2rh-15/16 — Repararea prejudiciului material şi moral.

Dosarul nr. 2rh-15/16 Prima instanţă: Şt. Niţă Instanţa de apel: N. Budăi, V. Bogoroş, A. Pahopol Instanţa de recurs: V. Macinskaia, T. Vieru, S. Moldovan, V. Arhip și I. Corolevschi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan şi Oleg Sternioală examinînd cererea de revizuire declarată de Alexandru Miţcul, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexandru Miţcul către Penitenciarului nr. 13, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2011, prin care a fost respins recursul declarat de către Penitenciarul nr. 13, fiind menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2010 şi hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 23 martie 2010. ACONSTATAT: La 30 decembrie 2009, Alexandru Miţcul a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Penitenciarului nr.13 cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Alexandru Miţcul a indicat că la 30 noiembrie 2009, el s-a adresat către Penitenciarul nr. 13 cu o cerere, însă cu răspunsul acestuia nr. 10/M-160/09 din 15 decembrie 2009 nu este de acord, deoarece cererea sa a fost examinată formal, după cum au fost examinate şi alte cereri şi plângeri înaintate pârâtului în perioadele 20 noiembrie 2004-17 ianuarie 2005 şi 13 martie 2008-29 octombrie 2008. Menţionează că prin cererea din 30 noiembrie 2009, precum şi prin celelalte cereri şi plângeri, el a solicitat pârâtului să nu-i fie încălcate drepturile sale prevăzute 1 de Codul de executare, Constituţia RM şi Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Totodată, a mai solicitat executarea hotărârilor Guvernului RM şi a ordinelor Ministerului Justiţiei, ce prevăd normele de deţinere, normele de alimentaţie. Susţine că timp de nouă luni de zile, pârâtul i-a încălcat drepturile sale. El a fost deţinut într-o celulă cu suprafaţa de 24 m. p. împreună cu 14-18 deţinuţi, care permanent fumau, celula neavând sistem de ventilaţie. În afară de aceasta, el a fost alimentat cu produse necalitative. A mai precizat că pârâtul i-a încălcat dreptul la asistenţă medicală. Secţia medicală, din cadrul instituției nu era acreditată şi autorizată de către Ministerul Sănătăţii şi nu a fost asigurat cu medicamentele necesare, majoritatea medicamentelor fiindu-i transmise de către rude.

Totodată, pârâtul i-a încălcat şi dreptul la corespondenţă. Acest fapt a fost confirmat prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 septembrie 2008. Reclamantul a mai opinat că prin deţinerea în condiţii inumane şi acordarea tratamentului medical în Secţia medicală, neavizată de către Ministerul Sănătăţii, i s-a înrăutăţit starea sănătăţii. După eliberarea din penitenciar, o perioadă îndelungată s-a aflat la tratament staţionar şi ambulator, suportând cheltuieli în sumă de 15600 lei pentru medicamente şi diferite investigaţii. Consideră că pârâtul, încălcându-i drepturile sale prevăzute de Codul de executare, hotărârile Guvernului RM şi de ordinele Ministerului Justiţiei, i-a cauzat un prejudiciu moral.

Solicită reclamantul Alexandru Miţcul încasarea din contul Penitenciarul nr. 13 în beneficiul său a sumei de 15600 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 1500000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 23 martie 2010, acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasat din contul Penitenciarului nr. 13 în beneficiul lui Alexandru Miţcul suma de 2000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 noiembrie 2010, au fost respinse apelurile declarate de către Alexandru Miţcul şi Penitenciarul nr. 13 şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 23 martie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2011, a fost respins recursul declarat de către Penitenciarul nr. 13, fiind menţinute decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe (f.d. 10, 101-104) . Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 iulie 2015 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Alexandru Miţculîmpotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2011 (f.d. 147-151). La 29 septembrie 2015, Alexandru Miţcul a depus repetat cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea 2 hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

În motivarea cererii, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuire art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricini. Revizuentul, ca temei de revizuire a deciziei instanței de recurs a invocat că constatarea primei instanţe precum că el nu a anexat alte probe decît încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 septembrie 2008, prin care judecătorul de instrucţie a dovedit că administraţia Penitenciarului nr. 13 a încălcat numai dreptul său la corespondenţă, nu corespunde realităţii.

A mai precizat revizuentul că instanţele judecătoreşti, nu au luat în consideraţie faptul că organul de urmărire penală i-a încălcat şi alte drepturi prevăzute de legislația în vigoare. Revizuentul a mai indicat că prin rezoluţia procurorului din Procuratura mun. Chişinău s-a dovedit că în cadrul desfăşurării urmăririi penale pe cauza penală nr. 2006428009 au fost încălcate drepturile sale esențiale protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit art. 452 alin. alin. (1) şi (3) CPC al RM, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei.

Neprezentarea lor, însă nu împedică examinarea cererii de revizuire. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceiaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaş obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. În acest sens, coraborînd prevederile art. 452 alin. (1) CPC, cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire declarată de Alexandru Miţcul urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. Potrivit art. 450, lit. b) CPC - cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele sau faptele esenţiale ale pricinii care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu 3 mai tîrziu de 5 ani de la data rămînerii irevocabile a hotărîrii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b). Prin urmare instanța de revizuire remarcă faptul că revizuentul Alexandru Mițcul nu a anexat la cererea de revizuire probe din care ar rezulta circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Mai mult decît atît, cele invocate în cererea de revizuire repetată au fost apreciate prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 22 iulie 2015. Astfel, înaintînd la 29 septembrie 2015, Alexandru Miţcul repetat cerere de revizuire împotriva decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 august 2011, a omis termenul de declarare a revizuirii stabilit la art. 450, lit. b) CPC. În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1), lit. a) CPC, instanţa de judecată, după ce examinează cererea de revizuire, emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă. Astfel, potrivit art. 451, alin (1) CPC al RM, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Instanţa de judecată menţionează că revizuentul şi-a motivat pretenţiile invocate în cererea de revizuire prin prisma art. 449 lit. b) CPC, care statuează expres că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricini. Instanța de revizuire consideră pretențiile invocate de revizuent în cererea de revizuire neîntemeiate pe motiv că au fost apreciate și supuse cercetării judecătorești de către instanța de recurs în conformitate cu normele materiale respectînd aspectele procesuale dictate de Legea procesuală.

Prin urmare, instanţa de judecată menţionează că cele invocate de Alexandru Miţcul în cererea de revizuire, nu sunt circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului şi nu pot fi admise ca probe pertinente şi concludente care ar servi temei de redeschidere a procesului. Instanţa de judecată precizează faptul că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Totodată, este primordial de accentuat şi aspectul ce ţine de faptul că, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul 4 securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). În afară de aceasta, în hotărârea sa din 6 decembrie 2006, în cauza Popov contra Moldovei, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reiterat că revizuirea se admite numai în cazul dacă noi fapte cu privire la o cauză care a fost examinată au fost descoperite şi aceste fapte ar putea avea efect decisiv asupra rezultatului cauzei, precum şi dacă aceste circumstanţe nu au fost cunoscute şi nu au putut fi cunoscute.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că motivele invocate în cererea de revizuire sunt neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire declarată de Alexandru Miţcul, ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 449 lit. b), art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Alexandru Miţcul. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală 5