2ra-264/16 — Apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

Dosarul nr. 2ra-264/16 Prima instanță: judecătoria Ciocana mun.Chişinău (jud. S. Daguţa) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc) ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Filat Vladimir, împotriva deciziei din 22 octombrie 2015 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în instanţa de judecată intentată de Vladimir Filat împotriva lui Veaceslav Ioniţă cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii, constatarea informaţiilor relatate drept defăimătoare, obligarea dezminţirii informaţiilor şi repararea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La 03 noiembrie 2014 Vladimir Filat a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Ioniţă cu privire la apărarea onoarei şi demnităţii, constatarea informaţiilor relatate drept defăimătoare, obligarea dezminţirii informaţiilor şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în luna septembrie 2014, pîrîtul, ignorînd „îndatoririle şi responsabilităţile” ce îi revin, în temeiul art. 10 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, în exercitarea dreptului la libertatea exprimării opiniei, acţionînd cu rea-credinţă, a depăşit limitele date de interesul „protejării reputaţiei şi a drepturilor” sale personale, inclusiv dreptul la prezumţia nevinovăţiei. Menţionează că, la 12 septembrie 2014 în cadrul unei conferinţe de presă, pîrîtul a declarat public, aducînd acuzaţii grave şi calomnioase cu conotaţie penală în adresa sa, relatînd printre altele „ … în perioada, care am avut-o, am reuşit să acumulez mai multe materiale prin care, prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshor-uri, din BEM au fost retraşi bani.

La ziua de azi am probate cu documente 120 mln. lei ...”. Susţine că pîrîtul a reiterat că aceste acţiuni au fost comise în ultimele 3 luni, afirmaţiile fiind repetate de mai multe ori. Declară că, pîrîtul a mai relatatat „ … suma de bani, pe care am informaţia, care 1 va putea fi probată depăşeşte jumătate de miliard de lei …”, învinuindu-1 astfel, de comiterea pretinselor infracţiuni. Invocă că declaraţiile pîrîtului se regăsesc pe următoarele adrese din internet:  http://www.publika.md/veaceslav-ionita-il-acuza-pe-vlad-filat-ca-ar-sta-in- spatele-delapidarilor-de-la-bem-cum-îi-raspunde-liderul-pldm_2083481.html;  http ://www.

infotag.md/politics-го/193048/;  http://adevarul.ro/moldova/economie/deputat-descoperit-schema-spalare-bani- jumatate-miliard-banca-economii-implicat-vladfilat 1_5412a77e0d133766a8116b4e/index.html;  http://www.eco.md/index.php/banii-tai/banci/item/2135- ioni%C5%A3%C4%83-vlad-fllat-implicat-%C3%AEn-sp%C4%831area-a- 120- nilioane-de-lei-la-bem;  http://politics.md/?view=articles&id=2464;  http://news.click.md/story/filat-acuzat-de-ionita-ca-ar-fi-furat-120-de-mil-d- 48174;  http://apropomagazin.md/2014/09/12/filat-acuzat-de-ionita-ca-ar-fi-furat-120- de-mil-de-lei-de-la-bem/;  http://jumal.md/ro/news/filat-acuzat-de-ioni-a-ca-ar-fi-furat-120-de-rnil-de-lei- de-la-bem-1176759/;  http://www.realitatea.md/bomba--veaceslav-ionita-a-prezentat-documente- prin-care-îl-acuza-pe-vlad-filat-ca-a-furat-milioane-de-lei-de-la- bem_8870.html;  http://agora.md/stiri/3471/video--ionita-scoate-la-iveala-o-schema-de-spalare- de-bani-la-bem-120-de-milioane-de-lei-ar-fi-fost-furati;  http://inprofunzime.md/stiri/politic/acuzatii-grave-la-adresa-lui-filat-ionita-a- furat-120-de-milioane-695281.html;  http://unimedia.info/stiri/ionita-spalare-de-bani-la-bem-81778.html;  http://www.interlic.md/index.php?lang=rus.

Mai invocă că la 17 septembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă, pîrîtul a comunicat public despre: „ ... sustragerea ilegală a 330 mln. lei, suplimentar la ceea ce am vorbit vineri ... tot din BEM. Această situaţie depăşeşte limitele discuţiei în comisie … ”. Menţionează că după amînarea şedinţei comisiei, pîrîtul a declarat: „... astăzi vă informez că suma de 330 mln. lei, cu descrierea completă, va fi distribuită membrilor comisiei … Am constatat faptul că am primit informaţii oficiale, înregistrate în comisie privind delapidarea, scoaterea ilegală a încă 330 mln. lei …” Susţine că declaraţiile pîrîtului se regăsesc pe adresa din internet: http.//www.realitatea.md/urmariti-in-direct-sedin-a-comisiei-ecomisiei-pe-cazurile- bem-i-concesionarea-aeroportului_9075.html.

Afirmă că la 25 septembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă, pîrîtul a informat publicul că: „ … la Centrul Naţional Anticorupţie există un dosar penal intentat în legătură cu ce a declarat: „ … pe lîngă orgoliul care văd că toată alianţa, că toată coaliţia trebuie să-l salveze cumva pe d-1 Filat, deamu aud că şi Moldova e în pericol. Ce treabă are Uniunea Europeană cu BEM-ul şi banii furaţi de acolo? Eu nu ştiu”. Declară că în acelaşi context, pîrîtul a afirmat: „ … am identificat schemele de 2 falsificare a dosarelor în instanţa de judecată de acelaş personaj care a scos banii de la BEM ..., sunt cel puţin 15 cazuri cu falsificarea datelor … Asta e raider asupra justiţiei în cel mai rău caz … ” Precizează că, ulterior pîrîtul a utilizat expresia: „ delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare”, imputîndu-i pretinsele infracţiuni.

Aceste declaraţii se regăsesc pe adresa din internet: http://www.realitatea.md/urmariti-in-direct-veaceslav- ionita-sustine-un-briefing-de-presa_9521 .html. Susţine că la data de 12, 17 şi 25 septembrie 2014, prin intermediul conferinţelor de presă, pîrîtul a făcut şi alte declaraţii, fără a ţine cont de „îndatoririle şi responsabilităţile”, ce îi revin în temeiul art. 10 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Pretinde că pîrîtul i-а încălcat dreptul la prezumţia nevinovăţie şi anume, dreptul unei persoane, căreia i se reproşează săvîrşirea unei fapte penale, fără a fi considerată nevinovată prin condamnarea sa de o hotărîre judecătorească definitivă, drept garantat prin art. 21 din Constituţia RM, art. 12 al Legii nr. 64 din 22 aprilie 2010; art. 6 §2 CEDO; art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 14 din Pactul International ONU privitor la drepturile civile şi politice.

Afirmă că informaţiile transmise în cadrul celor 3 conferinţe de presă conţin „acuzaţii de fapt” în sensul că ar fi persoana care a falsificat dosare în instanţa de judecată - acţiuni ce cad sub incidenţa art. 310 din Codul penal; că ar fi delapidat/sustras ilegal din BEM, prin scheme frauduloase, credite false, offshor-uri în sumă de 450 mln. lei - acţiuni ce cad sub incidenţa art. art. 186, 190, 191 din Codul penal; că ar fi dobîndit credite prin înşelăciune - acţiuni care cad sub incidenţa art. 238 din Codul penal. Invocă că declaraţiile pîrîtului cu privire la culpabilitatea sa au avut ca efect incitarea publicului de a crede că acesta este vinovat de comiterea pretinselor infracţiuni. Or, declaraţiile pîrîtului transmit publicului certitudinea că, acuzaţiile aduse nu se pun la îndoială, ci reprezintă fapte stabilite.

Relatează că la 25 septembrie 2014, pîrîtul a invocat şi existenţa unui dosar intentat de către CNA, în legătură cu care cineva ar încerca să-l salveze, conform afirmaţiei: „ … la Centrul Naţional Anticorupţie există un dosar penal intentat, ,,, pe lîngă orgoliu care văd că toată alianţa, că toată coaliţia trebuie să-l salveze cumva pe d-l Filat, deamu aud că şi Moldova e în pericol. Ce treabă are Uniunea Europeană cu BEM-ul şi banii furaţi de acolo?”. Consideră că pîrîtul a admis o ingerinţă nejustificată la dreptul fundamental al acestuia la prezumţia nevinovăţiei. Menţionează că la data de 12, 17 şi 25 septembrie 2014, pîrîtul a răspîndit informaţii, care nu corespund realităţii, discreditîndu-1 în faţa opiniei publice şi apelînd la unele fapte, care nu corespund realităţii, la evenimente care nu au avut loc, acţionînd cu rea-credinţă, pîrîtul a manipulat opinia publică, sugerînd că a comis mai multe fapte care pot fi pedepsite penal.

Consideră că prin acţiunile şi declaraţiile tendenţioase ale pîrîtului, care se cacterizează prin lansarea în public a „acuzaţiilor de fapt” false, pîrîtul a lezat imunitatea sa. Astfel, pîrîtul a încălcat drepturile personale nepatrimoniale ale sale. Susţine că pîrîtul a acţionat cu rea-credinţă, deoarece putea să găsească o altă modalitate de a-şi exprima opinia, fără a folosi expresii de genul „sustragerea iegală”, 3 „delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare”, „falsificarea dosarelor în instanţa de judecată”, „banii furaţi” şi fără a-l învinui arbitrar de comiterea pretinselor infracţiuni. Afirmă că urmare a încălcării de către pîrît a drepturilor personale patrimoniale, reclamantului i s-a cauzat un prejudiciu moral.

Invocă că este o persoană publică, care în ultimii 15 ani a activat în diverse funcţii: în perioada 1998 - 1999 - director al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat al Republicii Moldova; martie-noiembrie 1999 - Ministrul de stat în Guvernul Republicii Moldova; martie 2005 - deputat în Parlamentul RM pe listele PDM; septembrie 2007 - deputat neafiliat în Parlamentul RM; decembrie 2007 - preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, deputat; septembrie 2009 - martie 2013 - Prim-ministru al Republicii Moldova, iar în prezent, deţine funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, fracţiune parlamentară competitivă în cadrul alegerilor din 2014. Imaginea şi autoritatea sa este în concordanţă directă cu imaginea partidului.

Mai invocă că pîrîtul, acţionînd cu rea-credinţă, a afectat onoarea şi demnitatea sa nu doar în faţa rudelor, prietenilor, colegilor, partenerilor străini, dar şi în faţa întregii populaţii. Menţionează că caracterul informaţiei răspîndite, gradul de răspîndire a informaţiei, cît şi consecinţele răspîndirii informaţiei defăimătoare denotă gravitatea suferinţelor psihice cauzate lui. Relatează că la 29 septembrie 2014, în termenul stabilit de art. 15 din Legea nr.64 din 23 aprilie 2010, a expediat pîrîtului cererea prealabilă, fapt confirmat prin avizul poştal de recepţie, iar la 05 octombrie 2014, deşi, pîrîtul a recepţionat cererea prealabilă, nu a răspuns la aceasta.

Solicită constatarea informaţiilor relatate de pîrît în cadrul conferinţelor de presă din data de 12, 17 şi 25 septembrie 2014 drept defăimătoare pentru onoarea şi demnitatea reclamantului, dispunerea dezminţirii acestor informaţiei publicate pe site- urile de informare în masă: Jumal.md, Publika.md, Agora.md, Unimedia.info, preluată de Apropomagazin.md, Inprofunzime.md, Politic.md, prin difuzarea în condiţii similare, prin aceleaşi modalităţi a informaţiei cu următorul conţinut: „Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile furnizate de mine în cadrul conferinţelor de presă, prin care l-am acuzat pe dl Vlad Filat de delapidarea, furtul şi sustragerea ilegală a banilor din BEM, prin utilizarea schemelor frauduloase, credite false, offshor-uri, nu corespund realităţii, ele fiind defăimătoare.

Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile, pe care le-am furnizat în cadrul conferinţelor de presă, prin care l-am acuzat pe dl Vlad Filat de falsificarea dosarelor în instanţa de judecată nu corespund realităţii, ele fiind defăimătoare. Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile, pe care le-am furnizat în cadrul conferinţelor de presă privind faptul că coaliţia aflată la guvernare încearcă să-l salveze pe dl Vlad Filat în legătură cu un dosar penal intentat de CNA, nu corespunde realităţii, sunt defăimătoare”, precum şi încasarea de la pîrît în beneviciul său a sumei de 500000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin răspîndirea informaţiilor defăimătoare, care lezează onoarea şi demnitatea persoanei şi a taxei de stat în sumă de 15000 lei.

Prin hotărîrea din 10 aprilie 2015 a judecătoriei Ciocana mun. Chişinău s-a admis parţial acţiunea înaintată de Vladimir Filat; s-a constatat că informaţiile relatate de 4 Veaceslav Ioniţă în cadrul conferinţelor de presă din 12 septembrie 2014 cu privire la: „ ... prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshor-uri din BEM au fost retraşi bani. La ziua de azi am probate cu documente 120 mln. lei...”, „ … suma de bani pe care am informaţia ..., care va putea fi probată ... depăşeşte jumătate de miliard de lei”; din 17 septembrie 2014 cu privire la: „ … sustragerea ilegală a 330 mln. lei, suplimentar la ceia ce am vorbit vineri ... tot din BEM …”, „ ... delapidarea, scoaterea ilegală a încă 330 mln.

lei ...” şi din 25 septembrie 2014 cu privire la: „ ... la Centrul Naţional Anticorupţie există un dosar penal intentat ..., ... că toată coaliţia trebuie să-l salveze cumva pe d-l Filat ... şi banii furaţi de acolo …”, „ am identificat scheme de falsificare a dosarelor în instanţa de judecată de acelaş personaj care a scos banii de la BEM...

sunt cel puţin 15 cazuri cu falsificarea datelor ... Asta e raider asupra justiţiei în cel mai rău caz ...”, „ ... delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare ...” şi care îl privesc pe Vlad Filat, sînt defăimătoare pentru onoarea şi demnitatea lui; s-a obligat Veaceslav Ioniţă să dezmintă informaţia comunicată, prin difuzarea de către mijloacele de informare în masă: Jurnal.md, Publika.md, Agora.md, Unimedia.info, Apropomagazin.md, Inprofunzime.md, Politic.md, prin aceleaşi modalităţi şi în condiţii similare, dezminţirea informaţiilor, avînd următorul conţinut: „Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile furnizate de mine în cadrul conferinţelor de presă prin care l-am acuzat pe dl Vlad Filat de delapidarea, furtul şi sustragerea ilegală a banilor din BEM, prin utilizarea schemelor frauduloase, credite false, offshor-uri, nu corespund realităţii, ele fiind defăimătoare.

Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile pe cale le-am furnizat în cadrul conferinţelor de presă, prin care l-am acuzat pe dl Vlad Filat de falsificarea dosarelor în instanţa de judecată nu corespund realităţii, ele fiind defăimătoare.

Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile pe care le-am furnizat în cadrul conferinţelor de presă privind faptul că, coaliţia aflată la guvernare încearcă să- l salveze pe dl Vlad Filat în legătură cu un dosar penal intentat de CNA, nu corespund realităţii, sunt defăimătoare”; s-a obligat Veaceslav Ioniţă să relateze dezminţirea în condiţii menţionate în termen de 5 zile de la devenirea hotărîrii definitive şi executorie; s-a încasat de la Veaceslav Ioniţă în beneficiul lui Vlad Filat suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată; s-a încasat de la Veaceslav Ioniţă în beneficiul statului suma de 35,95 lei, cu titlu de cheltuieli poştale suportate de instanţa de judecata în pricina civilă.

Prin decizia din 22 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău s-a admis apelul depus de Veaceslav Ioniţă, s-a casat integral hotărîrea instanţei de fond şi s-a emis o nouă hotărîre de respindere a acţiunii înaintate de Vlad Filat. Totodată, s-a încasat de la Vlad Filat în beneficiul lui Veaceslav Ioniţă cheltuielile de judecată în sumă de 1158,75 lei. La data de 22 decembrie 2015 avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Vladimir Filat, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 octombrie 2015 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd casarea acesteia cu menţinerea hotărîii instanţei de fond. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi de drept procedural.

Menţionează că recurentul a prezentat probe necesare în vederea confirmării temeiniciei şi legalităţii pretenţiilor înaintate în prezenta acţiune, iar de către prima instanţă au fost constatate şi apreciate corect toate circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei, fiind dată o apreciere cuvenită a tuturor probelor anexate la 5 materialele dosarului. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Chişinău a fost adoptată la 22 octombrie 2015, iar avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Vladimir Filat, a declarat recurs la data de 22 decembrie 2015. Astfel, instanţa de recurs consideră că recursul declarat de avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Vladimir Filat, la 22 decembrie 2015 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2015, este în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Filat Vladimir, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Filat Vladimir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul constată că argumentele invocate în recurs, în esenţă sunt identice celor din cererea de apel, care au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel și nu urmează a fi supuse examinării în ordine de recurs. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 6 admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Filat Vladimir, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de avocatul Nicula Ilona, în interesele lui Filat Vladimir, împotriva deciziei din 22 octombrie 2015 a Curții de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală 7