său TVA, este plasat într-o poziţie dezavantajoasă şi într-o stare de incertitudine în situaţia în care recunoaşterea dreptului ei la deducerea TVA depinde de evaluarea dată de autorităţile fiscale privind faptul dacă furnizorul de bunuri a achitat TVA în timpul prevăzut (pct. 69). În acelaşi timp, în ceea ce priveşte eforturile de a stopa abuzurile frauduloase a sistemului de impozitare cu TVA, Curtea acceptă că atunci cînd Înaltele Părţi Contractante deţin informaţii a unor astfel de abuzuri de către o persoană fizică sau juridică, ele pot lua măsurile corespunzătoare pentru a le preveni, opri sau pedepsi.

Cu toate acestea, Curtea consideră că autorităţile naţionale, în lipsa oricărei indicaţii de implicare directă de către persoana fizică sau juridică în abuzurile frauduloase în sistemul de achitare a TVA sau cunoştinţe despre aceste abuzuri, penalizează totuşi cumpărătorul de servicii furnizate care şi-a îndeplinit totalmente obligaţiile corespunzătoare pentru acţiunile sau inacţiunile furnizorului asupra căruia nu are nici un control şi în legătură cu care nu are mijloace de monitorizare sau de asigurare a conformităţii, autorutăţile depăşesc limita rezonabilului şi răstoarnă echilibrul care trebuie să fie menţinut între interesul general al societăţii şi necesitatea de protecţie a dreptului de proprietate (pct.70).

Luînd în consideraţie, îndeplinirea oportună şi completă de către compania solicitantă a obligaţiilor ce îi incubă cu privire la TVA, incapacitatea acestuia de a asigura respectarea de către furnizor a obligaţiilor conforme respectivului cu privire la TVA şi de faptul că nu a existat nici o fraudă în ceea ce priveşte sistemul de TVA de care solicitantul a avut cunoştinţă sau a avut posibilitatea de a lua cunoştinţă, Curtea constată că aceasta din urmă nu ar fi trebuit să suporte toate consecinţele derivate din eşecul furnizorului de a-şi îndeplini în timp util obligaţiile corespunzătoare, prin a fi refuzat în dreptul de a deduce TVA şi în consecinţă, fiind obligată să plătească TVA pentru a doua oară plus dobînda.

Curtea consideră că în aceste circumstanţe pe seama 8 reclamantului a fost pusă o povară individuală excesivă care răstoarnă echilibrul ce trebuie menţinut între interesul general al societăţii şi necesitatea de protecţie a dreptului de proprietate. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este legală, iar decizia instanţei de apel este fundamentată pe o interpretare şi aplicare eronată a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SRL „Vizus-Prim”, a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015 cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 09 aprilie 2015. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Vizus- Prim”. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2015 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată ,,Vizus-Prim” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău cu privire la anularea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Valentina Clevadî 9