2r-103/16 — Cu privire la încasarea prejudiciului material și a despăgubirii morale

Dosarul nr. 2r-103/16 prima instanţă - V. Puică, instanţa de apel – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol, DECIZIE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către avocatul Chişca Maxim în interesele recurentului Crapivin Alexandr, în pricina civilă înaintată de Parascovia Scutelinicu împotriva lui Crapivin Alexandr privind încasarea sumei şi prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2015, prin care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Crapivin Alexandr, şi s-a acordat termen pentru achitare a taxei de stat, c o n s t a t ă: La 11 februarie 2014 Scutelinicu Parascovia s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva lui Crapivin Alexandr în care a solicitat repunerea în termenul de adresare în judecată, încasarea sumei de 26000 euro, cu titlu de prejudiciu material, prejudiciu moral în mărime de 500000 lei, şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii s-a indicat că la 20 noiembrie 2009 a fost dusă în eroare de către nepotul ei Zghibarţ Andrei, care s-a prezentat cu Crapivin Alexandr, şi i-a comunicat că este necesar de întocmit un testament în beneficiul nepoatei sale Dragnea Larisa. Considerîndu-i de bună-credinţă, şi astfel de discuţii cu Dragnea Larisa au avut loc anterior, a fost de acord. Împreună cu Zghibarţ Andrei şi Crapivin Alexandr au fost la notar unde, fiind bolnavă şi necunoscînd să scrie cu grafie latină, bazîndu-se pe bună-credinţă a notarului şi nepotului Zghibarţ Andrei, a semnat actele, considerînd că a semnat un testament. Menţionează că, Scutelinicu Parascovia a eliberat procura cu nr.7387 din 20 noiembrie 2009 pe numele lui Crapivin Alexandr, pe care nici nu-1 cunoştea, împuternicindu-l să activeze în numele ei.

Crapivin Alexandr în baza procurii a încheiat un contract de împrumut cu Găină Gheorghe şi un acord adiţional, potrivit căruia a primit de la Găină Gheorghe suma de 26 000 euro. 1 În scopul asigurării obligaţiunilor sale, asumate prin contractul de împrumut, Crapivin Alexandr a pus în ipotecă bunul imobil al reclamantei – terenul cu suprafaţa totală de 0,0612 ha, număr cadastral 8039323037 şi construcţia căsuţă de vacanţă cu suprafaţa totală pe perimetru de 19.40 m.p., , situate în mun. Chişinău, com. Truşeni, lotul de teren extravilan situat în I.P. Izvoraş. Susţine că în rezultatul acestor acţiuni Crapivin Alexandr şi Zghibarţ Andrei au deposedat-o pe Scutelinicu Parascovia de bunurile sale în valoare de 26 000 euro.

Ulterior Zghibarţ Andrei a decedat, iar Crapivin Alexandr a plecat în Germania. Mai susţine că adresîndu-se cu o plîngere către organele de urmărire penală la 25 ianuarie 2013 Procuratura sect. Buiucani, mun. Chişinău a emis o ordonanţa prin care a refuzat în admiterea plângerii Parascoviei Scutelinicu în pornirea urmăririi penale. Mai susţine, că din cauza faptului că a fost lipsită de averea sa a suferit stări emoţionale negative, a fost într-o depresie totală deoarece a pierdut averea agonisită pe parcursul vieţii, pentru care motive consideră necesară încasarea prejudiciului moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 10 iulie 2015 acţiunea înaintată de către Scutelinicu Parascovia a fost admisă parţial.

S-a constatat că Scutelinicu Parascovia s-a adresat în instanţa de judecată cu respectarea termenului de prescripţie extinctivă. S-a încasat de la Crapivin Alexandr în beneficiul Parascoviei Scutelinicu suma de 26000 euro, convertiţi în lei moldoveneşti la data executării hotărîrii, cu titlu de prejudicii materiale si suma de 11660,95 lei cheltuieli de judecată. S-a respins pretenţia Parascoveiei Scutelinicu privind încasarea prejudiciului moral, ca neîntemeiată. S-a încasat de la Crapivin Alexandr în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 12666,43 lei. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţei avocatul Chişca Maxim în interesele recurentului Crapivin Alexandr, la 10 august 2015 a declarat apel nemotivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 10 iulie 2014, totodată a solicitat şi scutirea de la plata taxei de stat. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2015, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel şi s-a acordat termen de zece zile din data recepţionării încheierii, pentru achitarea taxei de stat în mărime de 11974,82 lei şi depunerea apelului motivat. S-a explicat apelantului că în cazul neînlăturării neajunsurilor, cererea de apel va fi restituită fără de examinare. La 30 noiembrie 2015 avocatul Chişca Maxim în interesele recurentului Crapivin Alexandr, a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2015, solicitînd, casarea încheierii recurate şi scutire de la plata taxei de stat.

Recurentul a reiterat că nu este de acord cu încheierea instanţei de apel. În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel neîntemeiat a respins demersul privind scutirea de la plata taxei de stat, soluţia fiind neargumentată şi nemotivată, fără a se indica motivele respingerii cerinţei înaintate. 2 Susţine recurentul că, i s-a încălcat dreptul de acces la justiţie prin impunerea la plata taxei de stat, care este imposibilitate să o efectueze şi i se îngrădeşte dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 CEDO şi garantat de art. 20 al Constituţiei R. Moldova. Potrivit avizului de recepţie (f.d.236) Crapivin Alexandr, a recepţionat încheierea Curţii de Apel Chişinău, la 17 noiembrie 2015, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 30 noiembrie 2015 este depus în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de Procedură Civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. S-a stabilit că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 noiembrie 2015, s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat şi nu s-a dat curs cererii de apel depuse, cu acordarea termenului pentru achitarea taxei de stat în mărime de 11974,82 lei, şi depunerea apelului motivat în termen de zece zile din date recepţionării încheierii.

Apelantul la depunerea apelului nemotivat a solicitat şi scutirea de la plata taxei de stat, însă nu a anexat probe ce a-r demonstra situaţia materială precară invocată şi imposibilitatea achitării taxei de stat, care ar sta la baza scutirii acestuia de la plata taxei de stat. În cererea de apel a indicat că probele justificative demonstrează situaţia materială şi imposibilitatea achitării taxei de stat, într-u temeinicia cerinţei privind scutirea de la plata taxei de stat le va prezenta odată cu depunerea apelului motivat. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră încheierea instanţei de apel legală şi întemeiată, iar recursul neîntemeiate din următoarele considerente.

Potrivit art. 85 alin. (4) Cod de Procedură Civilă, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător sau instanţa judecătorească de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens. În conformitate cu art. 365 al. (4) Code de Procedură Civilă, la cererea de apel se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În conformitate cu art. 368 al. (1) Cod de Procedură Civilă, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că în cazul cînd cererea de chemare în judecată conţine mai 3 multe pretenţii de sine stătătoare cu caracter patrimonial, taxa de stat se va calcula conform valorii fiecărei pretenţii aparte art. 87 alin.(1) lit. k) Cod de Procedură Civilă. Deci, instanţa de apel întemeiat a concluzionat de a nu da curs cererii de apel depusă de Crapivin Alexandr şi de a o obliga la plata taxei de stat.

Potrivit art. 118 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Colegiul conchide că scutirea de la achitarea taxei de stat se dispune în baza unor probe pertinente, însă la materialele dosarului nu există probe veridice şi reale care indică nemijlocit asupra situației materiale care să reflecte situaţia precară la moment a solicitantului şi imposibilitatea achitării taxei de stat.

Iar la cererea de recurs depusă la 30 noiembrie 2015, recurentul nu a prezentat careva probe în vederea justificării imposibilităţii achitării integrale a taxei de stat la depunerea cererii de apel nemotivat, însă ulterior la 15 decembrie 2015 anexează la cererea de apel Adeverinţa eliberată de către Întreprinderea municipală de gestionare fondului locativ nr.7 prin care se confirmă că Crapivin Alexandr are la întreţinere mama, care potrivit certificatului de dezabilitate şi capacitate de muncă aceasta este încadrată în grad de dezabilitate accentuat. Dar, instanţa de recurs constată că recurentul nu a prezentat probe care să demonstreze veniturile sale, sau să probeze lipsa mijloacelor financiare or, în susţinerea afirmaţiei nu au fost prezentate înscrisuri confirmative.

Prin urmare impunerea achitării plăţii taxei de stat, pentru examinarea apelului, nu reprezintă limitarea accesului la justiţie, or lipseşte proporţionalitatea scopului urmărit și mărimea taxei de stat achitată. Neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat ori solicitarea de la scutirea acesteia, drept prevăzut la art.85 Cod de Procedură Civilă, indică direct la nerespectarea drepturilor sale procedurale, în măsura stabilită de normele de drept procedural, de aceea instanţa de apel în temeiul legii a dispus obligarea apelantei de a prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, or înaintând cerere de apel fără a prezenta dovada de plată a taxei de stat şi cunoscând despre necesitatea prezentării acesteia, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă, fapt însă ignorat de aceasta.

Totodată instanța atestă că recurentul nu a ţinut cont de prevederile art. 56 alin. (3) şi 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, care indică că, părţile sînt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Or, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că odată cu solicitarea scutirii de la plata taxei de stat, actele ce confirmă starea materială precară invocată urmau a fi anexate la depunerea cererii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar să menţioneze faptul că în situaţia din speţă, acţiunea instanţei de apel prin aceia că nu a dat curs cererii de apel şi l-a obligat la plata taxei de stat, pentru examinarea cererii de apel depusă, nu se încalcă dreptul 4 reclamantului privind liberul acces la justiţie, prevăzut atît de legislaţia internă cît şi de internaţională ori, CEDO, prin practica sa constantă de nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcţie de nevoile şi resursele comunităţii şi ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28 mai 1985). Însă limitările sunt în concordanţă cu art. 6 parag.

1 CEDO, decît dacă acestea urmăreşte un scop legitim şi există un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo vs Spain §-44). Astfel, la caz Colegiul reţine că în situaţia din speţă limitările instituite de legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel corespunde cerinţelor prevăzute de art. 6 parag.

1 CEDO privind dreptul de acces la un tribunal şi corespunde cerinţelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa: - cerinţa privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că întindere acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în litigiu şi fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar dacă valoarea acţiunii este mai mare, iar CtEDO a confirmat că aceste taxe privesc buna administrare a justiţiei şi vizează atît descurajarea justiţiabililor în formularea unor cereri, abuzive cît şi asigurarea de fonduri pentru funcţionarea justiţiei.( cauza Weissman şi alţii împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom §-61 ) - raportul rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plăţii taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată şi scopul legitim urmărit privind buna administrare a justiţiei, descurajarea justiţiabililor în formularea unor cererii, abuzive cît şi asigurarea de fonduri pentru funcţionarea justiţiei urmează să cercetăm următorii factori şi anume - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanţi raportat la veniturile sale.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recurentul nu este lipsit de dreptul de a solicita în instanţa de apel în conformitate cu art. 86 al. (1) Cod de Procedură Civilă, amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2015 În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către avocatul Chişca Maxim în interesele recurentului Crapivin Alexandr.

5 Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2015, prin care s-a respins cererea de scutire de la plata taxei de stat, şi nu s-a dat curs cererii de apel. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte şedinţei, Valeriu Doagă Judecători Iuliana Oprea Dumitru Mardari 6