3ra-104/16 — Anularea răspunsului, constatarea încălcării dreptului de acces liber la informaţie, obligarea prezentării informaţiei şi încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: Şt.Niţă dosarul nr. 3ra-104/16 instanţa de apel: A.Panov, M.Moraru, A.Minciuna ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Colodrovschi Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colodrovschi Igor împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind anularea răspunsului, constatarea încălcării dreptului de acces liber la informaţie, obligarea prezentării informaţiei şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 25 iunie 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 15 aprilie 2015 Colodrovschi Igor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind anularea răspunsului, constatarea încălcării dreptului de acces liber la informaţie, obligarea prezentării informaţiei şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 03.03.2015 s-a adresat către Casa Naţională de Asigurări Sociale cu o cerere prin care a solicitat eliberarea următoarei informaţii: - ce măsuri au fost întreprinse de către Casa Naţională de Asigurări Sociale pe marginea dosarelor pierdute în instanţele de judecată pe parcursul anului 2014; - cîţi funcţionari ai Casei Naţionale de Asigurări Sociale au fost sancţionaţi disciplinar pentru deciziile primite care au fost anulate de către instanţele judecătoreşti şi cine sunt aceşti funcţionari (numele, prenumele şi funcţiile deţinute); 1 - care este suma totală a prejudiciilor materiale şi morale care au fost achitate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale în baza hotărîrilor de judecată emise în 2014; - cîte acţiuni în ordine de regres au fost intentate faţă de angajaţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale care au contribuit la prejudicierea acesteia în rezultatul hotărîrilor judecătoreşti emise împotriva CNAS; - care este suma prejudiciilor recuperate de la angajaţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale, ai căror decizii au fost anulate de instanţa de judecată.

Menţionează reclamantul că, la 10.04.2015 a recepţionat răspunsul nr. C- 347/15 din 06.04.2015, din care a constatat că angajaţii Casei Naţionale de Asigurări Sociale intenţionat s-au eschivat de la întrebările formulate, limitîndu-se doar să comunice că ,,pe parcursul anului 2014 nu au existat cazuri de sancţionare a funcţionarilor publici din cadrul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care sunt implicaţi în apărarea intereselor acesteia în instanţele judecătoreşti, respectiv nici acţiuni în ordine de regres înaintate sau prejudicii materiale încasate”. Consideră reclamantul că, Casa Naţională de Asigurări Sociale s-a eschivat de la prezentarea informaţiei solicitate şi i-a expediat un răspuns formal, deoarece în cererea sa nu s-a referit la funcţionarii publici care reprezintă drepturile şi interesele Casei Naţionale de Asigurări Sociale, dar la funcţionarii acesteia care au emis acte administrative ilegale.

Fiind în aşteptarea informaţiilor solicitate, a rămas profund indignat şi dezamăgit de atitudinea autorităţii publice atît faţă de dreptul său de a fi informat, precum şi de nerespectarea garanţiilor şi obligaţiilor ce-i revin Casei Naţionale de Asigurări Sociale ca instituţie publică. Solicită reclamantul, anularea răspunsului Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. C-347/15 din 06.04.2015; constatarea încălcării dreptului de acces liber la informaţie; obligarea pîrîtului să-i furnizeze integral informaţia solicitată prin cererea din 03.03.2015 şi obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale să-i achite cu titlu de prejudiciu moral suma de 5000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 25 iunie 2015 acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat faptul încălcării de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a dreptului reclamantului Colodrovschi Igor de acces liber la informaţie.

S-a obligat Casa Naţională de Asigurări Sociale să furnizeze lui Colodrovschi Igor informaţia deplină, solicitată prin cererea din 03.03.2015 şi anume: - ce măsuri au fost întreprinse de către CNAS pe marginea dosarelor pierdute în instanţele de judecată pe parcursul anului 2014; - cîţi funcţionari ai CNAS au fost sancţionaţi disciplinar pentru deciziile primite care au fost anulate de către instanţele judecătoreşti, cine sunt aceşti funcţionari (numele, prenumele şi funcţiile deţinute); 2 - care este suma totală a prejudiciilor materiale şi morale care au fost achitate de către CNAS în baza hotărîrilor de judecată emise în 2014; - cîte acţiuni în ordine de regres au fost intentate faţă de angajaţii CNAS care au contribuit la prejudicierea CNAS în rezultatul hotărîrilor judecătoreşti emise împotriva CNAS; - care este suma prejudiciilor recuperate de la angajaţii CNAS ai căror decizii au fost anulate de instanţa de judecată.

S-a încasat din contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale în beneficiul reclamantului Colodrovschi Igor prejudiciul moral cauzat în mărime 1000 lei. S-au respins ca neîntemeiate pretenţiile lui Colodrovschi Igor privind anularea răspunsului Casei Naţionale de Asigurări Sociale nr. c-347/15 din 06.04.2015. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Colodrovschi Igor a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 noiembrie 2015 s-a admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 iunie 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 07 decembrie 2015 Colodrovschi Igor a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerînd-o neîntemeiată şi ilegală, prin faptul că au fost aplicate şi interpretate în mod eronat normele de drept material şi au fost apreciate arbitrar probele. Susţine că prin răspunsul oferit, Casa Naţională de Asigurări Sociale i-a răspuns doar la o singură întrebare pe care nu a adresat-o, fiindu-i astfel lezat dreptul de acces la informaţia pe care o posedă doar intimatul, împrejurări pe care consideră că instanţa de apel le-a interpretat în mod eronat. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Colodrovschi Igor urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Colodrovschi Igor este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Colodrovschi Igor, ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Colodrovschi Igor, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Valentina Clevadî 5