2rc-33/16 — Includerea creanţei la rangul creanţelor garantate

prima instanţă: L.Bulgac dosarul nr.2rc-33/16 DECIZIE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinînd recursurile declarate de către Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni și administratorul insolvabilității Societății cu Răspundere Limitată „Trimedial” în proces de insolvabilitate, Buga Alexandru, în pricina civilă la cererea introductivă a lui Josan Vasile privind intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Trimedial”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2015, prin care a fost admisă parțial contestația Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni şi validată ca creanţa Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni în sumă de 3 928592,30 lei (echivalent a 202 981,87 dolari SUA), cu rangul creanţa chirografară , faţă de debitorul Societatea cu Răspundere Limitată „Trimedial” în proces de insolvabilitate, cu includerea acestei creanţe în tabelul definitiv al creanţelor, la rangul corespunzător, c o n s t a t ă La 02 iunie 2015, Josan Vasile a înaintat cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Trimedial”.

Prin încheierea Curți de Apel Chișinău din 05 iunie 2015, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Josan Vasile, fiind dispusă punerea sub observație a debitorului SRL „Trimedial” și desemnat în calitate de administrator provizoriu Buga Alexandru. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2015, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Trimedial” fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilității Buga Alexandru, care a fost obligat să notifice creditorii despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor pînă la 22 octombrie 2015, în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, să verifice, să întocmească și să prezinte instanței de insolvabilitate nu mai tîrziu de 02 noiembrie 20145, tabelul definitiv al creanțelor și un raport asupra cauzelor ce au dus la insolvabilitate.

Totodată a fost stabilită ședința de validare a creanțelor și prima adunare de raportare pentru data de 09 noiembrie 2015. Potrivit hotărîrii respective ședința de validare a creanțelor a fost stabilită pentru data de 09 noiembrie 2015, orele 11.00, ședință care a fost amînată pentru data de 16 septembrie 2015orele 12.30, dat fiind faptul că asupra tuturor cererilor de validare a creanțelor au fost depuse contestații, instanța a dispus includerea în tabel cu titlu provizoriu toate sumele conform tabelului. Examinarea contestației depuse de debitorul BC „Moldindcondbank” SA a fost numită pentru data de 30 noiembrie 2015 orele 12.00.

Astfel, la data de 28 septembrie 201, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de admitere a creanțelor în sumă de 202 981,87 dolari SU, formată la data intentării procesului de insolvabilitate al SRL „Trimedial” în baza contractului de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009. Iar la data de 03 noiembrie 2015 BC „Moldindconbank” SA a depus contestație împotriva neadmiterii de către administratorul insolvabilității a creanțelor BC „Moldindconbank” SA pentru a fi incluse în tabelul definitiv cu titlul de creanțe garantate.

În motivarea contestației a invocat că în tabelul definitiv al creanțelor întocmit de către administratorul insolvabilității Buga Alexandru nu a fost inclusă creanța BC „Moldindconbank” SA în mărime de 202 981,87 dolari SUA fără a se ține cont de faptul că însuși debitorul recunoaște existența reală a datoriei față de creditorul BC „Moldindconbank” SA, iar actele contabile a debitorului reflectă clar existența datoriei față de creditorul BC „Moldindconbank” SA.

Solicită BC „Moldindconbank” SA validarea creanței față de debitorul insolvabil SRL „Trimedial” ca creanță garantată în sumă totală de 202 981,87 dolari SUA, formată la data intentării procesului de insolvabilitate în baza contractului de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2015 contestația BC „Moldindconbank” SA a fost admisă parțial, fiind validată ca creanță chirografară creanța BC „Moldindconbank” SA în sumă de 3 928 592,30 lei, echivalentul a 202 981,87 dolari SUA, față de debitorul SRL „Trimedial” în proces de insolvabilitate, cu includerea acestei creanțe în tabelul definitiv al creanțelor la rangul corespunzător, în rest contestația cu privire la includerea creanţelor în tabelul definitiv, la rangul creanţelor garantate, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 08 decembrie 2015, BC „Moldindconbank” SA a declarat recurs împotriva încheierii instanței de insolvabilitate solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri cu privire la admiterea integrală a creanței înaintată în sumă de 202 981,87 dolari SUA ca creanță garantată, formată la data intentării procesului de insolvabilitate în baza contractului de credit nr.122/1 din 29 decembrie 2009. În motivarea recursului a invocat că încheierea instanței de insolvabilitate în partea neincluderii creanțelor BC „Moldindconbank” SA la rangul creanțelor garantate este neîntemeiată și emisă contrar normelor legale.

Astfel, susține că conform capitolului I al contractului de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009 „...Banca se obligă să acorde un credit in sumă de 180 000 dolari SUA...”, conform capitolului II al contractului de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009 „Creditul urmează să fie utilizat de către debitor în scopul completării mijloacelor circulante, inclusiv pentru achiziţionarea mărfurilor pentru copii”, iar potrivit capitolului IV pct. (1, 3) al contractului de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009, „..Banca acordă creditul: în formă de linie de credit. Creditul se acordă debitorului prin cont separat de credit deschis la Bancă...”.

Menționează că creanţa debitorului SRL „Trimedial” ce reiese din contractul de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009 a fost asigurată inclusiv, cu bunuri mobile conform contractului de gaj nr. 1 din 29 iunie 2012 şi conform contractului de gaj nr. 3 din 30 decembrie 2009. Conform pct. 2 al contractului de gaj nr. 1 din 29 iunie 2012 pentru asigurarea rambursării creditului de către debitor, dobînzii, penalităţilor, comisioanelor, cheltuielilor de urmărire şi întreţinere a bunurilor gajate şi altor pagube cauzate creditorului gajist în legătură cu executarea necorespunzătoare de către debitor a obligaţiilor contractului de credit, „ Debitorul gajist” depune în gaj bunuri mobile - stoc de mărfuri şi material în sumă totală de 405 000 lei, fără TVA.

Iar, potrivit pct. 2 al contractului de gaj nr. 3 din 30 decembrie 2009, pentru asigurarea rambursării creditelor indicate în pct. 1, dobînzilor, penalităţilor, comisioanelor, cheltuielilor de urmărire şi întreţinere a bunului gajat şi altor pagube, „Debitorul gajist” depune în gaj mijloace circulante - stocul de mărfuri CD, DVD discuri, care se află la depozitul întreprinderii pe adresa, mun. Chişinău, str. 31 August 1989 nr. 59 şi în magazinele firmei pe str. Aleco Russo, str. Puşkin, central comercial Jambo, str. Ismail colţ cu Ştefan cel Mare. Prin urmare, conform contractelor de gaj, menţionate mai sus, gajul asigură rambursarea întregii creanţe şi anume a creditului, dobînzii penalităţilor, comisioanelor, cheltuielilor de urmărire şi întreţinere a bunurilor gajate şi altor pagube cauzate creditorului în legătură cu executarea necorespunzătoare de către debitor a obligaţiilor contractului de credit.

În acest context, invocînd prevederile art. 1 al Legii cu privire la gaj, art. 2 și 142 al. (6) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 și art. 142 alin. (6) al Legii insolvabilității menționează că o creanţă garantată se înscrie în tabelul definitiv ca creanţă chirografară numai atunci cînd nu mai există bunuri asupra cărora s-au constituit garanţii. Relatează că pînă în prezent, bunurile gajate nu au fost valorificate şi nici nu a fost demonstrată inexistenţa lor, de altfel consideră că este prematur în lipsa unor măsuri concrete întreprinse de administratorul insolvabilităţii în vederea căutării bunurilor gajate, să fie luată o decizie precum că aceste bunuri nu mai există.

Cu atît mai mult, administratorul insolvabilităţii nu a prezentat la materialele dosarului un act de inventariere şi nici înscrisuri care ar demonstra lipsa bunurilor gajate la locul aflării lor şi nici o explicaţie a organelor de conducere ale debitorului SRL „Trimedial” cu privire la existenţa bunurilor gajate, măsuri care urmează a fi întreprinse pe parcursul derulării procesului de insolvabilitate. Totodată, cu referire la prevederile art. 461 alin. (4) Cod civil, susține că gajul garantează creanţa garantată în volumul existent la momentul satisfacerii, respectiv, în situaţia în care creanţa Băncii a fost validată ca creanţă chirografară, iar bunurile gajate vor fi valorificate de către administratorul insolvabilităţii în cadrul procesului de insolvabilitate, atunci creditorul gajist nu-şi va putea satisface creanţele sale din contul bunurilor gajate în mod preferenţial faţă de ceilalţi creditori.

La 21 decembrie 2016, administratorul insolvabilității SRL „Trimedial” în proces de insolvabilitate, Buga Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii instanței de insolvabilitate solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate în partea validării ca creanță chirografară creanței BC „Moldindconbank” SA în sumă de 3 928 592,30 lei echivalentul a 202 981,87 dolari SUA cu includerea acestei creanțe în tabelul definitiv al creanțelor la rangul corespunzător, cu emiterea unei noi încheieri de respingere a contestației creditorului BC „Moldindconbank” SA și a cererii de admitere a creanței BC „Moldindconbank” SA privind validarea sumei în mărime de 202981,87 dolari SUA la rangul creditorilor garantați.

În motivarea recursului a invocat că BC „Moldindconbank” SA cu rea credință a solicitat includerea și validarea creanței în sumei de 202 981,87 dolari SUA la rangul creditorilor garantați, avînd constituit gajul asupra unor bunuri în valoare de 555 000 lei și considerînd că este îndreptățită la satisfacerea prioritară a tuturor creanțelor înaintate din contul bunului gajat. Mai mult invocă că la cererea de admiterea a creanţelor înaintată de BC „Moldindconbank” SA nu sunt anexate documentele justificative din care izvorăşte creanţa menţionată şi n-au fost indicate bunurile asupra cărora a fost instituit gajul, iar actele justificative din care izvorăște creanța, creditorul urma să anexeze dispozițiile de plată care demonstrează achitarea la contul debitorului a sumei creditului acordat în mărime de 180 000 dolari SUA.

Totodată, remarcă că calculele anexate la cererea de admitere a creanțelor nu pot fi considerate ca documente ce ar confirma existența creanței la momentul intentării procesului de insolvabilitate, or, documente în acest sens pot fi considerate titluri executorii, facturi fiscale și de expediție, dispoziții de plată și cu anexarea actelor de verificare a datoriilor semnate de către debitor. Mai indică recurentul că creanța înaintată de BC „Moldindconbank” SA nu este exigibilă și certă și nu se bazează pe o hotărîre judecătorească irevocabilă, or, astfel se constată existența unui litigiu de drept care urmează a fi examinat de instanța de drept comun. În context invocînd prevederile art. 144 alin. (4) din Legea insolvabilității, insistă că instanța de insolvabilitate urma să respingă ca neîntemeiată atît contestația asupra neincluderii în tabelul definitiv al creanței cît și cererea de admitere a creanțelor BC „Moldindconbank” SA.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Iar, potrivit art. 8 alin. (1) a Legii insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Prin urmare, instanța de recurs, reține că recurenţii BC „Moldindconbank” SA şi administratorul insolvabilităţii s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri la 08 decembrie 2015 şi respectiv 15 decembrie 2015 împotriva încheierii instanței de insolvabilitate din 30 noiembrie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind motivele recursurilor în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt întemeiate şi urmează a fi admise cu casarea încheierii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

După cum rezultă din actele cauzei, prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 07 septembrie 2015, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Trimedial” fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilității Buga Alexandru, care a fost obligat să notifice creditorii despre înregistrarea cererilor de validare a creanțelor pînă la 22 octombrie 2015, în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanțelor, să verifice, să întocmească și să prezinte instanței de insolvabilitate nu mai tîrziu de 02 noiembrie 20145, tabelul definitiv al creanțelor și un raport asupra cauzelor ce au dus la insolvabilitate.

Totodată, a fost stabilită ședința de validare a creanțelor și prima adunare de raportare pentru data de 09 noiembrie 2015. Potrivit hotărîrii respective ședința de validare a creanțelor a fost stabilită pentru data de 09 noiembrie 2015, orele 11.00, ședință care a fost amînată pentru data de 16 septembrie 2015orele 12.30, dat fiind faptul că asupra tuturor cererilor de validare a creanțelor au fost depuse contestațiile, instanța de insolvabilitate a dispus includerea în tabel cu titlu provizoriu toate sumele conform tabelului. Examinarea contestației depuse de debitorul BC „Moldindconbank” SA a fost numită pentru data de 30 noiembrie 2015 orele 12.00.

Astfel, se constată că la data de 28 septembrie 2015, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de admitere a creanțelor în sumă de 202 981,87 dolari SUA, formată la data intentării procesului de insolvabilitate al SRL „Trimedial” în baza contractului de credit nr. 122/1 din 29 decembrie 2009. Iar la 03 noiembrie 2015 BC „Moldindconbank” SA a depus contestație împotriva neadmiterii de către administratorul insolvabilității a creanțelor BC „Moldindconbank” SA neincluse în tabelul definitiv cu titlul de creanțe garantate.

Drept urmare prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2015 contestația BC „Moldindconbank” SA a fost admisă parțial, fiind validată ca creanță chirografară, creanța BC „Moldindconbank” SA în sumă de 3 928 592,30 lei echivalentul a 202 981,87 dolari SUA, față de debitorul SRL „Trimedial” în proces de insolvabilitate, cu includerea acestei creanțe în tabelul definitiv al creanțelor la rangul corespunzător, în rest contestația cu privire la includerea creanţelor în tabelul definitiv, la rangul creanţelor garantate, a fost respinsă ca neîntemeiată. Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recursuri şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate, iar încheierea neîntemeiată, pasibilă de casare.

Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii. Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului. Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Conform art. 141 alin. (1) şi (3) al aceleaşi legi, cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca şi cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art.19. La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele şi actele de constituire de garanţii.

Potrivit art. 142 alin. (1) și alin. (7) al Legii insolvabilității, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale. O creanţă se înscrie în tabel ţinîndu-se cont atît de suma datorată efectiv, cît şi de dobînda corespunzătoare sau de penalitatea, sau de orice alt accesoriu calculat pînă la data deschiderii procedurii, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar. Conform art. 144 alin. (1)-(4) și (6) și (7) ale Legii insolvabilităţii, debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

Contestaţiile se depun în scris la instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv. Instanţa de insolvabilitate soluţionează contestaţiile în şedinţă de validare sau în cadrul unei alte şedinţe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deţine creanţa contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a oricărei alte părţi interesate, după caz. Dacă la examinarea contestaţiei se constată existenţa unui litigiu de drept, instanţa de insolvabilitate admite contestaţia printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată cu recurs de către creditorul a cărui creanţă nu a fost validată.

În acest caz, creanţa se radiază din tabel, iar creditorul a cărui creanţă nu a fost validată este în drept să intenteze proces separat de confirmare a creanţei sau de preluare a procesului pendinte. Creanţele faţă de care au fost admise contestaţiile se iau în calcul la elaborarea planului de distribuire intermediară prin rezervarea lor din masa debitoare, în condiţiile stabilite la art. 152. Iar, potrivit prevederilor art. 144 alin (8) din Legea insolvabilităţii, după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin.(2) şi până la încetarea procesului, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva trecerii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor în cazul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare necunoscute până atunci.

În interpretarea corectă a normei enunţate este de înţeles că o contestaţie în sensul dezacordului cu trecerea unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul creanţelor poate fi depusă după expirarea termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin.(2) şi până la încetarea procesului, doar în cazul dacă a fost descoperit un fals sau o eroare esenţială, care au determinat admiterea creanţei, aspecte care trebuie a fi probate prin probe veridice şi pertinente.

La caz, instanţa de recurs relevă că examinând contestaţia înaintată de BC „Moldindconbank” SA, şi anume neincluderea creanţelor înaintate la rangul creanţelor garantate, instanţa de insolvabilitate nu a verificat şi nu s-a expus referitor la temeinicia temeiurilor invocate de către contestator, inclusiv prin prisma probelor prezentate de acesta, în vederea confirmării sau infirmării falsului sau erorii esenţiale care ar genera depunerea contestaţiei ulterior expirării termenului de depunere a contestaţiilor prevăzut la alin. (2) al art. 144 din Legea insolvabilităţii. Or, în situaţia în care faptul descoperirii unui fals sau unei erori esenţiale nu a fost demonstrat, contestaţia nu poate fi calificată ca fiind depusă în temeiul prevederilor art. 144 alin. (8) din Legea insolvabilităţii.

Faptul dat, se impune a fi stabilit, deoarece în condiţiile art. 142 alin. (4) al Legii insolvabilităţii anume administratorul insolvabilităţii/lichidatorul procedează la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanţa de insolvabilitate şi a documentelor depuse şi efectuând o cercetare amănunţită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă şi prioritatea fiecărei creanţe. Iar în vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la alin. (4), administratorul insolvabilităţii /lichidatorul va putea solicita reprezentantului debitorului explicaţii, informaţii şi documente suplimentare, după caz.

Acest aspect urma a fi stabilit şi din considerentul că administratorul insolvabilităţii a insistat că la cererea de admitere a creanţelor BC „Moldindconbank” SA nu a anexat documente justificative din care izvorăşte creanţa menţionată şi nu a indicat bunurile asupra cărora este instituit gajul, în timp ce Banca insistă asupra faptului că pînă în prezent, bunurile gajate nu au fost valorificate şi nici demonstrată inexistenţa lor. În acest context, instanţa de recurs constată că în lipsa unor măsuri concrete întreprinse de administratorul insolvabilităţii, care este persoana desemnată pentru supravegherea şi administrarea debitorului în procesul de insolvabilitate, în vederea căutării bunurilor gajate, este pripită concluzia instanţei de insolvabilitate cu referire la faptul că bunurile asupra cărora a fost instituit gajul nu există în natură.

Or, constatările instanţei de insolvabilitate în sensul invocat, sunt lipsite de certitudine, fiind bazate pe argumentele administratorului insolvabilităţii expuse în referinţa la cererea de admitere a creanţelor, nu au putere de convingere. Cu atît mai mul că la materiale cauzei lipseşte vre-un act de inventariere şi nici înscrisuri care ar demonstra lipsa bunurilor gajate la locul aflării lor şi nici o explicaţiile organelor de conducere ale debitorului SRL „Trimedial” cu privire la existenţa sa inexistenţa bunurilor gajate, respectiv, instanţa de recurs nu se poate expune asupra probelor care nu sunt anexate la materialele pricinii date. Prin urmare, se constată că instanţă nu a verificat aceste circumstanţe, care însă, urmau a fi supuse cercetării întru clarificarea chestiunilor ridicate de către BC „Moldindconbank” SA, cât şi pentru constatarea temeiniciei pretinsului drept de preferinţă în privinţa creanţei în volumul existent la momentul satisfaceri.

Această chestiune se impune a fi verificată şi prin prisma prevederilor art. 142 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, care indică că creanţele garantate care nu sînt scadente la data înregistrării cererii de admitere se înscriu în tabelul de creanţe cu întreaga lor valoare. Dacă în patrimoniul debitorului nu mai există bunuri asupra cărora s-au constituit garanţii, creanţa se înscrie în tabelul definitiv drept creanţă chirografară şi nu drept creanţă garantată. De altfel, şi din conţinutul normei citate rezultă că o creanţă garantată se înscrie în tabelul definitiv ca creanţa chirografară numai atunci cînd numai există bunuri asupra căror s-au constituit garanţii.

Iar potrivit art. 153 alin.(3) lit. b) al aceleiaşi Legi, fondurile obţinute din vînzarea bunurilor din masa debitoare grevată, în favoarea creditorilor, cu ipoteci, gajuri sau cu alte garanţii reale mobiliare ori cu drepturi de retenţie de orice fel vor fi distribuite în felul următor: creanţele garantate după rangul de prioritate, cuprinzînd tot capitalul, dobînzile, majorările şi penalităţile de orice fel. Gajul este un drept real constituit în favoarea creditorului asupra unui bun (drept) al altuia pentru garantarea unei creanţe, care îl îndreptăţeşte pe creditor la satisfacerea creanţei sale în mod prioritar faţă de ceilalţi creditori din produsul bunului (dreptului) gajat. În scopul satisfacerii creanţei din produsul bunului gajat, dreptul de gaj conferă creditorului gajist dreptul de a urmări bunul gajat, de a-l lua în posesie, de a-l vinde el însuşi sau sub controlul instanţei judecătoreşti.

În cadrul procesului de insolvabilitate, dreptul de gaj conferă creditorului dreptul de a fi satisfăcut cu prioritate faţă de alţi creditori din contul bunului gajat care face parte din masa debitoare. În cauză sunt incidente şi prevederile art. 50 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, care expres statuează că creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat. Prevederile alin. (1) se aplică şi: creditorului care deţine un bun sau un titlu în asigurarea dreptului său; creditorului care are un drept de retenţie; creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe.

În conexiunea celor descrise se constată că în cazul menţinerii situaţiei în care creanţa Băncii a fost validată ca creanţa chirografară, iar bunurile gajate vor fi valorificate de către administratorul insolvabilităţii în cadrul procesului ulterior de insolvabilitate, atunci creditorul gajist nu-şi va putea satisface creanţele sale din contul bunurilor gajate în mod preferenţial faţă de ceilalţi creditori. Mai cu seamă din materialul probator nu se reflectă nici faptul că la caz s-a recurs şi la prevederile art. 144 alin. (1) al Legii insolvabilităţii, care statuează că debitorul şi creditorii pot să formuleze contestaţii cu privire la creanţele şi la drepturile de preferinţă neadmise sau trecute integral sau parţial de administratorul insolvabilităţii/lichidator în tabelul definitiv.

Sub aspectul celor relatate se impune obligativitatea verificării celor menţionate şi sub aspectul dacă cererea formulată de către BC „Moldindconbank” SA nu reliefează existenţa unui litigiu de drept ce urmează a fi examinat în procedură contencioasă. La rejudecarea contestaţiei, instanţa urmează să ţină cont de cele indicate în prezenta decizie, să verifice şi alte circumstanţe ce prezintă importantă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate pe dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a casa integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2015 şi de a restitui pricina spre rejudecare.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admit recursurile declarate de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni și administratorul insolvabilității Societatea cu Răspundere Limitată „Trimedial” în proces de insolvabilitate, Buga Alexandru. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2015 şi cauza se remite la Curtea de Apel Chişinău pentru rejudecarea contestaţiei depuse de Banca Comercială „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni asupra creanţei neincluse la rangul creanţelor garantate în tabelul creanțelor debitorului Societății cu Răspundere Limitată „Trimedial” în proces de insolvabilitate.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas