3ra-59/16 — Contestarea actului administrativ şi obligarea eliberării titlului de autentificare dreptului deţinătorului de teren

prima instanţă:V. Buhnaci dosarul nr.3ra-59/16 instanţa de apel: L.Popova, L.Bulgac, A. Gavrilița ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Panuța Ion împotriva Primăriei oraşului Sîngera și Consiliul orăşenesc Sîngera cu privire la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către reprezentantul Consiliul orășenesc Sîngera și Primăriei oraşului Sîngera, Cozma Vitalie, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 12 februarie 2015 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă integral, c o n s t a t ă : La 27 noiembrie 2013, Panuța Ion a depus cererea de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Sîngera și Consiliul orăşenesc Sîngera cu privire la obligarea eliberării titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului orăşenesc Sîngera nr. 2/3 din 09 aprilie 2003 i-a fost atribuit pentru construcţii lotul de pămînt nr.48 cu suprafaţa de 700 m.p., amplasat pe str. Unirii nr. 42, or. Sîngera,. Pentru îndeplinirea cerinţelor impuse prin decizia sus menționată, a perfectat actele necesare pentru începerea construcţiei, iar la data de 25 noiembrie 2003, Primăria or.

Sîngera, i-a eliberat autorizaţia de construire nr. 0164, însă nu i-a fost eliberat şi titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Drept urmare, la data de 04 octombrie 2013, s-a adresat cu o cerere pîrîților solicitînd eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, însă prin răspunsul Primăriei or. Sîngera nr. 853 din 09 octombrie 2013, recepționat la 29 octombrie 2013, a fost informat că cererea înaintată a fost respinsă. Consideră reclamantul că refuzul Primăriei or. Sîngera este ilegal şi neîntemeiat, deoarece din răspunsul recepționat se oglindeşte că în baza Deciziei nr. 2/3 din 09 aprilie 2003, dînsului i-a fost atribuit terenul litigios ca rezultat al calamităţilor naturale din 1998-1999, după ce s-au produs alunecări de teren în unele zone ale or.

Sîngera. Or, după examinarea la faţa locului a situaţiei de fapt s-a propus pentru gospodăriile afectate, să fie atribuite loturi pentru construcţie locativă individuală, conform Actelor de examinare a condiţiilor de trai din 25 martie 1999, semnate de fiecare beneficiar în parte, fapt reflectat și în decizia Consiliului local or. Sîngera nr.2/3 din 09 aprilie 2003. Mai indică reclamantul că nu este certă poziţia Primăriei or. Sîngera, care prin răspunsul său condiţionează eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, invocînd nejustificat şi eronat prevederile art. 11 alin. (5) din Codul funciar, care indică că atribuirea repetată în proprietate privată a terenurilor cetăţenilor în scopurile indicate în alin. (1) al prezentului articol, se efectuează contra plată prin vînzare la licitaţie, organizată de autoritatea administraţiei publice locale.

Preţul iniţial de vînzare a terenului nu va fi mai mic decît preţul normativ al pămîntului calculat în baza tarifelor stabilite de legislaţia în vigoare. În acest context susține că, drept soluţie fără plată, Primăria or. Sîngera i-a propus schimbarea sau renunţarea la dreptul de proprietate asupra terenului afectat de calamităţi naturale pe care-l deține în proprietate, în folosul autorităţii locale. Însă, decizia nr. 2/3 din 09 aprilie 2003 a Consiliul local or. Sîngera nu conţine dispoziţii prin care s-ar condiţiona atribuirea terenului în speţă cu condiţia schimbului sau renunţării la dreptul de proprietate asupra terenului afectat de calamităţi naturale ce este în proprietatea sa.

Relatează că, decizia în cauză este guvernată de prevederile art. 11 alin. (6) din Codul funciar, care prevede că, se admite atribuirea repetată, fără plată, a terenurilor, în scopurile prevăzute în alineatul 1 al prezentului articol, cetăţenilor a căror proprietate funciară a fost distrusă în rezultatul calamităţilor naturale. Prin urmare, este de părerea că atîta timp cît decizia respectivă nu a fost contestată de Primărie în condiţiile Legii nr. 186-XIV din 06 noiembrie 1998 (redacţia veche) şi a Legii privind administraţia publică locală din 28 decembrie 2006, precum şi a legislaţiei civile în vigoare, este vorba de o decizie în vigoare, care urmează să fie executată de pîrîţi necondiţionat.

Consideră reclamantul că prin ignorarea executării deciziei Consiliului orăşenesc Sîngera nr. 2/3 din 09 aprilie 2003, Primăria or. Sîngera în persoana Primarului Valeriu Poiată, î-și depăşeşte atribuţiile, fapt care contravine normelor legale. Solicită obligarea autorităților administrației publice locale or. Sîngera să-i elibereze titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru lotul de pămînt cu suprafața de 700 m.p. situat pe str. Unirii 42, or. Sîngera atribuit prin decizia Consiliului local Sîngera nr.2/3 din 09 aprilie2003. La 19 noiembrie 2014 Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu, a depus o cerere de concretizare a cerinţelor, prin care din motivele invocate în acțiunea inițială a solicitat anularea actului cu caracter administrativ nr. 853 din 09 octombrie 2013 al autorităţilor administraţiei publice locale or.

Sîngera, prin care s-a refuzat eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru lotul de pămînt cu suprafaţa de 700 mp, situat pe str. Unirii nr. 42, or. Sîngera, atribuit în baza deciziei Consiliului orăşenesc Sîngera nr. 2/3 din 09 aprilie 2003 şi obligarea autorităţii administraţiei publice locale or. Sîngera să elibereze pe numele său titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru lotul de pămînt cu suprafaţa de 700 mp, situat pe str. Unirii nr. 42, or. Sîngera, atribuit în baza decizie Consiliului orăşenesc Sîngera nr. 2/3 din 09 aprilie 2003. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 12 februarie 2015 a fost anulat actul cu caracter administrativ nr. 853 din 09 octombrie 2013 emis de către Primăria or.

Sîngera în partea în care s-a refuzat lui Panuţa Ivan eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren pentru lotul de pămînt cu suprafața de 700 m.p. situat pe str. Unirii 42, or. Sîngera, atribuit în baza deciziei Consiliului local Sîngera nr.2/3 din 09 aprilie 2003, și obligată Primăria or. Sîngera să-i elibereze lui Panuța Ivan titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru lotul de pămînt cu suprafaţa de 700 mp, situat pe str. Unirii nr. 42, or. Sîngera, atribuit în baza deciziei Consiliului local or. Sîngera nr. 2/3 din 09 aprilie 2003. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015, a fost admis apelul declarat de către reprezentantul Consiliului orășenesc Sîngera și Primăria or, Sîngera, Cozma Vitalie, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă integral ca neîntemeiată.

În favoarea concluziei enunțate instanța de apel cu referire la Extrasul din Registrul bunurilor imobile nr.0111107074 din 18 decembrie 2000 prin care se constată că Panuța Ivan deține în proprietate comună cu soția Panuța Elena bunul imobil amplasat în or. Sîngera, str. Suveranității nr. 40, cotă-parte 1,0, înregistrată în baza Certificatului Primăriei Sîngera nr. 162 din 19 februarie 1990, procesului-verbal de recepție finală nr.115 din 04 iulie 2008 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 0111107074 din 12 noiembrie 2000, a concluzionat că proprietatea funciară a lui Panuța Ivan nu a fost distrusă ca rezultat al calamităților naturale. Totodată, instanța de apel a reținut că Panuța Ivan nu se regăsește în lista cetățenilor ce locuiesc în zona alunecărilor de teren din str. Suveranității, or.

Sîngera, menționați în anexa nr. 2 la decizia Consiliului orășenesc Sîngera nr. 6/7 din 17 decembrie 1999, cărora li se alocă loturi pentru construcția caselor, iar din conținutul deciziei Consiliului orășenesc Săngeranr.2/3 din 09 aprilie2003, nu rezultă că terenul situat în or. Sîngera, str. Unirii 42 i-a fost acordat lui Panuța Ivan din motiv că proprietatea acestuia a fost afectată de alunecările de teren. La data de 19 noiembrie 2015, Panuța Ion, reprezentat de avocatul, Popa Valeriu, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurentul a invocat că prima instanță a emis o hotărîre legală, pe cînd instanța de apel, a dat o apreciere arbitrară probelor și circumstanțelor cauzei și a interpretat eronat prevederile normelor de drept material.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu, este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Panuța Ion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas