3r-1/16 — Confirmarea legalităţii alegerilor locale

Curtea de Apel Cahul Dosarul nr. 3r-1/16 Judecători: V.Movilă, E.Dvurecenschii, N.Veleva Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Nostru”, în pricina civilă la cererea Consiliului Electoral de Circumscripţie de nivelul II Taraclia privind confirmarea legalităţii alegerilor locale şi la contestaţia reclamantului Aricov Savva privind invalidarea rezultatelor la alegerea primarului or.Tvardiţa, r-l Taraclia şi organizarea alegerilor repetate, împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 29 octombrie 2015, prin care a fost respinsă cererea de revizuire declarată de Partidul Politic „Partidul Nostru”, CONSTATĂ: La 25.06.2015, Consiliului Electoral de Circumscripţie de nivelul II nr. 33 Taraclia s-a adresat cu demers la Judecătoria Taraclia cu privire la confirmarea legalităţii turului II de scrutin al alegerilor locale generale din 28.06.2015, petrecut pe teritoriul circumscripţiei electorale nr.33 Taraclia şi validarea mandatelor primarilor oraşelor, comunelor şi satelor raionului Taraclia.

La 29.06.2015, reclamantul Savva Aricov a depus contestaţie, prin care a solicitat invalidarea rezultatelor alegerilor primarului or. Tvardiţa, r-l Taraclia şi remiterea hotărîrii Comisiei Electorale centrale pentru dispunerea efectuării votării repetate. Prin hotărîrea Judecătoriei Taraclia din 03 iulie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia lui Aricov Savva şi Partidul Politic „Partidul Nostru” împotriva lui Jeleapin Ivan privind declararea nulităţii rezultatelor alegerilor primarului or. Tvardiţa, r-l Taraclia şi remiterea hotărîrii Comisiei Electorale centrale pentru dispunerea efectuării votării repetate. S-a confirmat legalitatea turului II de scrutin al alegerilor locale generale al primarului or.

Tvardiţa, r-l taraclia din 28.06.2015 în circumscripţia electorală nr. 2. S-a validat mandatul primarului ales al or. Tvardiţa, r-l Taraclia, Jeleapov Ivan, candidat independent. Nefiind de acord cu hotărîrea în cauză, Aricov Savva a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Judecătoriei Taraclia din 03 iulie 2015 în partea validării alegerilor primarului or. Tvardiţa, r-l Taraclia şi emiterea unei noi hotărîri în această parte privind admiterea contestaţiei.

Prin decizia Curţii de Apel cahul din 10 iulie 2015, a fost respins recursul declarat de Aricov Savva şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Taraclia din 03 iulie 2015. 1 La 06.08.2015, Partidul Politic „Partidul Nostru” a depus cererea de revizuire a deciziei Curţii de Apel Cahul din 10 iulie 2015, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 10 iulie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Taraclia din 03 iulie 2015 şi remiterea cauzei la rejudecare în fond. În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. b) şi c) CPC, indicînd că candidatul Aricov Savva a fost desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”, care urma să fie atras în proces, deoarece i-au fost încălcate drepturile, fapt care a fost omis de către instanţe.

Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 29 octombrie 2015, cererea de revizuire înaintată de Partidul Politic „Partidul Nostru” a fost respinsă ca inadmisibilă. În motivarea soluţiei, instanţa de revizuire a indicat că argumentele acesteia sunt irelevante prin prisma art. 449 lit. b) şi c) CPC, deoarece nu a enunţat şi nici nu a probat careva circumstanţe care ar constitui temei de revizuire. Considerînd ilegală încheierea Curţii de Apel Cahul din 29 octombrie 2015, Partidul Politic „Partidul Nostru” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi admiterea cererii de revizuire. În susţinerea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele expuse şi în cererea de revizuire.

În speţă, a susţinut că atragerea revizuentului în proces prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 01.07.2015, nu a avut careva consecinţe procesuale şi a rămas una formală, deoarece instanţa nu a asigurat înştiinţarea revizuentului despre atragerea în proces. Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheirii este de 15 zile de la pronunţarea ei. În acelaşi timp, potrivit practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie (hotărîrea Plenului CSJ nr. 5 din 11.11.2013 privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de recurs), intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părţile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunţării încheierii sau primirii încheierii integrale.

După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Cahul a emis încheierea de respingere a cererii de revizuire la 29.10.2015 (f.d. 149). Totodată, potrivit materialelor cauzei, instanţa de recurs reţine că încheierea recurată a fost expediată în adresa părţilor la 04.11.2015 (f.d. 143), însă la dosar lipsesc date despre momentul recepţionării încheierii contestate de către recurent. Cererea de recurs a fost depusă la 13.11.2015 (f.d. 150). Prin urmare, Colegiul conchide că recurentul a depus cererea de recurs în termen. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. 2 Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor referitoare la temeiurile de revizuire invocate – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost respinsă cererea sa de revizuire, considerînd că încheierea este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa de revizuire a neglijat argumentele invocate.

În acest sens, Colegiul menţionează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care ţin de fondul cauzei şi sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia care va fi adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Astfel, în cererea de revizuire revizuenta a invocat temeiurile prevăzut la art. 449 lit. b) şi c) CPC, iar Curtea de Apel Cahul, care a fost sesizată cu judecarea acestei cereri, a respins-o pe motiv că argumentele invocate nu se încadrează în aceste temeiuri.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Norma legală (art. 449 lit. b) CPC) vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. 3 Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, instanţa de revizuire corect a concluzionat că argumentele invocate de Partidul Politic „Partidul Nostru” nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Mai mult ca atît, în cererea de revizuire revizuentul îşi manifestă dezacordul cu soluţia instanţei de recurs şi invocă argumente ce ţin de acest dezacord, pe cînd revizuirea unei hotărîri judecătoreşti presupune corectarea unei erori prin prisma unor circumstanţe noi descoperite, care însă trebuie să corespundă unor caracteristici imperativ stabilite: nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului; dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a le afla în timpul judecării anterioare a pricinii. În acest sens, Colegiul constată că cererea de revizuire înaintată de Partidul Politic „Partidul Nostru”, reprezintă mai degrabă un recurs deghizat, pentru a obţine rejudecarea cauzei, ceea ce este inadmisibil şi prin parctica constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În ceea ce ţine de temeiul invocat de revizuent prevăzut la art. 449 lit. c) CPC - instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, se reţin următoarele. Atunci cînd se invocă acest temei, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La caz, deşi însuşi revizuentul-recurent recunoaşte că a fost atras în proces în calitate de coreclamant prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 01.07.2015, acesta totuşi insistă că această încheiere nu a avut careva consecinţe procesuale şi a rămas una formală, deoarece instanţa nu a asigurat înştiinţarea revizuentului despre atragerea în proces.

Însă, aceste argumente nu pot fi reţinute ca temei de admitere a revizuirii în temeiul art. 449 lit. c) CPC, deoarece vizează o altă situaţie de fapt decît neatragerea în proces. 4 Totodată, instanţa de recurs menţionează că Partidul Politic „Partidul Nostru” nu a invocat careva motive de casare a încheierii recurate, ci s-a rezumat doar la redarea argumentelor cuprinse şi în cererea de revizuire. În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurent nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Cahul din 29 octombrie 2015. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Nostru”.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 29 octombrie 2015, în pricina civilă la cererea Consiliului Electoral de Circumscripţie de nivelul II Taraclia privind confirmarea legalităţii alegerilor locale şi la contestaţia reclamantului Aricov Savva privind invalidarea rezultatelor la alegerea primarului or.Tvardiţa, r-l Taraclia şi organizarea alegerilor repetate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 5