- Dosarul nr.
- 2ra-158/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 3 februarie 2016
- Părțile
- Domenti Petru vs. SC Interprana SRL
- Pe scurt
- Obligatia angajatorului de a repara prejudiciul cauzat persoanei ca rezultat al privarii ilegale de posibilitatea de a munci
2ra-158/16 — Repararea prejudiciului cauzat prin neachitarea în termen a salariului
Prima instanţă, Jud. Rîşcani mun. Chişinău: I. Potînga dosarul nr. 2ra-158/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac DECIZIE 03 februarie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Vladimir Timofti, Nadejda Toma examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Societatea Comercială „Interprana” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Domenti Petru împotriva Societăţii Comerciale „Interprana” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la revendicarea sumelor de retribuire a muncii, repararea prejudiciului cauzat prin neachitarea în termen a salariului şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea Comercială „Interprana” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 19 martie 2015, c o n s t a t ă La 09 aprilie 2012, Domenti Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Interprana” SRL, solicitînd încasarea salariului neachitat în sumă de 46131,36 lei, repararea prejudiciului cauzat prin neachitarea în termen a salariului în sumă de 34609,01 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, a fost angajat în cadrul SC „Interprana” SRL. Începînd cu anul 2008, angajatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiunile sale în privinţa achitării salariului, din care motiv la sfîrşitul anului 2011 a încetat relaţiile de muncă la întreprinderea dată. Indică reclamantul că, de nenumărate ori s-a adresat către angajator cu cerere privind achitarea salariului, însă acesta refuză, motivînd că nu dispune de mijloace financiare.
Mai mult ca atît, nu i-a fost eliberată o copie a contractului individual de muncă, iar existenţa relaţiilor de muncă între el şi SC „Interprana” SRL poate fi confirmată prin declaraţiile altor salariaţi care au activat în cadrul acestei întreprinderi. 1 Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2015, acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat din contul SC „Interprana” SRL în beneficiul lui Domenti Petru salariul neachitat în sumă totală de 13571,10 lei, plata suplimentară pentru neachitarea în termen a salariului în sumă de 11805,90 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 400 lei, în total suma de 25777 ei. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat din contul SC „Interprana” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 761,31 lei.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, cererea de apel depusă de Domenti Petru a fost restituită, pe motiv că a fost depusă peste termenul stabilit de lege. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015, apelul depus de SC „Interprana” SRL a fost respins ca neîntemeiat, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2015 fiind menţinută. La 24 noiembrie 2015, SC „Interprana” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2015, în partea încasării penalităţii pentru neachitarea în termen a salariului, cu emiterea în această parte a unei hotărîri noi de respingere a acţiunii cu recalcularea mărimii taxei de stat.
În susţinerea recursului, SC „Interprana” SRL a invocat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat în mod eronat normele de drept material şi au dat o apreciere greşită circumstanţelor cauzei şi probelor care au fost administrate în cadrul examinării pricinii. Consideră recurentul neîntemeiată concluzia instanţelor judecătoreşti privind vinovăţia SC „Interprana” SRL de neachitarea salariului în termen, deoarece întîrzierea achitării salariului s-a datorat suspendării operaţiunilor la conturile bancare pentru perioada anilor 2009-2013. Fiind o întreprindere care se ocupă cu cultivarea strugurilor, s-a lovit cu dificultăţi la realizarea propriei producţii de struguri pe piaţa internă şi externă, ce a dus la blocarea conturilor bancare de către organul fiscal şi executorii judecătoreşti.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit scrisorii de însoţire nr. 6994 (f.d. 126), copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 a fost expediată în adresa recurentului la 23 septembrie 2015, însă lipsesc date cînd a fost recepţionată de către acesta. În circumstanţele relevate, recursul declarat de către SC „Interprana” SRL la 24 noiembrie 2015 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 14 decembrie 2015, în adresa intimatului Domenti Petru a fost expediată copia recursului declarat de către SC „Interprana” SRL, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs.
Intimatul nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă la recursul declarat de către SC „Interprana” SRL. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 ianuarie 2016 recursul declarat de către SC „Interprana” SRL a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2 Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea încasării plăţii suplimentare la salariul neachitat în termen pentru fiecare zi de întîrziere şi taxei de stat, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o noua hotarîre. Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, în baza contractului individual de muncă nr. 150 din 01 august 2007 şi a ordinului de angajare nr. 150/2007e din 01 august 2007, Domenti Petru a fost angajat în cadrul SC „Interprana” SRL în calitate de viticultor. În baza ordinului nr. 11/12 din 02 mai 2012, Domenti Petru a fost concediat din funcţie în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) Codul muncii, acestuia la momentul eliberării nefiindu-i achitate restanţele la salariu cuvenite.
Conform certificatului nr. 15 din 08 mai 2012, salariul restant al intimatului- reclamant pentru perioada iulie 2009 – august 2011, constituia suma de 14671,10 lei (f.d. 20). Pe parcursul examinării cauzei, lui Domenti Petru i-a fost achitată o parte din salariul datorat (f.d. 60-67), suma restantă fiind de 13571,10 lei, fapt recunoscut de către recurentul-pîrît şi neatacat în modul corespunzător de ambele părţi. Astfel, avînd în vedere neatacarea de către părţi a hotărîrilor instanţelor de judecată în această parte, instanţa de recurs nu se expune asupra cuantumului salariului încasat în beneficiul intimatului Domenti Petru. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiată admiterea parţială de către instanţele ierarhic inferioare a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului cauzat de neachitarea la timp a salariului în sumă de 11805,90 lei, din următoarele considerente.
Conform art. 330 alin. (2) Codul muncii, în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, 227 lit. j), 228 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întîrziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen. Instanţa de recurs subliniază că, penalitatea prevăzută de art. 330 alin. (2) Codul muncii, se încasează doar în cazul existenţei vinei angajatorului ca condiţie obligatorie prevăzută de lege pentru angajarea răspunderii patrimoniale indicate. Compensaţia de întîrziere se va calcula pentru fiecare sumă neachitată, începînd cu termenul de la care suma dată a devenit certă şi exigibilă, şi anume se va plăti suplimentar 0, 1 % pentru fiecare zi de întîrziere din suma neplătită în termen, doar în cazul existenţei dovezilor de vinovăţie a angajatorului.
În speţă se reţine că, recurenta – pîrîtă SC „Interprana” SRL a prezentat probe suficiente şi veridice privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare pentru perioada din 25 iunie 2009 pînă la 19 aprilie 2012, fapt confirmat prin certificatul nr. 21010/946 din 11 mai 2012, eliberat de BC „Moldova Agroindbank” SA (f.d. 24) şi certificatul nr. 09-03/7172 din 27 noiembrie 2013, eliberat de „Banca de 3 Economii” SA (f.d. 48). Faptul că operaţiunile la toate conturile bancare au fost suspendate se confirmă şi prin scrisoarea Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani nr. 01-17/2-8988 din 21 noiembrie 2013 (f.d 56). Prin urmare, aceste circumstanţe justifică lipsa temeiului de drept pentru achitarea compensaţiei de întîrziere la reţinerea drepturilor salariale, SC „Interprana” SRL fiind în imposibilitate financiară de a-şi onora obligaţiile salariale în termen.
Reieşind din aceste considerente, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronată concluzia instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind încasarea compensaţiei de întîrziere în mărime de 11805,90 lei, această pretenţie urmînd a fi respinsă ca neîntemeiată. Ţinând cont că prin prezenta decizie, hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel privind încasarea compensaţiei de întîrziere în beneficiul lui Domenti Petru se casează cu pronunţarea unei hotărîri noi de respingere a acestei pretenţii, rămînînd pentru încasare doar suma de 13571,10 lei cu titlu de salariu, taxa de stat încasată în mărime de 761,31 lei urmează a fi micşorată pînă la suma de 407,13 lei (3 % din 13571,10 lei).
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţele ierarhic în mod eronat au admis pretenţia privind încasarea plăţii suplimentare la salariul neachitat în termen, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SC „Interprana” SRL, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chişinău din 19 martie 2015 în partea admiterii parţiale a pretenţiei privind încasarea plăţii suplimentare la salariul neachitat în termen şi încasării taxei de stat, şi a emite în această parte o hotărâre nouă prin care a respinge ca neîntemeiată pretenţia lui Domenti Petru privind încasarea plăţii suplimentare la salariul neachitat în termen pentru fiecare zi de întîrziere şi a încasa din contul SC „Interprana” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 407,13 lei, în rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2015 a menţine. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Societatea Comercială „Interprana” Societate cu Răspundere Limitată.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Domenti Petru împotriva Societăţii Comerciale „Interprana” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la revendicarea sumelor de retribuire a muncii, repararea prejudiciului cauzat prin neachitarea în termen a salariului şi încasarea cheltuielilor de judecată, în partea admiterii parţiale a pretenţiei privind încasarea plăţii suplimentare la salariul 4 neachitat în termen pentru fiecare zi de întîrziere şi încasării taxei de stat, şi în această parte se emite o hotărâre nouă prin care: Se respinge ca neîntemeiată pretenţia reclamantului Domenti Petru privind încasarea din contul SC „Interprana” SRL a plăţii suplimentare la salariul neachitat în termen pentru fiecare zi de întîrziere.
Se încasează din contul SC „Interprana” SRL în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 407 (patru sute şapte) lei 13 (treisprezece) bani. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 septembrie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 martie 2015 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Vladimir Timofti Nadejda Toma 5