2ra-22/16 — Încasarea despăgubirii de asigurare ş.a.

prima instanţă: I. Goncearuc dosarul nr. 2ra-22/16 instanţa de apel: N. Chircu, A. Toderaş, A. Albu DECIZIE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând recursul declarat de reprezentantul Olgăi Ciubotaru, avocatul Guţu Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciubotaru Olga şi reprezentantul acesteia, avocatul Guţu Serghei împotriva CA „Ideea Asigurări” SA cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în urma producerii cazului asigurat, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 c o n s t a t ă La data de 13 noiembrie 2013 Ciubotaru Olga şi reprezentantul acesteia, avocatul Guţu Serghei au depus cerere de chemare în judecată împotriva CA „Ideea Asigurări” SA cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în urma producerii cazului asigurat.

În motivarea acţiunii au menţionat, că Ciubotaru Olga este fiica lui Harabeşlîc Alexandru, care a decedat în urma unui accident rutier pe teritoriul Ucrainei. Menţionează, că deoarece pînă la data survenirii decesului, defunctul a încheiat cu pîrîtul CA „Ideea Asigurări” SA contractul de asigurare facultativă de viaţă nr. 021097 1 din 15 iulie 2011, intrat în vigoare la 22 iulie 2011, s-a adresat pîrîtului cu cerere privind compensarea sumei prejudiciului suportat, ultimul însă i-a achitat suma de 300 euro, pentru transportarea cadavrului, iar în rest i-a respins cerinţele. Consideră, că pîrîtul neîntemeiat i-a respins cerinţele şi nu şi-a executat obligaţiile faţă de asigurat.

Solicită încasarea de la CA „Ideea Asigurări” SA a despăgubirii de asigurare în mărime de 300 euro, echivalentul în lei moldoveneşti constituind suma de 5087,75 lei şi 8180 hrivne, echivalentul în lei moldoveneşti constituind suma de 12880,23 lei, dobînzii de întîrziere şi penalităţii pentru o perioadă de 176 zile, constituind suma totală de 21861,96 lei, repararea prejudiciului moral cauzat în legătură cu neexecutarea conformă a obligaţiilor contractuale de către prestatorul de servicii asigurate în mărime de 10000 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea judecătoriei Floreşti din 03 martie 2015 s-a admis parţial acţiunea, s-a încasat de la pîrîtul CA „Ideea Asigurări” SA în beneficiul Olgăi Ciubotaru despăgubirea de asigurare, conform contractului de asigurare medicală a persoanelor care pleacă peste hotare seria A nr. 021097 din 22 iulie 2011, urmare a producerii cazului asigurat la 26 decembrie 2011 în mărime de 5479,40 hrivne, constituite din procurarea sicriului la preţul de 3590 hrivne şi îmbălsămarea cadavrului la preţul de 1889,40 hrivne, dobînda de întîrziere pentru 715 zile în mărime de 3139 hrivne, penalitatea de întîrziere pentru perioada de 180 zile în mărime de 986,292 hrivne, iar în total suma de 9604,692 hrivne sau echivalentul în lei moldoveneşti la momentul executării hotărîrii judecătoreşti.

S-a încasat de la pîrîtul CA „Ideea Asigurări” SA în beneficiul Olgăi Ciubotaru prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi cheltuielile de judecată pentru asistenţa juridică acordată de avocatul Guţu Serghei în mărime de 1000 lei. S-a încasat de la pîrîtul CA „Ideea Asigurări” SA în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 446,38 lei. În rest pretenţiile reclamantei s-au respins ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis apelul declarat de CA „Ideea Asigurări” SA prin intermediul avocatului Rusanovschi Radu, s-a casat integral hotărîrea primei instanţe şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de Ciubotaru Olga către CA „Ideea Asigurări” SA privind încasarea despăgubirii de asigurare ca neîntemeiată.

La data de 15 septembrie 2015 reprezentantul Olgăi Ciubotaru, avocatul Guţu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015, solicitînd scutirea de la plata taxei de stat, admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, în partea motivată a deciziei instanţei de apel se face referire la hotărîrea Judecătoriei Drochia din 23.01.2015, însă în dispozitiv instanţa de apel indică - hotărîrea Judecătoriei Floreşti din 03.03.2015. Consideră că, instanţa de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele pricinii precum şi a interpretat eronat legea.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de reprezentantul Olgăi Ciubotaru, avocatul Guţu Serghei urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecată din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Verificînd legalitatea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015, Colegiul constată că partea motivată a acesteia contravine dispozitivului adoptat, iar instanţa de apel la emiterea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural şi material. Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Conform art. 241 alin. (2), (5) şi (6) din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art.236 alin.(5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv.

Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii. Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil.

Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate. Colegiul menţionează că, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul justiţiabilului la o hotărîre motivată sub aspectul instituirii obligaţiei instanţelor de judecată de a-şi argumenta hotărîrile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanţelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent şi unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicţii între motivare şi dispozitiv, constituie o garanţie pentru justiţiabili, în faţa eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

Instanţa de recurs consemnează că, Codul de procedură civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată şi să reprezinte premisa pentru soluţia din dispozitiv. Aceasta dispoziţie este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiţiei şi încrederii ce trebuie să inspire justiţiabililor cât şi pentru a se da instanţelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanţe. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori sa arate motivele de fapt şi de drept care au format convingerea lor, să enunţe cele constatate şi dovezile care au determinat-o. La caz, Colegiul notează că, instanţele inferioare nu au supus verificării minuţioase copia contractului de asigurare a cheltuielilor medicale pentru persoanele care pleacă peste hotare seria A nr. 021097 din 22 iulie 2011 (f.d.

36) prin prisma art. 13 alin. (2) din Legea 3 nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurări or, instanţa de recurs este în imposibilitate să dea o apreciere contractului nominalizat în condiţiile în care acesta nu este semnat de contractanţi, nu prevede modalitatea de modificare, reziliere şi încetare a contractului, drepturile şi obligaţiile părţilor precum şi răspunderea acestora. La fel, instanţa de recurs nu poate stabili dacă poliţa de asigurare seria nr. 021097 din 22.07.2011 (f.d. 35) este parte integrantă a contractului de asigurare menţionat avînd în vedere faptul că în contract nu este identificată persoana asigurată, dar se face menţiune că aceasta corespunde datelor indicate în poliţă de asigurare, care la fel nu conţine toate elementele obligatorii prevăzute de art. 1309 din Codul civil.

În aceeaşi ordine de idei, instanţa de apel a determinat categoria cazului asigurat fără a-şi motiva poziţia cu argumente concludente bazate pe clauzele contractului de asigurare şi probatoriul anexat la materialele pricinii care atît la categoria I şi II prevede cazuri asigurate similare – decesul asiguratului în urma accidentului. Or, concluzia instanţei de apel urmează să se fundamenteze pe mijloace de probă consistente care să nu suscite dubii vis-a-vis de veridicitatea lor, iar susţinerea unei poziţii trebuie să fie justificată faptic şi legal, în caz contrar s-ar atesta lipsa motivării hotărîrii judecătoreşti.

Prin urmare, instanţa de apel a omis să motiveze care este raţiunea şi suportul probant care a determinat-o să considere că între CA „Ideea Asigurări” SA şi Harabeşlîc Alexandru a fost încheiat anume contractul de asigurare a cheltuielilor medicale de categoria II şi nu de categoria I. La acest aspect, instanţa de recurs relevă că, la şedinţa de judecată din 24.12.2014 soluţionîndu-se chestiunea cu privire la prezentarea dosarului de daune solicitat de reclamantă, prima instanţă prin încheiere protocolară a considerat posibilă la acea etapă examinarea cauzei în lipsa dosarului de daună (f.d.

119). Totodată, pe parcursul şedinţei de judecată fiind disputate circumstanţele legate de despăgubirea de asigurare, tipul poliţei de asigurare şi alte date importante elucidării circumstanţelor cauzei, instanţa de judecată prin încheiere protocolară a solicitat în continuare prezentarea dosarului de daune în original, demers care a rămas fără examinare şi soluţionare corespunzătoare. Accentuarea de către instanţa de recurs a faptului dat vine să confirme examinarea superficială a materialelor pricinii în baza unui contract de asigurare şi a unei poliţe de asigurare a cărei autenticitate nu poate fi prezumată deoarece nu a fost verificată nemijlocit de instanţele de fond în spiritul principiului consacrat la art. 25 din Codul de procedură civilă prin contrapunerea cu originalele materialelor dosarului de daune, prin urmare la rejudecare instanţa de apel urmează să elucideze faptele date.

Analizînd conţinutul deciziei Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015, instanţa de recurs constată că în partea motivată a deciziei se face referire la casarea hotărîrii Judecătoriei Drochia din 23 ianuarie 2015 (care nu se regăseşte la materialele dosarului), iar în dispozitiv se pronunţă soluţia de casare a hotărîrii Judecătoriei Floreşti din 03 martie 2015. Circumstanţele menţionate denotă caracterul contradictoriu al deciziei recurate avînd în vedere faptul că dispozitivul trebuie să constituie reflecţia părţii motivate a hotărîrii judecătoreşti, neconcordanţele dintre acestea reprezentînd o încălcare a art. 6 CEDO sub aspectul dreptului părţii la proces la o hotărîre motivată şi coerentă.

Dat fiind faptul că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi procedural la soluţionarea pricinii precum şi a emis o decizie a cărei motivare contravine dispozitivului acesteia, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în 4 recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată de Curtea de Apel Bălţi de un alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de reprezentantul Olgăi Ciubotaru, avocatul Guţu Serghei, Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciubotaru Olga şi reprezentantul acesteia, avocatul Guţu Serghei împotriva CA „Ideea Asigurări” SA cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în urma producerii cazului asigurat, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Iuliana Oprea Galina Stratulat Dumitru Mardari 5