2rac-17/16 — Nulitatea contractului de vînzare-cumpărare

Dosarul nr. 2rac-17/16 Prima instanță: judecătoria Soroca (jud.Gh.Mîra) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, D.Corolevschi) ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acţiuni „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” împotriva deciziei din 25 iunie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Floreşti-Gaz” împotriva Întreprinderii Mixte ,,Sef-Gaz” Societate cu Răspundere Limitată şi Societatea pe Acţiuni „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” cu privire la declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2014, c o n s t a t ă: La data de 28 octombrie 2014, „Floreşti-Gaz” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „Sef-Gaz” SRL solicitînd declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2014 încheiat între ÎM „Sef-Gaz” SRL şi SA „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca”.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la 14 martie 2014, ÎM „Sef- Gaz” SRL a încheiat cu SA „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” un contract de vînzare-cumpărare, prin care ÎM „Sef-Gaz” SRL, în calitate de vînzător se obligă să- i transmită în proprietate SA ,,Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” următoarele bunuri: - conducta de gaze „Spital-fabrica de tricotaj”; -conducta de gaze „SGRP- Ivancea”; -conducta de gaze „Ivancea-Spital”; -conducta de gaze „Floreşti-Soroca”. Afirmă că, în baza art. 221 alin. (1) Cod civil contractul respectiv este lovit de nulitate, totodată menţionînd că în baza art. 206 alin. (2) Cod civil, obiectul actului juridic trebuie să fie licit, iar conform art. 207 Cod civil, este nul actul juridic bazat pe o cauză ilicită.

Precizează că, obiectul contractului de vînzare-cumpărare litigios, îl constituie conductele de gaze, iar conform Hotărîrii ANRE nr. 498 din 28 decembrie 2012, SRL „Floreşti-Gaz” a fost desemnat provizoriu să desfăşoare activitatea de furnizare a gazelor naturale începînd cu 29 decembrie 2012. Susţine că, ÎM „Sef-Gaz” SRL a fost obligată să asigure accesul SRL „Floreşti-Gaz” la reţelele sale de gaze naturale şi să nu împiedice desfăşurarea de către ultimul a activităţii de furnizare a gazelor naturale prin reţelele sale. 1 Declară că, ÎM „Sef-Gaz” SRL nu realizează activitatea de furnizare a gazelor naturale către consumatori finali, activitatea dată fiind îndeplinită de SRL „Floreşti-Gaz”, care nu a luat în folosinţă proprie reţelele de gaze naturale, cu toate că este persoana desemnată de către ANRE.

Prin încheierea din 08 mai 2013 a Curţii de Apel Bălţi s-a admis spre examinare cererea introductivă înaintată de SRL „Floreşti-Gaz” privind intentarea procesului de insolvabilitate a ÎM „Sef-Gaz” SRL şi s-a numit ca administrator provizoriu ÎI „Cucereavîi Ion”. Indică că, conform aceleaşi încheieri, pe lîngă numirea administratorului provizoriu şi obligarea debitorului ca în perioada de observaţie deciziile privind gestionarea patrimoniului să fie luate doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu, s-a dispus înlăturarea debitorului de la gestionarea patrimoniului, s-a aplicat sechestru pe bunurile debitorului şi corespondenţa lui comercială, interdicţie de înstrăinare de către debitor a bunurilor sale cu menţiunea ca acestea să poată fi înstrăinate doar cu învoirea expresă a administratorului provizoriu, au fost aplicate şi alte măsuri prevăzute de lege.

La data de 05 decembrie 2013, creditorul SRL „Floreşti-Gaz” a înaintat cerere cu privire la retragerea cererii introductive, din motivul tergiversării dosarului privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de ÎM „Sef-Gaz” SRL, ceea ce în opinia reclamantului, duce la tergiversarea procedurii de stingere a creanţelor creditorilor. Prin încheierea din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi s-a admis cererea SRL “Floreşti-Gaz” privind retragerea cererii introductive şi încetarea procesului de insolvabilitate în privinţa ÎM „Sef-Gaz” SRL. La data de 13 martie 2014, SRL „Floreşti-Gaz” a declarat recurs împotriva încheierii din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi, iar la data de 17 martie 2014, SA „Moldovagaz” a declarat recurs împotriva încheierii din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi.

Prin decizia din 09 aprilie 2014 a Curţii Supreme de Justiţie s-au admis recursurile declarate şi s-a casat încheierea din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Bălţi, pricina fiind remisă la rejudecare. Menţionează că, în perioada respectivă, la data de 14 martie 2014, ÎM “Sef- Gaz” SRL încheie contractul de vînzare-cumpărare cu SA „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” şi vinde bunurile aflate la bilanţul întreprinderii şi anume: - conducta de gaze „Spital-fabrica de tricotaj”; -conducta de gaze „SGRP-Ivancea”; - conducta de gaze „Ivancea-Spital”; -conducta de gaze „Floreşti-Soroca”. Consideră că, ÎM „Sef-Gaz” SRL la momentul efectuării tranzacţiei, nu avea dreptul la vînzarea conductelor de gaze, deoarece încheierea din 08 mai 2013 a Curţii de Apel Bălţi prin care au fost aplicate sechestre şi interdicția de înstrăinare a bunurilor debitorului era în vigoare.

Invocă că, contractul de vînzare-cumpărare din 14 martie 2014 este încheiat contrar legii în scopul prejudicierii creditorilor, iar vînzarea conductelor de gaze prin aceasta modalitate în mod inevitabil duce la transmiterea ilegală a bunurilor către cumpărător. 2 La data de 17 ianuarie 2015, SRL “Floreşti-Gaz” a depus cerere de precizare a pretenţiilor din acţiune, indicînd cu calitatea procesuală de pîrît şi SA „ Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca”. Prin hotărîrea din 10 martie 2015 a judecătoriei Soroca s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Floreşti-Gaz” şi s-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare încheiat la data de 14 martie 2014 între ÎM “Sef-Gaz” SRL şi SA ”Cariera de Granit şi Pietriș din Soroca”.

Prin decizia din 25 iunie 2015 a Curţii de Apel Bălţi s-a respins apelul declarat de SA „ Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” şi cererea de alăturare la apel depusă de ÎM “Sef-Gaz” SRL şi s-a menţinut hotărîrea din 10 martie 2015 a judecătoriei Soroca. La data de 25 august 2015, SA „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” a declarat recurs împotriva deciziei din 25 iunie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri de respingere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a invocat că instanţele ierarhic inferioare examinînd litigiul între părţi s-a limitat doar la aprecierea arbitrară a unor înscrisuri ale SRL ”Floreşti-Gaz”, concluzionînd eronat că acestea ar avea calitate de probe în dosar, cu invocarea normelor legale referitoare la declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare 14 martie 2014, fară a aprecia, în modul corespunzător.

înscrisurile anexate la dosar şi a aplica сorect cadrul legal care guvernează circumstanţele speţei examinate în coroborare cu probele prezentate de către părţi. Consideră că, instanţele de judecată neîntemeat şi eronat au concluzionat că a avut loc sechestrarea bunurilor în favoarea SRL “Floreşti-Gaz”, ce au constituit obiectul contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2014 încheiat între ÎM “Sef-Gaz” SRL şi SA “Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca”. Remarcă că, nu a fost probat interesul născut şi actual al SRL “Floreşti-Gaz” asupra obiectului contractului de vînzare-cumpărare din 14 martie 2014 încheiat între ÎM “Sef-Gaz” SRL şi SA “Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca”. Menţionează că, hotărîrile contestate prin recurs sunt pronunţate cu încălcarea competenţei jurisdicţionale, deoarece nu sunt pronunţate de instanţa de insolvablitate.

La data de 12 ianuarie 2015, SA „ Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” a depus recurs suplimentar. În motivarea recursului suplimentar s-a invocat că hotărîrea din 10 martie 2015 a judecătoriei Soroca şi decizia din 25 iunie 2015 a Curţii de Apel Bălţi sunt adoptate cu încălcarea normelor de drept procedural, care în opinia sa, au dus la soluţionarea eronată a pricinii. Instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea temeiniciei şi legalităţii aplicării sechestrelor. Afirmă că, instanţa de apel, contrar prevederilor art. art. 239, 241 alin.(5), 373 alin.(1), (2), 373 alin. (5) Cod de procedură civilă, superficial s-a expus asupra pretenţiilor formulate, care urmau fi soluţionate minuţios prin prisma dispoziţiilor ce guvernează prezentul litigiu.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. 3 Decizia Curtii de Apel Bălţi a fost adoptată la 25 iunie 2015, iar SA „ Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” a declarat recurs la data de 25 august 2015, ceea ce denotă că recursul este declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului declarat de SA „ Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca”, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SA „ Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul constată că argumentele invocate în recurs, în esenţă sunt identice celor din cererea de apel, care au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel și nu urmează a fi supuse examinării în ordine de recurs. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel.

Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 4 suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de SA „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Cariera de Granit şi Pietriş din Soroca” împotriva deciziei din 25 iunie 2015 a Curții de Apel Bălţi. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecători: Valentina Clevadî Oleg Sternioală 5