- Dosarul nr.
- 2ra-48/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 ianuarie 2016
- Părțile
- Procurorul mun.Comrat în interesele Mariei Tucan şi Ivan Stamatov vs SA Kongazcic, intervenient accesoriu SA Ev Cuşlari
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-48/16 — Încasarea plăţii pentru arendă
prima instanţă: S. Popovici dosarul nr. 2ra-48/16 instanţa de apel: A. Curdov, A. Bostan, Ş. Starciuc ÎNCHEIERE 14 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de procurorul municipiului Comrat, Vasile Stoinov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de procurorul municipiului Comrat în interesele Mariei Tucan şi ale lui Ivan Stamatov împotriva Societăţii pe acţiuni „Congazcic”, intervenient accesoriu Societatea pe acţiuni „Ev Cuşlarî” cu privire la încasarea plăţii pentru arendă, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 01 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 05 septembrie 2013, procurorul mun.
Comrat a depus în interesele Elenei Tucan şi ale lui Ivan Stamatov cereri de chemare în judecată împotriva SA „Congazcic” cu privire la încasarea plăţii pentru arendă. În motivarea acţiunilor procurorul mun. Comrat a menţionat că, la data de 18 octombrie 2012, la Procuratura mun. Comrat s-a adresat un grup de locuitori ai mun. Comrat în vederea apărărilor intereselor lor patrimoniale, invocînd că în august – septembrie 2012, ei s-au adresat la administraţia SA „Congazcic” pentru achitarea plăţii pentru arendă, ce li se cuvine conform contractelor de arendă, însă ultima a refuzat din motiv că pîrîta nu prelucrează terenurile reclamanţilor, acestea fiind ocupate samavolnic de Gheorghi Aladov. Solicită încasarea de la pîrîtă în beneficiul Elenei Tucan a plăţii pentru arendă în sumă de 2023,98 lei, iar în beneficiul lui Ivan Stamatov – în mărime de 2028,98 lei.
Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Comrat din 15 octombrie 2013 a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu SA „Ev Cuşlarî”. Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 15 octombrie 2013 pricina civilă la cererea de chemare în judecată a procurorului mun. Comrat în interesele Elenei Tucan împotriva SA „Congazcic” cu privire la încasarea plăţii pentru arendă şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a procurorului mun. Comrat în interesele lui Ivan Stamatov împotriva SA „Congazcic” cu privire la încasarea plăţii pentru arendă s-au conexat într-un singur proces. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 iulie 2014 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 01 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de procurorul mun.
Comrat, Vasile Stoinov şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 29 octombrie 2015, procurorul mun. Comrat, Vasile Stoinov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului, a invocat că concluziile instanţei de apel, expuse în decizie, sunt în contracţie cu circumstanţele pricinii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentei a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului. De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de procurorul mun.Comrat, Vasile Stoinov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că concluziile instanţa de apel, expuse în decizie, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii nu poate fi reţinut, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.
Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul procurorul mun. Comrat, Vasile Stoinov nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de procurorul mun.Comrat, Vasile Stoinov ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de procurorul municipiului Comrat, Vasile Stoinov se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Ion Druţă