- Dosarul nr.
- 2ri-27/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 3 februarie 2016
- Părțile
- lichidatorul Janu Natalia vs II Griu Dumitru
- Pe scurt
- Temeiurile si termenele atragerii la răspundere subsidiară în cadrul procesului de insolvabilitate
2ri-27/16 — Cu privire la atragerea la răspundere subsidiară
dosarul nr. 2ri-27/16 prima instanţă: Procopciuc Stela DECIZIE 03 februarie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Janu Natalia, lichidatorul procesului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, în cadrul dosarului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, împotriva hotărîrii Curții de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2015, prin care a fost respinsă cererea depusă de Janu Natalia, lichidatorul procesului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil c o n s t a t ă: La 03 septembrie 2015 lichidatorul întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, Janu Natalia a depus cerere în instanţa de judecată privind atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru” în persoana unicului fondator şi conducător Grîu Dumitru.
În motivarea cererii lichidatorul a invocat că, potrivit tabelului definitiv consolidat al creanţelor debitorului întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru” în proces de insolvabilitate, au fost validate creanţele următorilor creditori: creditori chirografari de rangul III – Inspectoratul Fiscal de Stat Edineţ cu suma de 367 112,26 lei, CNAS cu suma de 307 112,26 lei; creditori chirografari de rangul V - "Evridica- Com" societate cu răspundere limitată cu suma de 41 951,86 lei, „Mitra-Grup" societate pe acțiuni cu suma de 11 015,85 lei; creditori chirografari de rangul VI - Inspectoratul Fiscal de Stat Edineţ cu suma de 511 051,14 Iei, CNAS cu suma de 20 925,28 lei, „Evridica-Com” societate cu răspundere limitată cu suma de 7 103,25 lei.
Astfel, suma totala a creanţelor constituie 1 266 271,90 lei. Indică lichidatorul că, la 10 iulie 2015, în cadrul Adunării Creditorilor ai debitorului întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru”, creditorii Inspectoratul Fiscal de Stat Edineţ şi CNAS au solicitat atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, în temeiul art. 15 alin.(1) din Legea insolvabilității. Propunerea a fost suţinută şi de societatea cu răspundere 1 limitată "Evridica-Com", menţionîndu-se că debitorul nu a respectat termenul de 30 de zile pentru depunerea cererii introductive.
Susţine lichidatorul că, potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat şi Inspectoratul Fiscal de Stat Edineţ, se constată că la data intentării procesului de insolvabilitate, unicul fondator şi conducător al întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, este Grîu Dumitru, anul naşterii 06 noiembrie 1977, IDNP 0980402145771, buletin de identitate RM, seria A 14032618, eliberat de of. Edineț la data de 12 iulie 2002, domiciliul MD - 4617, s. Brătuşeni, r-nul Edineţ, acesta deci în situaţia dată are calitatea de "membru al organului de conducere" al debitorului. Declară lichidatorul că, în urma întîlnirilor şi discuţiilor cu ultimul s-a constatat pierderea tuturor actelor contabile şi constitutive ale întreprinderii, precum şi pierderea ştampilelor, iar în urma controalelor făcute de organele de stat, s-au depistat iregularităţi în ceea ce priveşte ţinerea evidenţei contabile și nerespectarea ordinii de prezentare a dărilor de seamă.
Indică lichidatorul Janu Natalia că, în decizia Inspectoratului Fiscal de Stat Edineţ nr.195 din 23 februarie 2015, se constată faptul neprezentării declaraţiei VEN08 pentru anul 2011, ce denotă eschivarea de la calculul şi plata impozitului pe venit, declaraţiei 4 BASS, necalculînd contribuţiile de asigurări obligatorii, neprezentarea unui raport sau dare de seamă în general, în perioada anii 2012-2014. De asemenea, din informaţia parvenită de la registrele de stat, banca, inclusiv din declaraţiile lui Grîu Dumitru s-a constatat că, sistarea de facto a activitatii debitorului a început din septembrie 2010. Astfel, în septembrie 2010 este reziliat contractul de locatiune, în ce priveşte obiectele comerciale, din noiembrie 2010 sunt suspendate conturile bancare în legătură cu neachitarea contribuţiilor faţă de bugetul de stat.
Din această perioadă au fost aplicate alte 6 sechestre pe conturile bancare, respectiv, debitorul, din aceasta perioadă nu a mai efectuat plăţi cu furnizorii prin transfer bancar. Din datele creditorilor validaţi, reiese că nu au fost achitări nici în numerar. Avînd în vedere că, în perioada 18 noiembrie 2010 pînă la 23 octombrie 2014, inclusiv au fost aplicate sechestre în cadrul procedurii de executare, rezultă că la acest moment a apărut incapacitatea de plată, deci situaţia reflectată în art.14 alin.(2) lit.a) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 şi în aceste împrejurări, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, debitorul era obligat să depună cerere introductivă imediat, dar nu mai tîrziu de expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor indicate, prescripţie nerespectată de debitor.
Menţionează lichidatorul că întreprinderea individuală "Grîu Dumitru", în proces de faliment simplificat, nu dispune de bunuri ce ar putea fi incluse în masa debitoare în scopul achităţii creditorilor validaţi, incapacitatea de plată a survenit, iar organele de conducere nu au respectat legislaţia de ţinere a evidenţei contabile şi nu au depus cerere de intentare a procesului de insolvabilitate.
În drept, îşi ntemeiază cererea pe dispoziţiile art.5 alin. (5) lit. f), art. 14, 15, 247, 248 alin. (l) lit. e), h) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012. Solicită lichidatorul Janu Natalia atragerea la răspundere subsidiară a lui Grîu Dumitru, anul naşterii 06 noiembrie 1977, IDNP 0980402145771, buletin de identitate RM, seria A 14032618, eliberat de of.Edineț la data de 12 iulie 2002, domiciliul MD- 4617, s. Brătuşeni, r-nul Edineţ, organul de conducere şi fondatorul întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” în proces de faliment simplificat, în volumul creanțelor validate a Inspectoratului fiscal de stat Edineț, CNAS, ”Evridica-Com" societate cu 2 răspundere limitată și „Mitra-Grup" societate pe acțiuni, în sumă totală de 1 266 271,90 lei.
Prin hotărîrea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015, s-a respins cererea formulată de lichidatorul întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru” Janu Natalia privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului. La 20 noiembrie 2015, Janu Natalia, lichidatorul procesului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” a declarat recurs nemotivat, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015, cu admiterea cererii lichidatorului întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” Janu Natalia privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului. La data de 23 decembrie 2015 recurentul a depus recurs motivat, împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, avînd aceleași cerințe.
Recurentul Janu Natalia în motivarea recursului a indicat că, hotărîrea instanței de insolvabilitate o consideră ilegală și pasibilă anulării, reieșind din faptul că, la examinarea prezentei cauze au fost încălcate normele de drept material și de drept procesual, exprimate prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, interpretarea în mod eronat a legii și ignorarea în mod evident a probelor din dosar și a temeiurilor invocate de lichidator.
În motivarea recursului a indicat că, deși instanța de insolvabilitate constată de fapt în hotărîrea sa acțiunile culpabile ale conducătorului întreprinderii debitoare referitor la netransmiterea lichidatorului documentelor contabile, documentelor de constituire și a ștampilei- inacțiunile care în mod direct constituie temei pentru răspunderea organelor de conducere, nu numai potrivit art. 248 alin. (1) din Legea insolvabilității, dar și potrivit art. 27 alin. (4) din legea dată, aceasta pînă la urmă își caută neobiectiv temeiuri de justificare a acțiunilor organului de conducere - Grîu Dumitru. Cu referire la caz, afirmă recurentul că instanța de insolvabilitate preluînd neîntemeiat poziția pîrîtului-intimat, sub pretextul identificării de către lichidator a unor posibili creditori al întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” de jure și de factă a exonerat de la răspundere fostul conducător al debitorului insolvabil.
Cu referire la prevederile art. 27 alin. (3) din Legea insolvabilității, este de menționat că debitorul are obligaţia de a transmite administratorului provizoriu, în cel mult 3 zile lucrătoare de la cerere, informaţiile solicitate de acesta, apreciate ca fiind necesare, cu privire la activitatea şi la patrimoniul său, precum şi documentele activităţii economice şi documentele de evidenţă contabilă, inclusiv ştampila întreprinderii, care vor fi reţinute de administratorul provizoriu spre documentare.
Iar, conform art. 27 alin. (4) din Legea insolvabilității, în cazul în care informaţiile şi documentele prevăzute la alin.(3), inclusiv ştampila, nu sînt prezentate de către membrii organelor de conducere ale debitorului, aceştia vor fi traşi la răspundere patrimonială subsidiară şi/sau penală, sau contravenţională, în modul stabilit de lege, iar administratorul provizoriu desemnat va reconstitui, în măsura posibilităţilor, informaţiile şi/sau documentele, cheltuielile urmînd a fi încasate din contul persoanelor culpabile.
Afirmă recurentul că, fostul conducător Grîu Dumitru nu a transmis lichidatorului nici un document al întreprinderii sale: nici documente de constituire, 3 nici documente contabile, nici ștampila întreprinderii, fapt confirmat prin actul de predare a documentelor din 16 ianuarie 2015. Astfel, consideră lichidatorul, că deja în această situație conducătorul întreprinderii debitoare –Grîu Dumitru poate și urmează să răspundă patrimonial subsidiar pentru acțiunile culpabile care au condus la apariția stării de insolvabilitate. De asemenea, afirmă recurentul ca fiiind greșită, concluzia instanței de insolvabilitate precum că ținerea unei contabilități contrare prevederilor legii și nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate nu au fost direct producătoare de prejudicii și nu au avut drept consecință intrarea în insolvabilitate a debitorului.
În conformitate cu art. 13 alin. (1) lit. c) din Legea contabilității nr. 113 din 27 aprilie 2007, răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară revine, proprietarului – pentru întreprinzătorii individuali. Iar, conform art.8 alin. 2) lit. c) Codul Fiscal, contribuabilul este obligat să țină evidența contabilă conform formelor și modului stabilit de legislație, să întocmească și să prezinte organului fiscal și serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență contabilă în conformitate cu cerințele legislației.
Raportînd normele juridice invocate la circumstanțele speței, afirmă recurentul că Grîu Dumitru, fiind conducător al debitorului, în mod culpabil și contrar normelor de rigoare nu a asigurat ținerea contabilității, nu a reflectat toate faptele economice în contabilitatea debitorului pentru perioada 2010 - 2014, nu a asigurat integritatea documentelor, iar la ”pierderea” acestora nu a asigurat restabilirea lor conform legii, sau cel puțin, anunțarea publică privind pierderea acestora. Mai indică lichidatorul că, instanța de insolvabilitate, în mod arbitrar a examinat cerința cu privire la atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere a debitorului pe motivul de nedepunere a cererii de intentare a procesului de insolvabilitate, în condițiile și în termenele prevăzute de art. 248 alin. (1) lit. h) din Legea insolvabilității.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale respectivei legi. Articolul 8 alin.(1) din Legea menţionată prevede că, hotărârile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs, numai în cazurile prevăzute expres de lege, în termen de 15 zile de la data pronunţării.
Prin prisma normelor legale, instanța de recurs consideră că recurentul declarînd recursul la 20 noiembrie 2015 împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate din 18 noiembrie 2015, a respectat prevederile legale, recursul fiind în termen, conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012. Verificînd temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu hotărîrea contestată şi prevederile legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat, hotărîrea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015 urmează a fi casată integral, cu restituirea pricinii 4 spre rejudecare, la Curtea de Apel Bălți, în instanţa de insolvabilitate, în alt complet de judecători, din următoarele motive.
Potrivit prevederilor art.429 Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunţate de curţile de apel în calitatea lor de instanţe de apel, cît şi hotărîrile pronunţate de curţile de apel în procedura de insolvabilitate. Cu referire la cele invocate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele. Prin hotărîrea instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Bălţi din 18 decembrie 2014 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Edineț, s-a constatat insolvabilitatea debitorului întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” cu intentarea procedurii simplificate a falimentului şi de dizolvare a debitorului şi s-a desemnat, în funcţia de lichidator al debitorului întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru” - ÎI ”Janu Natalia” cu sediul în or.
Bălţi, str. Bulgară 68 ap.122, certificatul de perfecţionare profesională nr.94 din 06 decembrie 2014. La data de 03 septembrie 2015, lichidatorul întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, Janu Natalia a înaintat în instanţa de judecată cerere către Grîu Dumitru – administratorul/fondatorul întreprinderii debitoare întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” privind atragerea acestuia la răspundere subsidiară în sumă de 1 266 271,90 lei. Prin hotărîrea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015 cererea lichidatorului a fost respinsă. La adoptarea soluției de respingere a cererii, instanța de insolvabilitate a concluzionat că, nu își poate baza soluția privind atragerea la răspundere subsidiară a fondatorilor întreprinderii debitoare pe împrejurări incerte, din care nu rezultă constatarea incontestabilă a existenței temeiurilor de atragere la răspundere subsidiară a fondatorului și conducătorului întreprinderii debitoare ÎI ”Grîu Dumitru”.
Natura juridică a răspunderii organelor de conducere a debitorului prevăd cele mai multe dintre caracteristicile răspunderii delictuale, constituind de fapt o răspundere specială. În consecință, răspunderea delictuală pentru a fi angajată este necesar de a fi îndeplinite condițiile generale ale răspunderii delictuale, conform art.1398 Cod civil: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Caracterul special al răspunderii reglementate de art. 248 din Legea insolvabilității constă în obligarea persoanelor cărora le este imputabilă apariția și cauzarea stării de insolvabilitate a debitorului la suportarea datoriilor insolvabile. Prin urmare, norma legală enunțată delimitează într-o enunțare exhaustivă categoria faptelor considerate nelegitime și prejudiciul care - este acela al provocării sau contribuirii faptelor la ajungerea debitorului în stare de prejudiciu, culpa persoanei chemată la răspundere fiind apreciată concret.
Ne fiind de acord, lichidatorul întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”, Janu Natalia, a declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de insolvabilitate a apreciat eronat normele de drept material și procedural cu privire la aplicarea termenelor de prescripție extinctivă prevăzută de art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității.
5 Din materialele pricinii rezultă, că solicitînd atragerea la răspundere subsidiară a organelor de conducere și a fondatorilor debitorului, lichidatorul întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” a înaintat cererea sa în baza art. art. 14 și art. 248 alin. (1) lit. h) și e) din Legea insolvabilității, adică pentru nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14 din lege, precum și pentru ținerea unei contabilități fictive sau contrare prevederilor legii, precum și contribuirea la dispariția documenetelor contabile, a documentelor de constituire, și a ștampilei.
În conformitate cu art. 247 din Legea insolvabilității, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ale debitorului pot fi: debitorul persoană fizică ce desfăşoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii.
Prin prisma art. 248 din Legea insolvabilității, dacă în cadrul procesului sînt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvabilitate a debitorului, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului instanţa de insolvabilitate poate dispune angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere şi/sau de supraveghere a debitorului, precum şi oricărei alte persoane care au cauzat insolvabilitatea prin acţiunile enumerate exhaustiv la alin.(1) al articolului enunţat.
În conformitate cu art. 66 alin.(1) lit.a) din lege, este specificat că administratorul şi lichidatorul au următoarele atribuţii principale, inclusiv examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura de insolvabilitate în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la insolvabilitate, menţionîndu-se persoanele cărora le-ar fi imputabile şi premisele angajării răspunderii acestora în condiţiile legii, prezentarea acestui raport instanţei de insolvabilitate în termenul stabilit de ea.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține, că din sensul prevederilor legale citate supra, se poate deduce că cererea de chemare în judecată formulată în scopul antrenării răspunderii membrilor organelor de conducere, precum și a altor persoane care prin activitatea lor au contribuit la ajungerea persoanei juridice în stare de insolvabilitate, trebuie să cuprindă în mod expres identificarea exactă a acestor persoane, faptele pentru care sunt considerate a fi responsabile, precum și dovezile pe care se sprijină cererea (de exemplu: raportul administratorului insolvabilității/lichidatorului, actele contabile, alte înscrisuri, proba cu martori etc). Raportul va trebui să cuprindă analiza concretă a conduitei foștilor membri ai organelor de conducere și de supraveghere ale societății debitoare și/sau a oricărei alte persoane care ar fi putut contribui prin faptele sale la ajungerea debitorului în stare de insolvabilitate, dar și analiza circumstanțelor economico-financiare cu care societatea debitoare s-a confruntat.
Administratorul insolvabilității/lchidatorul va analiza oportunitatea angajării răspunderii personale patrimoniale a membrilor organelor de conducere și de supraveghere ale debitorului, prin raportare la toate faptele enumerate în art. 248 din Legea insolvabilității. De asemenea, se va reține că pentru ca instanța de insolvabilitate să se pronunțe asupra antrenării răspunderii membrilor organelor de conducere și/sau altor persoane, care au contribuit la ajungerea persoanei juridice în stare de insolvabilitate, prin cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale trebuie să se dovedească condițiile 6 întrunirii elementelor răspunderii civile delictuale, respectiv: prejudiciu, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între prejudiciu, fapta ilicită și vinovăția, sub condiția respectării termenului de prescripție prevăzut de art. 248 alin. (5) din Legea insolvabilității.
Sub acest aspect, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va concluziona că, în temeiul art. 248 alin. (5) din Legea nr. 149 din 29 iunie 2012, măsura prevăzută la alin. (l), adică acţiunea privind angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere şi/sau de supraveghere a debitorului, se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscută sau trebuia să fie cunoscută persoana care a cauzat starea de insolvabilitate, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate, norma dată instituind termene de prescripţie cu privire la obiectul cererii şi, respectiv, modalitatea de calcul a începutului curgerii termenului de prescripţie extinctivă.
Art. 272 Codul Civil stipulează că termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune, iar dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului. În asemenea condiţii, urmează de înţeles că termenul de 3 ani stabilit pentru depunerea cererii de angajare a răspunderii speciale nu poate începe a curge decît după intentarea procesului de insolvabilitate, iar termenul de 2 ani reglementat de aceeași normă este prevăzut pentru calculul limitelor temporale în care au fost comise acţiunile enumerate la alin. (1) al art.248 anterior intentării procesului de insolvabilitate.
Astfel, în vederea atragerii la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului nominalizați la art. 247 din Legea insolvabilității, acțiunile culpabile prevăzute în alin. (1) art. 248 din aceeași Lege, trebuie să fi fost comise de către aceștia cu cel mult 2 ani înainte de intentarea procesului de insolvabilitate în privința debitorului; iar cererea cu privire la atragerea persoanelor în cauză la răspundere poate fi introdusă după intentarea procedurii de insolvabilitate în termen de 3 ani de la data la care s-a cunoscut sau trebuia să fie cunoscut faptul că dânșii au cauzat starea de insolvabilitate. O altă interpretare decît cea invocată supra nu poate fi acceptată, deoarece termenul de 3 ani începe a curge de la data la care s-au cunoscut circumstanţele şi persoanele cărora le poate fi imputată insolvabilitatea, acest termen nefiind pasibil să curgă decît după intentarea nemijlocită a procesului de insolvabilitate.
Iar termenul de 2 ani este aplicabil în privința persoanelor cărora le poate fi incriminată starea de insolvabilitate a debitorului exclusiv referitor la perioada anterioară insolvabilității în care s-au produs acţiunile ce au condiționat-o. Or, odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate, membrii organelor de conducere sunt înlăturați de la administrarea și gestionarea debitorului, ei ne mai având posibilitate să comită careva acțiuni ce ar afecta negativ starea financiară a acestuia. Întru confirmarea acestei concluzii se invocă și art. 247 alin. (2) din Legea insolvabilității, conform căreia prevederile alin. (l) se aplică persoanelor care deţineau funcţiile de conducere respective la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi celor care au deţinut aceste funcţii pe parcursul ultimelor 24 de luni anterioare intentării procesului.
Analizînd normele legale raportate la circumstanțele pricinii, din conținutul cererii de atragere la răspundere subsidiară, inclusiv și din motivele invocate în 7 cererea de recurs, se reține că, Janu Natalia lichidatorul debitorului insolvabil întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru” a solicitat încasarea datoriilor din contul fondatorului/administratorului Gîru Dumitru pe o perioadă mult mai mare, decît limitele temporale, specificate exclusiv de prevederile art. 248 alin. (5) Codul de procedură civilă. Astfel s-a invocat următoarele circumstanțe.
- datoria față de CNAS, cu suma validată de 328 037, 54 lei, a început să se formeze prin acumulare începînd cu 08 octombrie 2010. Această obligație de 3 360 lei nu a fost achitată pînă la înaintarea cererii introductive, în aceeași ordine de idei, suma a crescut în continu prin adăugare de amenzi și penalități, apoi au fost adăugate noi sume spre plată (9 688 lei+2439 lei la 19 octombrie 2015 plus amenzi și penalități). - datoria față de Inspectoratul Fiscal de Stat Edineț a fost calculată pentru perioada 2010-2014; cu suma validată de 878 163,41 lei, la cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Edineț cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de întreprinderea individuală ”Grîu Dumitru” a fost anexată dispoziția privind suspendarea operațiunilor bancare nr. 5500004180 din 15 noiembrie 2010. - datoria față de societatea pe acțiuni ”Mitra-Com” s-a format în perioada 22 aprilie 2010-12 mai 2010, cu suma validată de 11 015,85 lei.
- data/perioada apariției datoriei față de societatea cu răspundere limitată ”Evridica-Com” nu se cunoaște, dar titlul executoriu a fost eliberat acesteia la 23 octombrie 2012 , cu suma validată de 49 055,11 lei. Concluzionînd, instanța de recurs reține că din materialele prezentate la dosar, nu poate fi stabilit în mod cert și exact care este cuantumul datoriilor, datorate față de creditorii validați debitorului insolvabil și care pot suportate și încasate din contul fondatorului/administratorului Gîru Dumitru, căruia ar putea fi incriminată starea de insolvabilitate a debitorului, exclusiv referitor la perioada anterioară insolvabilității în care s-au produs acţiunile ce au condiționat-o.
Așadar, având în vedere faptul că erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral hotărîrea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015, prin care a fost respinsă cererea depusă de Janu Natalia, lichidatorul procesului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil, şi de a trimite pricina spre rejudecare, la Curtea de Apel Bălți, în instanţa de insolvabilitate, în alt complet de judecători. La rejudecarea pricinii, instanța de insolvabilitate urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Janu Natalia, lichidatorul procesului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru”. 8 Se casează integral hotărîrea Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015, prin care a fost respinsă cererea depusă de Janu Natalia, lichidatorul procesului de insolvabilitate a întreprinderii individuale ”Grîu Dumitru” privind atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere a debitorului insolvabil, şi de a trimite pricina spre rejudecare, la Curtea de Apel Bălți, în instanţa de insolvabilitate, în alt complet de judecători.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari 9