2ra-244/16 — Încasarea restantei la salariu

prima instanţă: V.Cupcea Dosarul nr.2ra-244/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac și A. Pahopol ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldova examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Pistrujac Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pistrujac Maria împotriva gospodăriei ţărăneşti „Tamara Barbu” cu privire la încasarea restanței la salariu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Pistrujac Maria și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 aprilie 2015 c o n s t a t ă: La 24 martie 2015 Pistrujac Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva gospodăriei ţărăneşti „Tamara Barbu” cu privire la încasarea restanței la salariu.

În motivarea cererii de chemare în judecată Pistrujac Maria a indicat că la 16 mai 2000 a fost angajată la societatea pe acțiuni „Agro-Orhei” în calitate de agronom-șef. Prin ordinul nr.2-c din 03 ianuarie 2003 a fost transferată la depozitul de grăunțoase în calitate de șef de depozit, unde a activat pînă în luna martie 2012. Pe perioada de 5 ani și 3 luni cît a activat la gospodăria ţărănească „Tamara Barbu” urma să-i fie achitat salariul în mărime de 41800 lei, însă i s-a achitat doar 24700 lei, iar suma de 17222 lei nu i s-a achitat din diferite motive. Adresîndu-se gospodăriei ţărăneşti „Tamara Barbu” pentru soluționarea litigiului pe cale extrajudiciară a primit refuz. Cere Pistrujac Maria încasarea de la gospodăria ţărănească „Tamara Barbu” restanța la salariu în mărime de 17222 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 aprilie 2015 acțiunea Mariei Pistrujac a fost respinsă ca neîntemeiată. La 04 mai 2015 Pistrujac Maria a depus apel nemotivat, iar la 22 mai 2015 apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Orhei din 28 aprilie 2015. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 octombrie 2015 a respins apelul declarat de Pistrujac Maria și a menținut hotărîrea Judecătoriei Orhei din 28 aprilie 2015. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că nu s-a stabilit că Pistrujac Maria și gospodăria ţărănească „Tamara Barbu” s-au aflat în raporturi de muncă. 1 Din carnetul de muncă rezultă că Pistrujac Maria a fost angajată la societatea pe acțiuni „Agro-Orhei” în funcția de agronom-șef în baza ordinului nr.1-c din 16 mai 2000, iar la 03 ianuarie 2003a fost transferată la depozitul de grăunțoase în calitate de șef de depozit în temeiul ordinului nr.2-c din 03 ianuarie 2003. Alte înscrieri în carnetul de muncă al reclamantei lipsesc.

Pistrujac Maria nu a prezentat probe ce ar demonstra că a fost angajată la gospodăria ţărănească „Tamara Barbu” și nu există temei de admitere a pretențiilor. La 10 decembrie 2015 Pistrujac Maria a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, emiterea unei noi hotărîri de încasare a restanței la salariu în mărime de 17222 lei și a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei. În motivarea recursului Pistrujac Maria a declarat că în carnetul de muncă lipsește înscrierea că a fost angajată la gospodăria ţărănească „Tamara Barbu”, dar lipsește și înscrierea de eliberare din funcție de la societatea cu răspundere limitată „Agro-Orhei”.

Nu a știut că nu se află în relații de muncă cu gospodăria ţărănească „Tamara Barbu”, deoarece carnetul de muncă se păstra la Barbu Tamara care trebuia să facă aceste mențiuni. În instanța de apel a argumentat motivele declarării apelului și a prezentat probe care confirmă că se afla în raporturi de muncă cu gospodăria ţărănească „Tamara Barbu”, însă i-au fost restituite fără a face cunoștință cu conținutul lor. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Pistrujac Maria în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Pistrujac Maria în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii 2 recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”.

(cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanță și instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de Pistrujac Maria în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Pistrujac Maria se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan 3