2ra-159/16 — Constatarea faptului posesiei şi folosinţei cu dreptul de proprietatea în baza uzucapiunii de către Osipova Natalia a bunurilor imobile

Prima instanță: Judecătoria Comrat Dosarul nr. 2ra-159/16 Judecător: S. Gubenco Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat Judecători: A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Ghiumiuşliu Anna, în pricina civilă Ghiumiuşliu Anna privind constatarea faptului posesiei şi folosinței cu dreptul de proprietate de către Osipova Natalia a bunurilor imobile (în baza uzucapiunii), împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 15 iunie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 20 octombrie 2014, Ghiumiuşliu Anna a depus cerere privind constatarea faptului posesiei şi folosinţei cu dreptul de proprietate (în baza uzucapiunii) de către Osipova Natalia, a casei de locuit, situată pe adresa s. Avdarma, str. Sverdlova nr. 12, care constă din casa de locuit cu suprafaţa de 90,8 m2 V=250 m3, terasa cu suprafaţa de 20 m2 , anexa rece cu suprafața de 26,7 m2 V=71 m3 , anexa rece cu suprafaţa de 6,4 m2 V=19 m3, șopronul cu suprafaţa de 3,5 m2 V=40 m3 , șopronul cu suprafaţa de 8,8 m2 V=15 m3, beciul cu suprafaţa de 12,5 m2.

În motivarea cererii, Ghiumiuşliu Anna a indicat că, în anul 1960 părinţii ei - Osipov Nicolae şi Osipova Natalia au construit casa de locuit pe adresa s. Avdarma, str. Sverdlova nr. 12, raionul Comrat, fapt confirmat prin extrasul din registrul de evidenţă a gospodăriilor, nr. 414 din 02 aprilie 2014, eliberat de către primăria s. Avdarma. La 01 aprilie 1996 a decedat tatăl ei Osipov Nicolae, ceea ce se confirmă prin certificatul de deces cu seria BM nr. 396319 din 03 aprilie 1996. După decesul lui, în casa părintească au rămas să locuiască ea şi mama ei Osipova Natalia. Astfel, conform art. 56 din Codul civil RM, aprobat prin Legea RSS Moldova din 26 decembrie 1964, (care a fost în vigoare pînă pe 12 iunie 2003), ziua cînd a decedat tatăl ei - Osipov Nicolae, adică 01 aprilie 1996 este ziua deschiderii succesiunii.

În termenul de şase luni după decesul tatălui nimeni dintre copiii Chiseacova M.N., Vengherenco F.N., Grebenşicova E.N., Gargalîc T.N., chiar şi mama ei Osipova N.P.

(certificat de căsătorie se anexează) nici ea, nu au depus la notar în termenul de șase luni, cererea privind acceptarea succesiunii, conform art. 581 CC RM, aprobat prin Legea RSS Moldova din 26 decembrie 1964, (care a fost în vigoare pînă pe 12 iunie 2003). La rîndul său, mama ei Osipova Natalia, conform art. 581 CC RM, aprobat prin Legea RSS Moldova din 26 decembrie 1964, (care a fost în vigoare pînă pe 12 iunie 2003), în termen de șase luni de la data deschiderii succesiunii, a intrat în posesiae şi administrare a patrimoniului succesoral, întrucît a locuit şi a continuat să locuiască pînă la momentul decesului în casa situată pe adresa Avdarma, str. Sverdlova nr. 12, care constituie proprietate comună în devălmăşie, fapt confirmat prin certificatul eliberat de către primăria s. Avdarma nr. 821 din 09 iulie 2014, extrasul nr. 414 din registrul de evidenţă a gospodăriilor eliberat de către primăria s. Avdarma, din 02 aprilie 2014, precum că domiciliul, situat în s. Avdarma, raionul Comrat str. Sverdlova nr. 12, se referă la fosta gospodărie de colhoz şi după moartea tatălui, îi aparţine mamei ei Osipova Natalia.

Mama ei – Osipova Natalia, a decedat la 30 august 2013 (certificat de deces nr. 10659991). În termenul de șase luni, prevăzut de art. 1517 CC RM, ea s-a adresat la notarul public Ganeva L., cu cererea privind deschiderea moștenirii şi i-a fost eliberat certificatul de moștenitor legal, întrucît toate surorile ei au refuzat de la moștenire. Ea s-a adresat la OCT Comrat pentru obţinerea extrasului din registrul bunurilor imobile asupra domiciliul părinților săi, situat pe adresa s. Avdarma, str. Sverdlova nr. 12, întrucît ea perfecta moştenirea după moartea mamei sale Osipova Natalia, însă OCT i-a comunicat că domiciliul menţionat mai sus nu a fost înregistrat. După aceasta, la 09 iulie 2014 s-a adresat la OCT Comrat filiala ÎS „Cadastru” cu cererea privind înregistrarea domiciliului, situat pe adresa s. Avdarma, str. Sverdlova nr. 12, după Osipova Natalia în baza extrasului nr. 414 din registrul de evidență a gospodăriilor.

Din răspunsul din 09 iulie 2014, dat de către registratorul OCT Comrat, filiala ÎS „Cadastru” rezultă, că înregistrarea dreptului de proprietate asupra casei de locuit nominalizată se efectuează în mod stabilit, la cererea titularului de drepturi în conformitate cu art. 26 alin. (1) din „Legea cadastrului bunurilor mobile”, iar titularul de drepturi este defuncta - Osipova Natalia. În prezent, dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile după nimeni, iar dosarul de inventariere figurează pe numele Nataliei Osipova.

Terenul de pămînt cu nr. cadastral 9610120058, cu suprafaţa de 0.2957 ha, situat pe adresa s. Avdarma, str. Svedlova nr.12, aparţine mamei ei, Osipova Natalia, ceea ce se confirmă prin procesul-verbal nr. 3 din 05 martie 1992. Osipova Natalia cu bună credinţă a posedat şi a folosit această casă în calitate de proprietar din anul 1996 pînă la ziua decesului la 30 august 2013, adică 18 ani, (fapt confirmat prin extrasul nr. 414 din registrul de evidenţă a gospodăriilor, eliberat de către primăria s. Avdarma. Întrucît posesiunea s-a efectuat în mod deschis, cu bună credinţă, neîntrerupt, sub nume de proprietar, cu achitarea tuturor impozitelor cuvenite şi a plăţilor comunale.

Ţinînd cont de faptul, că dreptul de proprietate asupra imobilului nominalizat nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile după nimeni, iar dosarul de inventariere figurează pe numele Nataliei Osipova, ea nu are posibilitate de a înregistra dreptul de proprietate asupra casei menționate, întrucît înregistrarea dreptului de proprietate se efectuează la cererea titularilor de drepturi în conformitate cu art. 26 alin. (1) din „Legea cadastrului bunurilor imobile”. Consideră, că faptul de posesiune şi folosire a acestei case cu dreptul de proprietate generează pentru ea efecte juridice sub formă de apariţia dreptului de proprietate asupra casei locative, cu atît mai mult constatarea faptului nu este legată cu soluţionarea unui litigiu de drept, întrucît persoanele interesate menţionate mai sus, nu pretind la patrimoniul moștenit.

Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015, cererea înaintată de Ghiumiușliu Anna a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Comrat din 15 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de Ghiumiușliu Anna și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 23 noiembrie 2015, Ghiumiușliu Anna a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Comrat din 15 iunie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii înaintate. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept material şi procedural.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Ghiumiușliu Anna nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ghiumiușliu Anna ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Ghiumiușliu Anna se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă