2ra-6/16 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S. Bleşceaga dosarul nr. 2ra-6/16 instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim DECIZIE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Clevada Serghei şi de Spunei Arcadie, Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carpunarlî Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Spunei Arcadie şi Spunei Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Ţepordei Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 c o n s t a t ă La data de 22 octombrie 2012 Spunei Arcadie şi Spunei Liudmila au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Ţepordei Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii au menţionat că, acţiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal de către partea civilă Spunei Arcadie a fost admisă în principiu prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 februarie 2006, menţinută prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2008 urmînd ca asupra cuantumului despăgubirii să hotărască instanţa de judecată în procedură civilă. Relevă că prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 februarie 2006 Ţepordei Sergiu a fost recunoscut vinovat în cauzarea lui Spunei Arcadie a 1 vătămării corporale grave periculoase pentru viaţă, iar ca rezultat al acţiunilor ilegale a lui Ţepordei Sergiu a devenit invalid de gradul I, a suportat o intervenţie chirurgicală în străinătate şi necesită îngrijiri medicale permanente.

Menţionează că a procurat 2 cărucioare cu rotile necesare pentru deplasare, iar reieşind din faptul că în Republica Moldova asemenea echipamente nu se comercializează a fost nevoit să le achiziţioneze din Italia. Invocă faptul că suferinţele psihice au fost suportate atît de el cît şi de mama sa Spunei Liudmila în privinţa căreia persoana vinovată Ţepordei Sergiu urmează să-i compenseze prejudiciul cauzat astfel. Solicită încasarea prejudiciului material din contul Ministerului Afacerilor Interne în sumă de 15501 euro, pentru tratament medical, 144000 lei pentru serviciile bonei şi chinetoterapeutului, 109500 lei pentru procurarea a 2 scaune cu rotile şi repararea prejudiciului moral din contul lui Ţepordei Sergiu în beneficiul lui Arcadie Spunei în mărime de 300000 lei şi în beneficiul Liudmilei Spunei în mărime de 200000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2014 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată a lui Spunei Arcadie împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Ţepordei Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Spunei Arcadie suma de 15501 euro cu titlu prejudiciu material, în lei moldoveneşti la momentul executării hotărârii judecătoreşti, conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. S-a încasat de la Ţepordei Sergiu în beneficiul lui Spunei Arcadie suma de 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretenţiile reclamanţilor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral s-au respins ca fiind neîntemeiate.

S-a respins cererea de chemare în judecată a lui Spunei Liudmila împotriva lui Ţepordei Sergiu cu privire la repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Spunei Arcadie suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică, conform pretenţiilor admise. S-a încasat de la Ţepordei Sergiu în beneficiul lui Spunei Arcadie suma de 500 lei cheltuieli pentru asistenţa juridică. S-a încasat de la Ţepordei Sergiu în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 100 lei, conform pretenţiilor admise în partea reparării prejudiciului moral.

Prima instanţă a constatat că, necesitatea intervenţiei chirurgicale se află într-o legătură cauzală cu faptele ilicite comise de Ţepordei Sergiu în calitate de angajat al Ministerului Afacerilor Interne constatate prin decizia irevocabilă a Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2008, respectiv suma de 15501 euro achitată în acest sens este întemeiată şi urmează a fi încasată de la instituţia în care activa Ţepordei Sergiu - Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, au fost respinse cerinţele cu privire la încasarea sumelor pentru serviciile unui chinetoterapeut şi pentru procurarea a 2 scaune cu rotile ca nejustificate. Instanţa a considerat întemeiată suma de 200000 lei achitată cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Spunei Arcadie considerîndu-se că suferinţele psihice şi fizice pot fi compensate prin acordarea sumei nominalizate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 s-a repus apelantul Ministerul Afacerilor Interne în termenul de declarare a apelului, s-au respins apelurile declarate de avocatul Carpunarlî Alexandru în numele lui Spunei Arcadie şi Spunei Liudmila şi de Ministerul Afacerilor Interne şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

2 La data de 14 iulie 2015 Spunei Arcadie, Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carpunarlî Alexandru au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi casarea parţială a hotărîrii primei instanţe cu adoptarea unei noi hotărîri prin care intimaţii - Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor să fie obligaţi să compenseze recurenţilor prejudiciul material în sumă de 144000 lei, pentru serviciile bonei şi chinetoterapeutului, 109500 lei pentru procurarea a 2 scaune cu rotile, 500 lei achitaţi din suma de 30000 lei pentru asistenţă juridică avocatului, şi să se încaseze din contul intimatului Ţepordei Sergiu în beneficiul lui Spunei Arcadie prejudiciul moral în mărime de 300000 lei şi în beneficiul Liudmilei Spunei 200000 lei şi toate cheltuielile de judecată să fie trecute în contul intimaţilor.

În motivarea recursului au invocat că, instanţa de apel a aplicat eronat art. 14, 1418 şi 1423 din Codul civil şi neîntemeiat nu a încasat suma plătită pentru prestarea serviciilor chinetoterapeutului şi a bonei or, în acest sens au fost prezentate probe concludente. La data de 08 septembrie 2015 reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Clevada Serghei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi adoptarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii faţă de Ministerul Afacerilor Interne ca neîntemeiate. În motivarea recursului a invocat că, decizia recurată a fost adoptată cu încălcări ale normelor de drept procedural fiind examinate doar pretenţiile intimatului fără a da o apreciere justă afirmaţiilor şi înscrisurilor prezentate de partea adversă.

Consideră că cheltuielile pentru asistenţă juridică nu au fost probate, iar suma încasată cu titlu de prejudiciu moral nu-şi găseşte confirmare prin înscrisurile anexate la dosar. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile declarate de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Clevada Serghei şi de Spunei Arcadie, Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carpunarlî Alexandru urmează a fi respinse din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Verificînd legalitatea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2014 în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul constată că aceasta a fost adoptată cu respectarea normelor de drept material şi procedural.

Conform art. 123 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane. Sentinţa 3 pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanţa chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvîrşite de persoana în cauză.

Din materialele cauzei rezultă că, prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 februarie 2006, menţinută prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 22 ianuarie 2008, angajatul Ministerului Afacerilor Interne, Ţepordei Sergiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) din Codul penal. Astfel, în urma infracţiunii comise de Ţepordei Sergiu lui Spunei Arcadie i-au fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viaţă: plagă prin armă de foc transfixiantă penetrantă a cutiei toracice şi plămînilor, hemotorace bilateral cu lezarea vertebrei toracale şi fractura coastei numărul 8, pe stînga. Ca rezultat al acţiunilor săvîrşite Ţepordei Sergiu a devenit invalid de gradul I, pe viaţă.

Totodată acţiunea civilă înaintată în cadrul procesului penal de partea vătămată Ţepordei Sergiu a fost admisă în principiu urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanţa de judecată în ordinea procedurii civile (f.d. 8-15). Prin decizia Colegiului civil al Curţii Supreme de Justiţie din 12 iulie 2013 s-au admis recursurile declarate de Spunei Alexandru şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. S-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 ianuarie 2012 şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea înaintată de Spunei Alexandru împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Ţepordei Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral survenit în urma săvîrşirii infracţiunii.

S-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Spunei Arcadie prejudiciul material după cum urmează : 49318,47 lei – cheltuieli pentru medicamente, 7000 lei – cheltuieli pentru aparatul de antrenament special, 17100 lei – cheltuieli pentru procurarea paturilor speciale, 150000 lei – cheltuieli pentru cumpărarea autovehicolului special, 102400 lei echivalentul a 6400 euro – cheltuieli pentru 3 scaune cu rotile. S-au respins pretenţiile înaintate de Spunei Alexandru cu privire la repararea de către Ministerul Afacerilor Interne a prejudiciului moral.

Pretenţiile înaintate de Spunei Arcadie privind obligarea Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova să achite în rate lunare o despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale şi pretenţiile privind obligarea Ministerului Afacerilor Interne a Republicii Moldova să achite costul reciclării profesionale a reclamantului Spunei Arcadie s-au remis la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. Conform art. 14 alin. (1) şi (2) din Codul civil, persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat).

Potrivit art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 1403 din Codul civil, comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăţie de prepusul său în funcţiile care i s-au încredinţat. Comitentul conservă 4 dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate exonera dacă va dovedi că s-a conformat întocmai instrucţiunilor comitentului.

În corespundere cu art. 1418 alin. (1) din Codul civil, în caz de vătămare a integrităţii corporale sau de altă vătămare a sănătăţii, autorul prejudiciului are obligaţia să compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacităţii de muncă, precum şi cheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătăţii – de tratament, de alimentaţie suplimentară, de protezare, de îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare profesională etc. Potrivit art. 1422 alin. (1) şi (2) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Colegiul consideră ca fiind juste concluziile instanţelor inferioare în privinţa responsabilităţii Ministerului Afacerilor Interne de a repara prejudiciul material cauzat lui Spunei Arcadie de angajatul său - Ţepordei Sergiu or, din conţinutul normelor citate rezultă că angajatorul în calitate de comitent poartă răspundere pentru acţiunile angajatului său în calitate de prepus în funcţiile încredinţate acestuia, la caz dovedirea faptului depăşirii atribuţiilor de serviciu avînd relevanţă doar la înaintarea acţiunii în regres de către comitent (prepusul avînd posibilitatea de exonerare de răspundere faţă de comitent în cazul conformării instrucţiunilor comitentului), nu şi la determinarea subiectului responsabil de reparare a prejudiciului cauzat, care ab initio revine angajatorului – Ministerului Afacerilor Interne.

În privinţa alegaţiilor Ministerului Afacerilor Interne cu privire la netemeinicia cheltuielilor de asistenţă juridică, Colegiul consideră că suma de 2000 lei încasată de instanţele de judecată este reală, necesară şi rezonabilă, iar afirmaţiile recurentului precum că între Spunei Arcadie şi reprezentantul său nu există un contract de asistenţă juridică sunt eronate or, la materialele dosarului sunt anexate contractul de asistenţă juridică nr. 1/19/10/2012 şi mandatul avocaţial încheiat între coreclamanţii Spunei Arcadie şi Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carapunarlî Alexandru (vol. I f.d. 76-77). Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că argumentele invocate de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Clevada Serghei sunt neîntemeiate Colegiul ajunge la concluzia respingerii recursului declarat de acesta.

Cu referire la recursul declarat de Spunei Arcadie, Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carpunarlî Alexandru instanţa de recurs consideră necesar de a evidenţia justeţea încasării sumei de 15501 euro din contul Ministerului Afacerilor Interne în condiţiile probării mărimii cheltuielilor pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale şi argumentării necesităţii efectuării acesteia în străinătate. La fel, este justificată concluzia instanţelor de judecată vis-a-vis de respingerea încasării sumei de 109500 lei pentru procurarea a 2 scaune cu rotile 5 avînd în vedere faptul că prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 12 iulie 2013 a fost admisă pretenţia cu privire la procurarea a 3 scaune cu rotile în sumă de 102400 lei cu destinaţie specifică: de deplasare în interiorul unei locuinţe, de deplasare afară şi de asigurare a poziţiei normale a corpului.

Cuantumul prejudiciului moral determinat de instanţele inferioare şi încasat în beneficiul lui Spunei Arcadie este rezonabil şi echitabil susceptibil încasării din contul persoanei culpabile – Ţepordei Sergiu. Prejudiciul moral se repară persoanei care nemijlocit (Spunei Arcadie) a avut de suferit de pe urma acţiunilor prejudiciabile, iar persoanele care indirect au avut de suferit în rezultatul acestor acţiuni urmează să dovedească prin probe concludente faptul dat precum şi dreptul nepatrimonial lezat or, în speţă argumentele formulate de Spunei Liudmila în sensul dat sunt declarative.

În altă ordine de idei, la capitolul serviciilor prestate beneficiarului Spunei Arcadie de către chinetoterapeut şi bonă, instanţele de judecată întemeiat au respins acest capăt de cerere or, contractele de prestări servicii din 08 ianuarie 2010 şi respectiv din 15 ianuarie 2010 precum şi recipisele întocmite de Bubulici Valeri şi Mihalcu Gela anexate la materialele pricinii (vol. I f.d. 31-40) atestă existenţa unor relaţii contractuale cu prestatori persoane fizice în privinţa cărora nu există informaţii vis-a-vis de forma de organizare a activităţii de întreprinzător prestate: întreprindere individuală sau în baza patentei de întreprinzător (chinetoterapeut, bonă) avînd în vedere că dispoziţia art. 26 alin. (2) şi (3) din Codul civil prevede că, persoana care practică activitate de întreprinzător fără înregistrare de stat nu poate invoca lipsa calităţii de întreprinzător.

Asupra activităţii de întreprinzător desfăşurate fără constituirea de persoană juridică se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă din lege sau din esenţa raporturilor juridice nu rezultă altfel. Colegiul relevă că, reclamantul nu a probat că pretinsele servicii efectuate de chinetoterapeut realmente au fost prestate cu prezentarea în acest sens a unor avize sau concluzii referitoare la ameliorările stării de sănătate a lui Spunei Arcadie. De asemenea, nu a fost confirmată existenţa calificării corespunzătoare în domeniul dat a pretinsului chinetoterapeut sau eventual apartenenţa la o instituţie medicală în care activează acesta.

Totodată, recipisele nominalizate supra nu pot fi admise ca probe or, activităţile economice prestate de întreprinzători (chinetoterapeut, bonă) se confirmă prin acte juridice speciale, de strictă evidenţă în privinţa cărora se exercită un control la organul fiscal în privinţa suportării obligaţiilor fiscale în acest sens. Mai mult ca atît, clauzele contractelor vizate supra conţin inadvertenţe susceptibile să ateste dubii referitor la prestarea de facto a serviciilor contractate şi conţin prevederi de ordin general ce atestă caracterul criticabil al contractelor în ansamblul lor or, în pct. 7 (indicat de două ori în contract) din contractul de prestării servicii de chinetoterapeut din 15.01.2010 se face referire la pct. 2.3 şi 3.5 din contract care în fapt nu există.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2014 au fost adoptate cu respectarea normelor de drept material şi procedural, Colegiul ajunge la concluzia respingerii recursului declarat de Spunei Arcadie, Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carpunarlî Alexandru. 6 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Clevada Serghei. Se respinge recursul declarat de Spunei Arcadie, Spunei Liudmila şi reprezentantul acestora, avocatul Carpunarlî Alexandru.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Spunei Arcadie şi Spunei Liudmila împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Finanţelor şi Ţepordei Sergiu cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iuliana Oprea Galina Stratulat Dumitru Mardari 7