2ra-157/16 — Încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin scurgerea de apă şi a cheltuielilor de judecată

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-157/16 Judecător: N. Simciuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican DECIZIE 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva, Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Ivanenco Nelea, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanenco Nelea împotriva lui Pulbere Igor şi Pulbere Andrei privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin scurgerea de apă şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 17 ianuarie 2015, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 03 septembrie 2012, Ivanenco Nelea s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Pulbere Igor privind încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin scurgerea de apă şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, în anul 2005, pârâtul Pulbere Igor s-a instalat cu traiul în apartamentul nr. 35 din mun. Chişinău, str. N. Iorga 7 şi odată cu aceasta s-au început şi problemele, manifestate printr-un zgomot insuportabil din cauza demolării pereților portanți, modificării planului veceului, băii, bucătăriei şi dormitorului care au fost efectuate fără autorizație. Considera reclamanta că, din cauza lucrărilor neautorizate au avut loc scurgeri de apă în apartamentul ce-i aparţine cu nr. 31 din aceeaşi adresă, amplasat cu un etaj mai jos.

Afirma reclamanta că, a comunicat pârâtului că din cauza replanificărilor efectuate prin instalarea cabinei de duș au fost provocate scurgeri de apă pe tavan, iar ulterior şi pe pereții grupului sanitar şi a dormitorului din apartamentul său. Tapetele din grupul sanitar s-au dezlipit, a apărut mucegai şi un miros neplăcut în baie, fapt ce face imposibilă locuirea, iar pârâtul nu întreprinde nici o măsură pentru înlăturarea acestor deficiențe. Mai indică reclamanta că, scurgerile de apă se datorează demolării peretelui veceului, ce a fost mutat în dormitor, iar în locul peretelui a fost instalată cabina de duș, ce îi inundă veceul şi dormitorul, însă la observaţiile şi rugămințile de a demonta teracota din baie pentru a se depista pricina scurgerilor de apă în apartamentul său pârâtul a refuzat categoric.

Invoca reclamanta că, a efectuat cu forțe proprii lucrări de reparație a tavanului şi pereților din grupul sanitar şi dormitor, însă la momentul actual condiţiile din apartament s-au înrăutăţit şi necesită reparație capitală. Menționa reclamanta că, faptul inundării apartamentului de către pârât se probează prin actul de constatare din 22 mai 2012 şi fotografiile anexate la dosar.

Solicita reclamanta: -obligarea pârâtului să efectueze reparaţia corespunzătoare ce ar înlătura scurgerea de apă în apartamentul reclamantei nr. 31 din str. N. Iorga 7, precum şi să efectueze reparație în veceul şi dormitorul din apartamentul reclamantei; -încasarea de la pîrît a cheltuielilor pentru efectuarea anterioară a reparaţiei în sumă de 4 644 lei; -încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, cauzat prin faptul că a intenționat să înstrăineze apartamentul, dar din cauza scurgerilor de apă nu au reuşit; -încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 decembrie 2012, a fost admisă parţial acţiunea, a fost obligat Pulbere Igor în termen de 10 zile de la devenirea definitivă a hotărîrii să petreacă lucrări de deschidere a teracotei în camera de baie a pîrîtului şi înlăture scurgerea apelor reziduale.

A fost obligat Pulbere Igor în termen de 10 zile de la devenirea definitivă a hotărîrii de a efectua lucrări de reparație a veceului şi dormitorului Nelei Ivanenco. A fost încasat de la Pulbere Igor în folosul Nelei Ivanenco 4 644 lei prejudiciul material, 10 000 lei prejudiciul moral şi 150 lei pentru publicarea citației. S-a încasat de la Pulbere Igor în bugetul de stat 639,32 lei taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, a fost admisă cererea de repunere în termenul de apel a lui Pulbere Igor. A fost admis apelul declarat de Pulbere Igor, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 20 decembrie 2012 cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceiaşi instanţă, în alt complet.

Instanţa de apel a reţinut că, Pulbere Igor nu a fost înştiinţat şi citat legal pentru examinarea pricinii în prima instanţă, totodată reclamanta nu a dat asigurări că a făcut tot posibilul pentru a afla domiciliul pîrîtului. În cadrul rejudecării cauzei, la 14 noiembrie 2013 şi 02 iulie 2014, reclamanta a depus cereri de concretizare a pretenţiilor, formulînd pretenţii şi faţă de Pulbere Andrei, a solicitat reclamanta, încasarea în mod solidar din contul ambelor pîrîţi a cheltuielilor pentru efectuarea anterioară a reparaţiei în sumă de 4 644 lei şi a despăgubirii pentru prejudiciului moral cauzat în sumă de 100 000 lei, cauzat prin faptul că a intenționat să înstrăineze apartamentul, dar din cauza scurgerilor de apă nu au reuşit; încasarea din contul pîrîţilor a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 ianuarie 2015, acţiunea a fost respinsă. S-a încasat de la Ivanenco Nelea în beneficiul lui Pulbere Igor cheltuielile de judecată în sumă de 479,49 lei. Prima instanţă a hotărît astfel ţinînd cont de faptul că, potrivit actelor de constatare emis de către APLP 53/338 din 01 august 2013 şi 31 august 2013 (f.d. 39, 69) s-a stabilit că scurgerea de apă nu are loc din țeava de evacuare a apelor utilizate, instalate în dușumea, totodată s-a constatat că scurgerile de apă au loc din țeava magistrală de apă, care este uzată şi care urmează a fi schimbată. Or, în urma dezinstalării cabinei de duș din baie şi scoaterea teracotei de pe țevi din apartamentul lui Pulbere, s-a constatat că careva scurgeri de apă nu aveau loc.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de Ivanenco Nelea şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 ianuarie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, 20 august 2015, în termenul prevăzut de lege, Ivanenco Nelea a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 ianuarie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integral a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond au apreciat arbitrar probele anexate la materialele cauzei și drept urmare, au emis acte judecătorești ilegale și neîntemeiate.

Mai invocă recurenta că instanțele inferioare la examinarea cauzei nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie 2016, recursul a fost declarat admisibil. Examinînd argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, „Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs”.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, „Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi”. În conformitate cu art. 1398 alin. (1) Cod Civil, „Cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune”. Din sensul normei legale enunțate reiese că, temei al răspunderii civile delictuale constituie componența delictului civil. Astfel, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, este necesară existența elementelor componenței delictului civil: fapta ilicită, prejudiciul, legătura cauzală dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.

Prin urmare, pentru a putea pretinde repararea prejudiciului cauzat în urma pretinselor inundații, reclamanta prin prisma art. 118 alin. (1) CPC, urma să demonstreze existența condițiilor privind antrenarea răspunderii delictuale, prezentînd probele necesare în acest sens. Colegiul menționează că simplele constatări, deducții și presupuneri ale reclamantei, nu pot servi temei pentru constatarea temeiniciei pretențiilor acesteia. Or potrivit art. 239 CPC, „Hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată”. Studiind probele invocate de către reclamantă în susținerea pretențiilor sale: actele de constatare din 22 mai 2012 și 04 septembrie 2012, prin care se confirmă că există o scurgere (f.d.

12-13 vol. I), imaginile foto ale scurgerilor respective (f.d. 14-16 vol. I) și un act care pretinde a adeveri cheltuielile suportate de către reclamantă pentru lichidarea consecințelor inundării, semnat de către martorii Sanduța Varvara, Racoveț Maria, Doroșchevici Natalia și Tartan Vitalii, Colegiul menționează că probele respective nu confirmă existența elementelor componenței delictului civil. Totodată, Colegiul atrage atenția asupra faptului că întinderea pretinsului prejudiciu material, nu poate fi probat printr-un act semnat de careva martori, ci prin înscrisuri ce confirmă cheltuielile realizate. Potrivit art. 27 alin. (1) CPC, „Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanţilor la proces, în primul rînd a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare”.

Conform art. 148 alin. (1) CPC, „Pentru elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale şi din alte domenii, apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanţa dispune efectuarea unei expertize, la cererea părţii sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile prevăzute de lege, din oficiu”. Avînd în vedere principiul disponibilității enunțat, Colegiul menționează că reclamanta a putut solicita instanței de judecată dispunerea efectuării unei expertize, în rezultatul căreia ar fi existat posibilitatea angajării răspunderii delictuale a pîrîților. Reieșind din cele menționate mai sus, Colegiul consideră că recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins.

Totodată, actele judecătorești contestate fiind emise cu aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural, urmează a fi menținute. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Ivanenco Nelea. Se menține decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 ianuarie 2015, emise în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanenco Nelea împotriva lui Pulbere Igor şi Pulbere Andrei privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin scurgerea de apă şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Nadejda Toma Vladimir Timofti Ion Druţă