3ra-77/16 — Obligarea acordării cu titlu gratuit în proprietate a spatiului locativ sau teren pentru constructia casei de locuit si încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: N. Mazur Dosarul nr.3ra-77/16 instanţa de apel: A. Panov, A. Nogai și M. Moraru ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldova examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Dementiev Iuri, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dementiev Iuri împotriva Primăriei și Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea acordării cu titlu gratuit în proprietate a spațiului locativ sau teren pentru construcția casei de locuit și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Dementiev Iuri și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 23 martie 2015 c o n s t a t ă: La 12 noiembrie 2013 Dementiev Iuri a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea acordării cu titlu gratuit în proprietate a spațiului locativ sau teren pentru construcția casei de locuit și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată Dementiev Iuri a indicat că în anul 1998 a fost angajat în cadrul Unității Militare 1001 a Departamentului Trupelor de Carabinieri. Ulterior a fost numit în funcția de șef al secției analiză, monitorizare și control a Direcției Operațiuni a Departamentului Trupelor de Carabinieri. La 29 ianuarie 2007 și 30 septembrie 2008 s-a adresat Primăriei municipiului Chișinău și Primăriei comunei Ciorescu cu cereri, prin care a solicitat acordarea spațiului locativ, însă nu a primit răspuns.

Conform art.23 Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.806-XII din 12 decembrie 1991, militarilor trupelor de carabinieri li se acordă de către autoritățile administrației publice locale, cel mult după trei ani de la angajare în serviciu, iar ofițerilor cel mult după un an de la numirea lor în funcție, spațiu locativ sub formă de apartament sau casă separată în conformitate cu normele stabilite de legislație. Pînă în prezent nu a fost asigurat cu spațiu locativ, lot de teren sau compensație bănească pentru procurarea spațiului locativ, deși a sesizat organul de conducere solicitînd acordarea spațiului locativ în conformitate cu legislația în vigoare.

1 Conform Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, Legii cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.806-XII din 12 decembrie 1991, art.42-44 Codul cu privire la locuințe, reieșind din componența familiei, Consiliul municipal Chișinău este obligat să-i acorde spațiu locativ sub formă de apartament sau lot de teren în raza municipiului Chișinău. Pînă la abrogarea art.23 și art.27 din Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.806-XII din 12 decembrie 1991, Hotărîrii Guvernului nr.92 din 16 februarie 1996 cu privire la asigurarea cu spațiu locativ a militarilor trupelor de carabinieri, statul era obligat să asigure militarii în funcție cu locuință.

Pentru fiecare militar în funcție neasigurat cu locuință la momentul abrogării actelor normative, acesta a fost un drept care nu poate fi anulat prin abrogarea Legii și Hotărîrii Guvernului. Cere Dementiev Iurie obligarea Consiliului municipal Chișinău să-i acorde cu titlu gratuit în proprietate spațiu locativ sub formă de apartament sau teren pentru construcția casei de locuit în raza municipiului Chișinău, încasarea cheltuielilor de judecată și obligarea executării imediate a hotărîrii. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2015 acțiunea lui Dementiev Iuri a fost respinsă. La 22 aprilie 2015 Dementiev Iuri a depus apel nemotivat, iar la 23 iunie 2015 apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 23 iunie 2015 (f.d.82, 98-100). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din16 septembrie 2015 a respins apelul declarat de Dementiev Iuri și a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 23 martie 2015. Prima instanță și instanța de apel au motivat soluția că conform art.6 alin.(2) și (3) Codul civil, legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. De la data intrării în vigoare a legii noi, efectele legii vechi încetează, cu excepția cazurilor în care legea nouă prevede altfel.

Prin Legea nr.90 din 01 decembrie 2009 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare de la 18 decembrie 2009, articolul 23 din Legea cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.806-XII din 12 decembrie 1991 a fost expus în următoare redacție: militarii în termen ai trupelor de carabinieri sînt încartiruiţi în cazarme sau cămine pentru carabinieri, iar alin.(2) art.27 a fost exclus. Dementiev Iuri s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată la 12 noiembrie 2013. Prin Hotărîrea Guvernului nr.290 din 26 aprilie 2011 cu privire la modificarea și abrogarea unor hotărîri ale Guvernului, în vigoare de la 29 aprilie 2011, a fost abrogată Hotărîrea Guvernului nr.92 din 16 februarie 1996 cu privire la asigurarea cu spațiu locativ a militarilor trupelor de carabinieri.

Dementiev Iuri putea beneficia de acest drept doar pînă la 18 decembrie 2009. Prin actele normative citate a decăzut obligația Consiliului municipal Chișinău de a acorda spații locative militarilor trupelor de carabinieri, iar instanța de judecată nu este 2 în drept să oblige autoritatea publică locală să acorde spații locative în lipsa temeiului legal. Dementiev Iuri este inclus la locul de muncă în lista colaboratorilor care necesită acordarea spațiului locativ, fapt confirmat prin certificatul nr.1584 din 14 noiembrie 2013 eliberat de Departamentul Trupelor de Carabineri al Ministerului Afacerilor Interne și nu poate beneficia de acordarea spațiului locativ cu prioritate. La 21 noiembrie 2015 Dementiev Iuri a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărîri de admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea recursului Dementiev Iuri a invocat că prin Legea nr.90 din 01 decembrie 2009 pentru modificarea și completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial nr.187-188 din 18 decembrie 2009 au fost abrogate prevederile Legii cu privire la statutul militarilor nr.162-XVI din 22 iulie 2005, Legii cu privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului Afacerilor Interne nr.806-XII din 12 decembrie 1991 referitor la acordarea spațiului locativ, însă dreptul pretins la acordarea spațiului locativ a apărut anterior intrării în vigoare a Legii menționate. Instanța de apel nu s-a expus asupra existenței unui act normativ în vigoare care obligă administrația publică locală să asigure militarii trupelor de carabineri cu spațiu locativ.

Conform art.6 alin.(1) Codul civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior. Conform art.267 Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Instanța de apel nu a luat în considerație că la data depunerii cererii de chemare în judecată nu au trecut 3 ani de la data abrogării Hotărîrii Guvernului nr.92 din 16 februarie 1996 cu privire la asigurarea cu spațiu locativ a militarilor trupelor de carabinieri, că este în vigoare Hotărîrea Guvernului nr.112 din 02 februarie 1999 cu privire la Ministerul Afacerilor Interne.

Instanța de apel a examinat pricina superficial, cu încălcarea regulilor de aplicare a actului legislativ în timp, spațiu și cercului de persoane, nu a luat în considerație prevederile art.130 Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Dementiev Iuri în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios 3 administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

Dementiev Iuri în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”.

(cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanță și instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de Dementiev Iuri în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Dementiev Iuri se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Oleg Sternioală Sveatoslav Moldovan 4