2rac-8/16 — Repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: Şt. Niţă dosarul nr. 2rac-8/16 instanţa de apel: D. Manole, V. Negru, E. Fistican ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iurie Bejenaru Judecătorii: Maria Ghervas, Dumitru Mardari, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Societatea Comercială „Moldovan Acquisition Company” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Moldovan Acquisition Company” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Întreprinderii de Stat Editura de Imprimate „Statistica” cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea Comercială „Moldovan Acquisition Company” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 29 septembrie 2014, c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2013 SC „Moldovan Acquisition Company” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS Editura de Imprimate „Statistica” cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 23 martie 2012 a depus către pîrît o cerere privind eliberarea blanchetelor de facturi în vederea perfectării în modul corespunzător a livrărilor efectuate. Prin răspunsul din 04 aprilie 2012, pîrîtul a solicitat ca reclamantul să confecţioneze ştampila în conformitate cu cerinţele expuse în Hotărîrea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998. În scopul conformării aceste cerinţe, SC „Moldovan Acquisition Company” SRL s-a adresat către subdiviziunea respectivă a Ministerului Afacerilor Interne cu solicitarea de confecţionare a ştampilei.

Însă, prin răspunsul din 27 aprilie 2012 s-a confirmat imposibilitatea confecţionării unei astfel de ştampile. Susţine reclamantul că în consecinţă a depus la 04 mai 2012 la ÎS Editura de Imprimate „Statistica” acest răspuns în vederea eliberării facturilor în condiţiile existente, totodată, depunînd o nouă cerere privind eliberarea facturilor, însă prin răspunsul din 29 mai 2012 cererea a fost respinsă, motiv pentru care a fost sesizată instanţa de judecată, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013 refuzul de a elibera facturi fiscale pe numele reclamantei a fost recunoscut ilegal. În cadrul examinării acestei cauze, instanţa de apel a constatat faptul că pîrîtul ÎS Editura de Imprimate „Statistica” a limitat dreptul de proprietate a SC „Moldovan Acquisition Company” SRL asupra imobilelor amplasate pe terenul cu numărul cadastral 0100.208.131 din str. M. Kogălniceanu, 14, mun.

Chişinău, privînd-o astfel de posibilitatea de a-şi valorifica investiţiile efectuate. Susţine că din vina pîrîtului a avut pierderi financiare, rezultate din rezoluţiunea contractelor de locaţiune şi neîncasarea chiriei, în sumă totală de 16824 euro, or, principalul gen de activitate economică practicat este darea în locaţiune a imobilelor, activitate care a fost practicată pînă la 01.04.2012, cînd s-a epuizat stocul de facturi şi care a putut fi reluată doar în februarie 2013, după ce competenţa de eliberare a facturilor a fost transmisă către direcţiile de administrare fiscală, cu atît mai mult că venitul ratat, în opinia sa, se mai confirmă şi prin Raportul de evaluare nr. 2013/051, întocmit de SC „Imocost” SRL.

Totodată, susţine că în vederea apărării intereselor în judecată a încheiat cu BAA „AICI Partners” contractul de asistenţă juridică din 29 iunie 2016. Pe parcursul judecării cauzei anterioare a achitat servicii juridice în mărime de 1 000 euro cu titlu de onorariu de succes. Solicită reclamantul încasarea din contul pîrîtului ÎS Editura de Imprimate „Statistica” în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 16824 euro şi cheltuieli de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 29 septembrie 2014 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 13 octombrie 2014 SC „Moldovan Acquisition Company” SRL a declarat apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acţiunea.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de SC „Moldovan Acquisition Company” SRL şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Instanţa de apel la emiterea deciziei, prin aplicarea regulilor de interpretare a prevederilor art. art. 118 şi 121 CPC şi art. art. 14, 610 alin. (1,2), 1404 alin. (1) Cod Civil, a concluzionat despre necesitatea respingerii acţiunii formulate de către SC „Moldovan Acquisition Company” SRL privind repararea prejudiciului cauzat. Or, ultima nu a probat acest venit, precum şi nu a demonstrat cum 1-a ratat.

2 Instanţa a menţionat că prin rezilierea contractelor de locaţiune din 01.04.2012, apelanta SC „Moldovan Acquisition Company” SRL a decis anticipat privarea sa de principala sursă de venit, or, răspunsul intimatului ÎS Editura de Imprimate „Statistica” la solicitarea primei a fost emis abia la 04.04.2012, adică după ce apelantul - reclamant a decis să rezilieze contractele de locaţiune cu toţi agenţii economici. Prin urmare, în opinia instanţei de apel, acţiunile întreprinse de către apelantul-reclamant nu-i pot fi imputate intimatului, or, contractele de locaţiune la care se face referire au fost reziliate în perioada cînd reclamantul dispunea de facturi fiscale. La 24 septembrie 2015 SC „Moldovan Acquisition Company” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrior judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acţiunea.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa recurentului copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 24 septembrie 2015 se consideră a fi depus în termen. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel a interpretat eronat alin. (2), art. 19 al Legii nr. 113 din 27.04.2007 contabilităţii - norma care prevede termenul de eliberare a facturilor, care prevede că documentele primare (facturi) se întocmesc în timpul efectuării operaţiunii, iar dacă aceasta este imposibil - nemijlocit după efectuarea operaţiunii sau după producerea evenimentului.

În acest sens susţine că factura pentru contabilizarea plăţilor de chiriei trebuie să fie emisă lunar, odată ce perioada de prestare a serviciilor de locatiune este calendaristică. Această circumstanţă este dovedită prin ultima factura MA 0640150 emisă la 31.03.2012, care indică că a fost emisă pentru serviciile de chiriei luna martie 2012 pentru locatarul „Magheru Holding” SRL. Prin urmare, în lipsa facturilor începînd cu 01.04.2012 recurentul nu avea posibilitate să contabilizeze plăţile de chirie care putea fi achitată de locatari în lunile ulterioare neadmiterea încălcării legislaţiei fiscale (neemiterea facturilor la prestarea serviciilor de locatiune). Apelantul a fost nevoit sa rezilieze contractele de locaţiune încheiate cu locatarii săi pînă la începerea lunii aprilie.

La fel, recurentul invocă că instanţa de judecata a aplicat eronat prevederile legale care stabilesc obligaţia reparării prejudiciului. Susţine că avînd în vedere ca a fost lipsit de posibilitatea transmiterii in locaţiune a imobilelor sale din motivul ca intimatul a refuzat ilegal sa-i elibereze 3 facturi, consideră necesar a încasa venitului ratat sub formă de chirie pentru perioada 01.04.2012 - 01.03.2013. Un alt argumente al recurentului constituie că instanţa de apel nu s-a expus şi nu a motivat concluzia sa de respingere a pretenţiei privind reparare prejudiciului cauzat de intimat exprimat prin cheltuielile de asistenţă juridică suportate în procesul de judecată anterior. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Societatea Comercială „Moldovan Acquisition Company” Societate cu Răspundere Limitată nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de 4 lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea Comercială „Moldovan Acquisition Company” Societate cu Răspundere Limitată ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea Comercială „Moldovan Acquisition Company” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iurie Bejenaru Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 5