- Dosarul nr.
- 3ra-34/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 20 ianuarie 2016
- Părțile
- Societatea cu Răspundere Limitată VANILIDI împotriva Biroului Vamal Chisinău.
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului.
3ra-34/16 — Contestarea actului administrativ și restituirea taxei vamale.
Dosarul nr. 3ra-34/16 Prima instanţă: Gh. Balan Instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrcă și E. Clim Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî și Oleg Sternioală examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” împotriva Biroului Vamal Chișinău, privind contestarea actului administrativ și restituirea taxei vamale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 24 iunie 2015, prin care apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău din 17 martie 2015. ACONSTATAT: La 03 martie 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chișinău, privind contestarea actului administrativ și restituirea taxei vamale. În motivarea pretențiilor invocate reclamanta a indicat că la 19 septembrie 2014 a importat din Ucraina în Republica Moldova, 240 pătucuri pentru copii în sumă de 4850,00 dolari SUA. Pentru vămuirea mărfii a fost depus setul de documente necesar, inclusiv declaraţia privind originea mărfii importate. Reclamanta a mai specificat că la perfectarea declaraţiei de import, de către colaboratorii vamali a fost ignorat documentul ce confirmă provenienţa mărfii, prin urmare, marfa a fost impozitată nelegitim, cu taxă de import în sumă de 7683,85 lei.
Consideră reclamanta că prin acțiunile colaboratorilor vamali i-a fost încălcat dreptul de a beneficia de tratament preferenţial conform prevederilor Codului vamal 1 al Republicii Moldova şi Acordului Guvernelor ţărilor CSI „Privind regulile de determinare a originii mărfii”, acceptat şi semnat de către Republica Moldova la 20 noiembrie 2009. A mai precizat reclamanta că despre acest fapt a sesizat prin cereri scrise Biroul Vamal Chişinău, Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, prezentînd probe care demonstrează incorectitudinea încasării taxei de import la marfa de origine din Ucraina şi a solicitat insistent restituirea sumei de 7683,85 lei, însă aceste cereri au rămas fără a fi soluționate.
Prin urmare, reclamanta consideră ilegală calcularea şi încasarea taxei vamale în mărime de 7683,85 lei. Solicită Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” anularea refuzului Biroului Vamal Chişinău de a restitui taxa vamală de 7683,85 lei şi obligarea acestuia la restituirea ei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 17 martie 2015, cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” împotriva Biroului Vamal Chișinău, privind contestarea actului administrativ și restituirea taxei vamale a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 36, 39-41). Prin deczia Curţii de Apel Chișinău din 24 iunie 2015, prin care apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” a fost respins, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău din 17 martie 2015 (f.d. 58, 59-62). La 04 noiembrie 2015, Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI”, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel solicitînd, admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului recurentul a invocat faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu a constatat circumstanţele importante pentru soluţionarea corectă a pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 07 iulie 2015 (f.d. 63), fiind recepționată de către recurent la 24 septembrie 2015 (f.d.
64). Prin urmare, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. La 30 noiembrie 2015, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, însă pînă la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI”, în adresa Curţii Supreme de Justiţie nu a parvenit referinţa prin care Biroul Vamal Chișinău să- și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.
În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 2 Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI” este inadmisibil. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat, nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, iar recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
În acest sens, instanţa de recurs accentuează că, potrivit art. 440, alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 CPC şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag.l al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI”, ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „VANILIDI”, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Oleg Sternioală 4