Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-35/16
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
27 ianuarie 2016
Părțile
SRL Lizarin vs SRL Casia Grup
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2rac-35/16 — Încasarea datoriei şi a penalităţii

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2rac-35/16 Judecător: Gh. Mîţu Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Panov, M. Moraru, A. Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Firma de Producţie şi Comerţ “Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată “Lizarin” împotriva Firmei de Producţie şi Comerţ “Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea datoriei, penalităţilor şi cheltuielilor judiciare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, CONSTATĂ : La data de 17.02.2015, reclamantul SRL “Lizarin” s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva SRL “Casia Grup” privind încasarea datoriei, penalităţilor şi cheltuielilor judiciare.

În motivarea acţiunii a menţionat, că conform contractului încheiat între părţi nr. 2807/14 din 28 iulie 2014, prin facturile fiscale DV1801596 din 31.07.2014 pârâtul SRL “Casia Grup” a primit de la reclamant producţie chimică: vopsea, dizolvant, olifa, etc., care potrivit prevederilor p.5 al contractului Nr. 2807/14 din 28 iulie 2014 urma sa fie achitată în termen de 15 zile calendaristice din ziua recepţionarii mărfii. Pârâtul însă nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale asumate şi nu a achitat pe deplin marfa primită. La momentul actual conform actului de verificare a decontărilor datoria pentru producţia livrată constituie 20 052 lei. La pretenţia înaintată de reclamant nr.15 din 13.01.2015 pârâtul nu a luat o decizie cu privire la plata arieratelor.

Conform p.8 al contractului nr. 2807/14 din 28 iulie 2014 în caz de neachitare a producţiei livrate în termenul stabilit de p.5 al contractului, pârâtul este obligat să plătească reclamantului o penalitate de 1,0% de la suma datoriei restante pentru fiecare zi de întârziere a plaţii. La data de 17.02.15 penalitatea constituia: întîrziere 180 zile x 100,0 Lei (0,5%) = 18 000,0 lei. Conform contractului 2807/14 din 28 iulie 2014 p.5 diferenţa de curs valutar a anilor 2014 31.07.14 şi 17.02.15 este 20% (1 euro= 18,7 lei la 31.07.14 şi 1 22,37 la 17.02.15). Diferenţa de curs valutar= 20050x20% = 4010 lei. În total datoria constituie 20052 lei + 18000(penalitate) lei +4010 (diferenţa de curs valutar) lei = 38460 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 12.05.2015 a fost admisă acţiunea, dispunându-se încasarea de la SRL “Casia Grup” în beneficiul SRL “Lizarin” datoria în sumă de 20 050 lei, penalitatea în sumă de 18000 lei şi cheltuieli judiciare sub forma taxei de stat în sumă de 1141,50 lei, în total suma de 39 191, 50 lei. La 28.05.2015 SRL “Casia Grup” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 12.05.2015, solicitând casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015 a fost respins apelul declarat de FPC „Casia Grup” SRL. S-a menţinut hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun.

Chişinău din 12.05.2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 04 decembrie 2015, FPC „Casia Grup” SRL a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 septembrie 2015, cu pronunţarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca nefondată.

În argumentarea recursului recurentul a invocat netemeinicia deciziei pe motiv că instanţa de apel nu a apreciat corect toate circumstanţele cauzei şi a interpretat eronat legea. La data de 11.01.2016, intimatul SRL “Lizarin” a depus referinţă la recursul declarat de FPC „Casia Grup” SRL, solicitînd respingerea acestuia ca nefondat, neîntemeiat şi inadmisibil. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

În viziunea recurentului, instanţele au examinat superficial litigiul. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă 2 recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziilor recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Firma de Producţie şi Comerţ “Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Firma de Producţie şi Comerţ “Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Firma de Producţie şi Comerţ “Casia Grup” Societate cu Răspundere Limitată. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari Iuliana Oprea 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.