- Dosarul nr.
- 2ra-225/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 februarie 2016
- Părțile
- Alqalam Iuliana vs Yahia Ahmed Ali Alqalama
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-225/16 — Cu privire la declararea nulității căsătoriei
dosarul nr. 2ra-225/16 prima instanţă – L. Pruteanu instanţa de apel –A. Panov, M. Moraru, A. Nogai ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Elena Organ acționînd în interesele lui Yahia Ahmad Ali Alqalam, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iuliana Alqalam către Yahia Ahmad Ali Alqalam, intervenient accesoriu Oficiul de Stare Civilă Buiucani privind declararea căsătoriei nule, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015, - prin care a fost admis apelul și recursul declarat de către Saleh (Kistrin) Iuliana, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 13 mai 2015, încheierile Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 03 iunie 2015 și din 19 decembrie 2014, fiind pronunțată o hotărîre nouă sub formă de încheiere, -prin care cererea de revizuire depusă de Yahia Ahmad Ali Alqalam din 28 decembrie 2011 împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 septembrie 2008 s-a respins, ca fiind inadmisibilă cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 septembrie 2008. c o n s t a t ă: La data de 08 iulie 2008 Iuliana Alqalam s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva lui Yahia Ahmad Ali Alqalam, intervenient accesoriu Oficiul de Stare Civilă Buiucani, prin care a solicitat declararea nulităţii căsătoriei încheiate între Iuliana Alqalam şi Yahia Ahmad Ali Alqalam, înregistrată în Oficiul de Stare Civilă a sect.
Buiucani mun. Chişinău la data de 22 octombrie 2002 sub nr.467. În motivarea cererii reclamanta a indicat, că în vara anului 2000, fiind studentă la ULIM l-a cunoscut pe studentul facultăţii de pregătire specială de la ULIM, cetăţeanul Iordaniei, Yahia Ahmad Ali Alqalam, anul nașterii 1977, născut în localitatea Damask, Siria. În perioada septembrie 2000 - decembrie 2001 practic nu s-au întâlnit. În luna decembrie 2001 a fost într-o vizită de 8-10 zile în Iordania, unde au locuit împreună şi în rezultatul căreia, revenind acasă, pe la sfârşitul lunii ianuarie 2002 a depistat, că este însărcinată. În decurs de peste 8 luni, adică cât a fost însărcinată, cu Yahia Ahmad Ali Alqalam vorbea doar prin telefon.
În acea perioadă, cu adevărat ambii aveau intenţia (vorbeau) despre crearea familiei şi ea avea încredere în acest fapt, însă, realitatea a fost alta. După naşterea copilului Karam, la 21 septembrie 2002, pârâtul i-a propus legalizarea relaţiei prin căsătorie civilă, profitând de faptul, că este un copil născut, motivând, că pentru el ca cetăţean al unei ţări Arabe - va fi posibilă şi facilitată cererea azilului politic cu asigurarea dobândirii cetăţeniei Marii Britanii. O lună mai târziu, după naşterea copilului, la 22 octombrie 2002 a înregistrat căsătoria la Oficiul Stare Civilă Buiucani, mun. Chişinău sub nr. 467. A menţionat, că peste câteva zile după căsătorie, Yahia Ahmad Ali Alqalam s-a reîntors în ţară, iar ea cu copilul în decurs de 3 luni s-a aflat la tratament staţionar în spital.
Aproape doi ani mai târziu, în perioada examenelor de stat, la începutul lunii iunie 2004, pentru câteva zile pârâtul a venit în vizită în Moldova, când i-a comunicat, că este deja căsătorit în ţara sa şi va avea un copil. El i-a zis, că de fapt, nu avea intenţia de a crea o familie, ci avea alte scopuri, precum planul de dobândire a cetăţeniei altui stat. Pârâtul, fiind nemulţumit de acuzaţiile ei de nerespectare a promisiunii sale de a emigra în Marea Britanie împreună cu ea şi copilul, a declanşat un scandal, care s-a soldat cu multiple leziuni corporale cauzate ei, în urma bătăii în centrul oraşului.
A solicitat Iuliana Alqalam (Kistrin) declararea nulităţii căsătoriei încheiate între ea şi pârâtul Yahia Ahmad Ali Alqalam la 22 octombrie 2002, înregistrată la Oficiul Stare Civilă Buiucani sub numărul 467. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 25 septembrie 2008 a fost admisă acţiunea reclamantei şi a fost declarată nulă căsătoria înregistrată în Oficiul Stare Civilă Buiucani mun.Chişinău la data de 22 octombrie 2002 sub nr.467 între Yahia Ahmad Ali Alqalam şi Iuliana Alqalam (f.d.23, vol.I). La data de 12 februarie 2010 Yahia Ahmad Ali Alqalam a depus cerere de revizuire, prin care a solicitat anularea hotărârii din 25 septembrie 2008, pe motiv că cauza civilă a fost examinată în absenţa lui, hotărârea fiind pronunţată în baza unor informaţii eronate.
A invocat, că instanţa n-a ţinut cont, că Yahia Ahmad Ali Alqalam îi trimitea Iulianei Alqalam regulat bani pentru întreţinerea copilului, iar aceste împrejurări vorbesc despre aceia că revizuentul a înregistrat căsătoria pentru a crea o familie. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 14 mai 2010 cererea de revizuire înaintată de reprezentantul pârâtului Yahia Ahmad Ali Alqalam, Coţonoga Sergiu în cauza civilă pornită în baza acţiunii Iulianei Alqalam către Yahia Ahmad Ali Alqalam privind declararea căsătoriei nule a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.90, vol.I). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 decembrie 2010 a fost respins recursul declarat de către reprezentantul pârâtului Yahia Ahmad Ali Alqalam, Coţonoga Sergiu şi menţinută încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 14 mai 2010 (f.d.
141-143, vol.I). La 18 aprilie 2011 Yahia Ahmad Ali Alqalam a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 25 septembrie 2008 prin care a fost admisă acţiunea reclamantei şi a fost declarată nulă căsătoria înregistrată la Oficiul Stare Civilă Buiucani, mun.Chişinău la data de 22 octombrie 2002 sub nr.467 între Yahia Ahmad Ali Alqalam şi Iuliana Alqalam. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2011 a fost restituită cererea de apel depusă de Yahia Ahmad Ali Alqalam împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 25 septembrie 2008, deoarece în virtutea legii, hotărârea nu poate fi atacată în apel (f.d. l53, vol.I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 octombrie 2011 a fost respins recursul declarat de Yahia Ahmad Ali Alqalam şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2011 (f.d.
167-170, vol.I). La data de 28 decembrie 2011 Yahia Ahmad Ali Alqalam a depus repetat cerere de revizuire împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 25 septembrie 2008, solicitînd casarea hotărîrii instanţei de fond privind admiterea acţiunii depusă de Iuliana Alqalam împotriva lui Yahia Ahmad Ali Alqalam cu privire la declararea căsătoriei nule. În motivarea cererii de revizuire a invocat, că la emiterea hotărîrii instanța nu a examinat şi nu a dat o apreciere juridică tuturor faptelor şi circumstanţelor esenţiale pentru soluţionarea pricinii, dat fiind faptul că acestea nu au fost şi nici nu au putut fi cunoscute de pîrît la momentul examinării cauzei în fond. Menţionează, că revizuentul nu a fost legal citat şi nu a participat la examinarea cauzei în fond, iar la momentul cînd a aflat despre existenţa hotărîrii a intenţionat să vină în Republica Moldova, însă nu a fost posibil din cauza interdicțiilor la intrare.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 18 decembrie 2012 cererea de revizuire înaintată de reprezentantul pârâtului Yahia Ahmad Ali Alqalam, Iordache Alexandru a fost restituită, fiind explicat că este în drept să depună cererea după competență în Curtea Supremă de Justiţie (f.d.35-37, vol.II). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2013 a fost admis recursul declarat de Yahia Ahmad Ali Alqalam, casată încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 18 decembrie 2012, cu remiterea pricinii în aceiaşi instanţă de judecată pentru examinarea după competenţă a cererii de revizuire (f.d.39-41, vol.II). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 19 decembrie 2014 a fost admisă cererea de revizuire depusă de Yahia Ahmad Ali Alqalam, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 25 septembrie 2008 şi dispusă rejudecarea cauzei în fond (f.d.l03-107, vol.II). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 13 mai 2015 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Iuliana Alqalam către Yahia Ahmad Ali Alqalam, intervenient accesoriu Oficiul Stare Civilă Buiucani privind declararea căsătoriei nule, ca neîntemeiată. Prin încheierea aceleiaşi instanţe de judecată din 03 iunie 2015 a fost corectată eroarea mecanică strecurată în hotărâre, prin înlocuirea rândului 4 din partea introductivă a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 13 mai 2015 integral redactate şi a se citi după cum urmează:”dispozitivul hotărârii pronunţat public la data de 13 mai 2015”.
Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015 a fost admis apelul și recursul declarat de către Saleh (Kistrin) Iuliana, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 mai 2015, încheierile Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 03 iunie 2015 și din 19 decembrie 2014, fiind pronunțată o hotărîre nouă sub formă de încheiere, prin care cererea de revizuire depusă de Yahia Ahmad Ali Alqalam din 28 decembrie 2011 împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 septembrie 2008 s-a respins, ca fiind inadmisibilă cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 25 septembrie 2008 (f.d.221-228 vol.II).
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 07 decembrie 2015, avocatul Elena Organ, împuternicită prin mandat avocațial seria MA nr. 0877201 din 05 iunie 2015, cu dreptul de a semna și a ataca hotărîrea judecătorească (f.d.201) a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015, cu menținerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 mai 2015. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel, invocând încălcarea normelor de drept material și de drept procedural. A menționat că, la depunerea cererii de chemare în judecată reclamanta/intimata nu a menționat care este temeiul care îi oferă dreptul de a depune o cerere cu privire la declararea nulității căsătoriei.
Or, dacă așteptările reclamantei în legătură cu căsătoria dată nu au fost realizate, reclamanta/intimata era în drept să depună o cerere de desfacere a căsătoriei, însă nu de declarare a nulității acesteia. Mai indică, că în cererea de chemare în judecată și la materialele cauzei nu este anexată nici o probă, care ar confirma că la încheierea căsătoriei a fost viciat consimțămîntul liber exprimat. Unica probă este declarația reclamantei care nu poate fi admisă ca probă, deoarece ea este cointeresată în rezolvarea pozitivă a cazului în favoarea sa.
La materialele cauzei sunt aduse probe de către recurentul/pîrît care invers combat arfirmațiile intimatei și demonstrează că, Yahia Ahmad Ali Alqalam și-a dorit o familie cu intimata, a recunoscut copilul și a vrut ca acesta să fie crescut de ambii părinți într-o ambianță normală, că intimata a recepționat sume bănești de la recurent pentru suportul copilului și al ei, că recurentul mai mult de doi ani nu a putut să vină în Moldova din cauza interdicțiilor aplicate la solicitarea intimatei. De asemenea, recurentul a făcut tot posibilul ca căsătoria încheiată în Republica Moldova să fie legalizată și în țara sa. Un alt argument în defavoarea cererii de apel formulate este și acel fapt că intimata nu indică care sunt temeiurile de casare a hotărîrii instanței de fond și ce normă legală a încălcat instanța la pronunțarea hotărîrii.
În cererea de apel se face numai o comparare între hotărîrea contestată și cea precedentă care a fost anulată în urma acceptării cererii de revizuire. Consideră că, cererea de revizuire corect a fost acceptată de către instanța de judecată, dat fiind faptul că au existat împrejurări despre care instanța nu a cunoscut, iar pîrîtul nu a putut să le prezinte, deoarece a fost privat de dreptul de a se prezenta în procesul judiciar și de a da explicații. La data de 26 ianuarie 2016 avocatul Oleg Lozan acționînd în interesele intimatei Saleh (Kistrin) Iuliana a depus referință, pledînd pentru declararea recursului ca inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Conform scrisorii de înștiințare a Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2015, precum și recipisei de primire a hotărîrii redactate a instanței de apel din aceeași dată, semnată de avocatul Organ Elena, anexate la materialele dosarului (f.d.230, 231 vol.II), se atestă că recurentul și avocatul acestuia au făcut cunoștință cu copia deciziei redactate a instanței de apel la data de 06 octombrie 2015, iar zilele de 5-6 decembrie 2015 au fost zile de odihnă, motiv pentru care instanța de recurs consideră că recurentul, declarînd recursul la data de 07 decembrie 2015, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.
Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de judecată s-au pronunțat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Elena Organ acționînd în interesele lui Yahia Ahmad Ali Alqalam în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către avocatul Elena Organ acționînd în interesele lui Yahia Ahmad Ali Alqalam se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari