2ra-5/16 — Pemiterea ieșirii copiluluiminor peste hotarele RM și perfectarea actelor fără acordul tatălui

prima instanță: I. Cotelea dosarul nr. 2ra-5/16 instanța de apel: G. Vravin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi, DECIZIE 13 ianuarie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valeriu Doagă Valentina Clevadî Ala Cobăneanu Tamara Chişca-Doneva examinând recursului declarat de către Chirlan Viorel, în pricina civilă la cerea de chemare în judecată a Ecaterinei Chirlan împotriva lui Chirlan Viorel, intervenient accesoriu Direcția de Asistenta Socială și Protecție a Familie Cahul cu privire la permiterea ieșirii copilului minor peste hotarele Republici Moldova şi perfectarea actelor de identitate fără acordul tatălui şi la cererea reconvențională a lui Chirlan Viorel împotriva Ecaterinei Chirlan cu privire la desfacerea căsătoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 10 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Chirlan Viorel, reprezentat de avocatul Boghian Andrei şi menținută hotărârea Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2014, prin care acțiunile au fost admise, c o n s t a t ă La 08 iulie 2014, Chirlan Ecaterina, reprezentată de avocatul Chiriacov Grigore a depus cerere de chemarea în judecată împotriva lui Chirlan Viorel, intervenient accesoriu Direcția de Asistenta Socială cu privire la permiterea ieșirii copilului minor peste hotarele Republicii Moldova şi perfectarea actelor de identitate fără acordul tatălui.

În motivarea acţiunii a indicat că la data de 27 aprilie 2006 a înregistrat căsătoria cu Chirlan Viorel. Din căsătoria comună au un copil minor - fiica Chirlan Sorina născută la 14 iunie 2006. Menționează că în prezent cu pîrîtul locuiesc separat, el aflîndu-se în relații de concubinaj cu o altă femeie, iar copilul a rămas la întreținerea și educația sa. Susține reclamanta că împreună cu pârâtul şi fiica lor minoră, au dobândit cetățenia României, iar, pentru perfectarea actelor de identitate românești (certificatului de naștere şi pașaportul), minora urmează să iasă din țară și să se prezinte împreună cu mama la Oficiul Stare Civilă a Primăriei sect. 1 București şi la Oficiul Pașapoarte.

Astfel, pentru ieșirea din ţară şi pentru perfectarea actelor de identitate românești este necesar acordul pîrîtului în acest sens, care trebuie să fie exprimat printr-o declarație autentificată notarial, pe când ultimul categoric refuză să se prezinte în fața notarului și să perfecteze careva declarații. Prin urmare, consideră că prin acțiunile pîrîtului sunt încălcate drepturile copilul la libera circulație, la părăsirea țării şi la emigrare, cât şi la perfectarea actelor de identitate în legătură cu dobândirea cetățeniei altui stat.

În drept își întemeiază cerințele pe prevederile art. 1 alin. (2) din Protocolul nr. 4 adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 27 din Constituția RM, art. 3 alin.(5) din Legea cu privire la ieșirea și intrarea în RM, art. 24 din Legea cetățeniei RM, art. 17 din Legea privind regimul liberei circulații și art. 3 alin. (1) din Convenția Internațională cu privire la Drepturile Copilului.

Solicită dispunerea permiterii ieșirii din Republica Moldova a copilului minor Chirlan Sorina, născută la 14 iunie 2006 împreună cu mama sa Chirlan Ecaterina, născută la 21 septembrie 1984, fără acordul exprimat prin declarația autentificată notarial al tatălui acesteia Chirlan Viorel şi dispunerea permiterii perfectării de către minora Chirlan Sorina, născută la 14 iunie 2006, a actelor de identitate românești în urma dobândirii de către acesta a cetățeniei Romîniei, fără acordul exprimat prin declarație autentificată notarial al tatălui său, Chirlan Viorel. La 03 septembrie 2014, Chirlan Viorel a depus cerere reconvențională împotriva Ecaterinei Chirlan cu privire la desfacerea căsătoriei.

În motivarea acţiunii a indicat că la 27 aprilie 2006 a înregistrat căsătoria cu Chirlan Ecaterina la Primăria satului Andruşul de Jos, raionul Cahul sub nr. de înregistrare 6. Din căsătoria comună, la data de 14 iunie 2006 s-a născut un copil – fiica Chirlan Sorina. Susține că deja de mai mulți ani locuiesc cu pîrîta separat, ultima fiind plecată peste hotarele Republicii Moldova şi fiecare dintre ei se află în relații de concubinaj. Consideră că viața lor conjugală nu mai poate fi continuată, iar revenirea la o situație de împăcare sau de convieţuire în comun este imposibilă. Solicită desfacerea căsătoriei dintre Chirlan Viorel şi Chirlan Ecaterina înregistrată la 27 aprilie 2006 la Primăria satului Anduşul de Jos, raionul Cahul sub numărul de înregistrare 6. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2014, acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost admise integral.

A fost permis minorei Chirlan Sorina născută la 14 iunie 2006, ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova şi plecarea peste hotarele țării împreună cu mama sa, Chirlan Ecaterina, născută la 21 septembrie 1984 şi perfectarea actelor de identitate românești în urma redobândirii cetățeniei României fără acordul tatălui copilului, Chirlan Viorel născut la 27 aprilie 1983 și a fost desfăcută căsătoria înregistrată la data de 27 aprilie 2006 între Chirlan Viorel şi Chirlan (Moroc) Ecaterina. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Chirlan Oleg, reprezentat de avocatul Boghian Oleg şi menținută hotărârea primei instanțe. Totodată, a fost încasat de la Chirlan Viorel în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei.

La 25 iunie 2015, Chirlan Viorel a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de ape în partea admiterii cerințelor cu privire la permiterea ieșirii copilului minor peste hotarele RM și perfectarea actelor de identitate în urma dobîndirii cetățeniei României fără acordul tatălui cu emiterea unei noi hotărîri sub formă de încheiere prin care cererea să fie scoasă de pe rol. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel în partea contestată este neîntemeiată deoarece încalcă drepturile și interesele majore ale copilului și dreptul părintelui de a participa la educația copilului și a avea întrevederi cu copilul și contravine avizului Direcției de Asistență Socială şi Protecției Familiei.

Mai mult decît atît, invocă că soluția instanței în acest sens rezultă din examinarea superficială a circumstanțelor cauzei, or, în timp ce în hotărîrea primei instanțe este indicat că Chirlan Viorel nu este împotrivă de a se prezenta în fața notarului pentru a da declarații de ieșire a copilului Cîrlan Sorina peste hotarele țării, în decizia instanței de apel este indicat că Chirlan Viorel refuză să dea acordul autentificat notarial. Sub acest aspect, menționează că concluziile instanțelor ierarhic inferioare cu referire la faptul că tatăl copilului a refuzat să permită ieșirea copilului minor din ţară, contravin circumstanțelor cauzei și explicațiilor făcute în cadrul examinării în fond a cauzei de către prima instanță, din care rezultă că, dînsul i-ar fi dat intimatei acordul la ieșirea copilului din tara, în condițiile în care a-r fi ştiut în ce țară pleacă copilul, în ce scop şi în ce condiții.

Totodată, cu referire la prevederile art. 267 lit. a) CPC, insistă că pe parcursul examinării pricinii, intimata nu a prezentat probe care să confirme că a respectat procedura prealabilă de a solicita permisiunea sa pentru ieşirea copilului din ţară, deoarece, conform prevederilor art. 3 alin.(5) din Legea nr. 269-XIII din 09 noiembrie 1994, cu privire la ieșirea şi intrarea în Republica Moldova, în cazul în care unul dintre părinţii copiilor în vârstă de până la 18 ani nu acceptă ieșirea acestora din Republica Moldova, refuzul se contestă în instanța judecătorească de drept comun competentă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 10 martie 2015 a fost expediată în adresa participanților la proces la data de 14 aprilie 2015 (f.d. 95), însă date care ar confirma şi recepţionarea acesteia de către destinatar la materialele cauzei lipsesc. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 25 iunie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa parţial decizia instanţei de apel și hotărîrea primei instanțe, în partea admiterii cerințelor cu privire la permiterea perfectării actelor de identitate românești în urma redobîndirii cetățeniei României fără acordul tatălui, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri cu privire la respingerea cerințelor din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Chirlan Viorel, Chirlan Ecaterina a solicitat permiterea ieșirii din Republica Moldova a copilului minor - Chirlan Sorina, născut la 14 iunie 2006 împreună cu mama sa Chirlan Ecaterina, născută la 21 septembrie 1984 și perfectarea de către minora Chirlan Sorina, născută la 14 iunie 2006, a actelor de identitate românești în urma dobândirii de către acesta a cetățeniei Romîniei, fără acordul exprimat prin declarația autentificată notarial al tatălui acesteia Chirlan Viorel.

La rîndul său Chirlan Viorel a depus cerere reconvențională, solicitînd desfacerea căsătoriei înregistrate cu Chirlan Ecaterina la 27 aprilie 2006 sub nr. 6 la Primăria satului Andrușul de Jos raionul Cahul la data de 27 aprilie 2006. Judecând pricina în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia admiterii integrale a acțiunii inițiale și acțiunii reconvenționale, acordînd permisiunea minorei Chirlan Sorina născută la 14 iunie 2006, la ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova și la plecarea peste hotarele țării împreună cu mama sa - Chirlan Ecaterina, născută la 21 septembrie 1984 şi la perfectarea actelor de identitate românești în urma redobândirii cetățeniei României, fără acordul tatălui copilului - Chirlan Viorel născut la 27 aprilie 1983. Totodată, dispunînd desfacerea căsătoriei înregistrată între Chirlan Viorel și Chirlan (Moroc) Ecaterina la data de 27 aprilie 2006 de către Primăria Andrușul de Jos din raionul Cahul sub nr. 6. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Chirlan Viorel, care a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanțe doar în partea admiterii cerințelor acţiunii iniţiale, instanța de apel a reținut legalitatea hotărîrii primei instanțe în partea contestată, concluzionînd că părinții copilului minor - Chirlan Sorina locuiesc separat, minora se află la întreținerea mamei Chirlan Ecaterina,

iar refuzul tatălui Chirlan Viorel de a da acordul la ieșirea copilului din țară contravine prevederilor art. 27 din Constituția Republicii Moldova, art. 3 alin. (5) din Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova nr. 269 din 09 noiembrie 1996. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră însă că la soluţionarea pricinii, fiind stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul permiterii minorei Chirlan Sorina să perfecteze actele de identitate romînești în urma dobîndirii cetățeniei Romîniei fără acordul tatălui autentificat notarial, sunt incorecte, fapt ce rezultă din interpretarea greşită a prevederilor legale ce guvernează raportul juridic litigios în coroborare cu materialul probator prezentat de părţi.

În favoarea concluziei enunțate, instanța de recurs reține că în speţă este constatat cu certitudine că la data de 27 aprilie 2006 a fost înregistrată căsătoria între Chirlan Viorel și Chirlan Ecaterina de către Primăria Andrușul de Jos raionul Cahul sub nr. 06 (f.d. 5). Din căsătoria comună a soților Chirlan a rezultat un copil minor – fiica Chirlan Sorina născută la data de 14 iunie 2006 (f.d. 6). La fel, este constatat că Chirlan Viorel și Chirlan Ecaterina de o perioadă îndelungată de timp au întrerupt relațiile conjugale și nu mai locuiesc împreună, iar Chirlan Viorel nu participă la întreținerea copilului minor Chirlan Sorina, ce se află la întreținerea și educația mamei sale - Chirlan Ecaterina.

Este cert și faptul că Chirlan Ecaterina în legătură cu redobîndirea cetățeniei României intenționează să iasă din țară cu copilul minor și să perfecteze actele de identitate românești, însă Chirlan Viorel se împotriveşte perfectării actele de identitate pentru copilul minor și ieşirii acesteia peste hotarele Republicii Moldova (f.d. 35). În aceste condiţii la caz au relevanță prevederile art. 27 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu care, oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară.

Totodată, în conformitate cu art. 3 alin. (5) al Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova nr. 269 din 09 noiembrie 1904, în cazul în care unul dintre părinţii copiilor în vîrstâ de pînă la 18 ani nu acceptă ieşirea acestora din Republica Moldova, refuzul se contestă în instanţa de judecată de drept comun competentă. Iar, potrivit art. 3 alin. (1) şi (2) din Convenţia internaţională cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989 la New York , la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului RM nr.408-XII din 12 decembrie 1990, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituţii publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorităţi administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Statele părţi se angajează să asigure copilului protecţia şi îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa, ţinînd cont de drepturile şi obligaţiile părinţilor săi, ale tutorilor săi, ale altor persoane legal responsabile pentru el, şi vor lua, în acest scop, toate măsurile legislative şi administrative corespunzătoare. Raportând cadrul legal enunțat la circumstanțele cauzei, instanța de recurs constată drept corecte și întemeiate concluziile instanțelor ierarhic inferioare în partea acordării permisiunii copilului minor Chirlan Sorina născută la 14 iunie 2016 la ieşirea de pe teritoriul Republicii Moldova și plecarea peste hotarele țării împreună cu mama sa Chirlan Ecaterina, fără acordul tatălui autentificat notarial.

Or, în speță dezacordul lui Chirlan Viorel cu ieșirea copilului minor - Chirlan Sorina de pe teritoriul Republicii Moldova împreună cu mama, contravine atît reglementărilor legale sus citate cît și interesului major al copilului minor, cu atît mai mult că pîrîtul deja de 3 ani locuiește separat de copil, nu participă la întreținerea și educația acestuia, iar mama copilului de 2 ani se află peste hotarele țării. Totodată, prin prisma prevederilor Constituție Republicii Moldova, Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, și Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile copilului, instanțele judecătorești neîntemeiat au admis pretenţiile Ecaterinei Chirlan în partea ce ţine de perfectarea şi primirea pe numele copilului minor a certificatului de naştere, buletinului şi paşaportului României cu toate actele necesare în vederea perfectării acestora fără acordul tatălui.

Or, procedura de eliberare a actelor de identitate româneşti este reglementată de cadrul legal al României şi nu al Republicii Moldova, iar instanţa de judecată nu-şi poate atribui rolul şi nici impune autorităţilor statului român de a elibera acte de identitate de cetăţean român. Autorizarea perfectării şi primirii vizelor în consulatele şi ambasadele statelor străine, precum şi altor acte pe numele fiicei Chirlan Sorina fără acordul tatălui, la fel, nu poate fi admisă, în cazul în care aceasta nu ţine de competenţa jurisdicţională.

În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reţine şi prevederile art. 12 alin. (1) CPC, care indică că instanţa judecătorească soluţionează pricinile civile în temeiul Constituției Republicii Moldova al tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, al legilor constituţionale, organice şi ordinare, al hotărîrilor Parlamentului, al actelor normative ale Preşedintelui Republicii Moldova, al ordonanţelor şi hotărîrilor Guvernului, al actelor normative ale ministerelor, ale altor autorităţi administrative centrale şi ale autorităţilor administraţiei publice locale. În cazurile prevăzute de lege, instanţa aplică uzanţele dacă nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri.

Precum şi prevederile art. 13 alin. (1) CPC, care statuează că la judecarea pricinilor civile, instanţa judecătorească aplică legislaţia unui alt stat în conformitate cu legea sau cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În consecinţă însă în cauză nu a fost stabilit că Republica Moldova este parte a cadrului legal al Rămâniei, care reglementează procedura de perfectare şi eliberare a actelor de identitate româneşti. În această ordine de idei este evident, că admiterea capătului de cerere cu privire la perfectarea şi primirea pe numele copilului minor, Chirlan Sorina, a actelor de identitate românești în urma dobîndirii cetățeniei Române, fără acordul tatălui, ar putea crea dificultăţi şi duce la imposibilitatea executării unei asemenea hotărâri.

Faţă de cele ce preced şi fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a căror-va dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa parțial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, în partea admiterii cerințelor Ecaterinei Chirlan cu privire la permiterea perfectării de către copilul minor - Chirlan Sorina a actelor de identitate românești în urma dobîndirii cetățeniei Romîne fără acordul tatălui şi a emite în partea dată o nouă hotărâre prin care a respinge cerințele ca neîntemeiate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide : Se admite recursul de către Chirlan Viorel.

Se casează parțial decizia Curţii de Apel Cahul din 10 martie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2014, în pricina civilă la cerea de chemare în judecată a Ecaterinei Chirlan împotriva lui Chirlan Viorel, intervenient accesoriu Direcția de Asistenta Socială și Protecție a Familie Cahul cu privire la permiterea ieșirii copilului minor peste hotarele Republici Moldova şi perfectarea actelor de identitate fără acordul tatălui şi la cererea reconvențională a lui Chirlan Viorel împotriva Ecaterinei Chirlan cu privire la desfacerea căsătoriei, în partea admiterii cerințelor cu privire la permiterea perfectării de către copilul minor - Chirlan Sorina a actelor de identitate românești în urma dobîndirii cetățeniei Romîne fără acordul tatălui și se emite o nouă hotărîre în partea dată prin care: Se respinge ca neîntemeiată acţiunea Ecaterinei Chirlan împotriva lui Chirlan Viorel, intervenient accesoriu Direcția de Asistenta Socială și Protecție a Familie Cahul în partea permiterii perfectării de către copilul minor - Chirlan Sorina a actelor de identitate românești în urma dobîndirii cetățeniei Române fără acordul tatălui Chirlan Viorel născut la 27 aprilie 1983. În rest decizia Curţii de Apel Cahul din 10 martie 2015 şi hotărârea Judecătoriei Cahul din 20 noiembrie 2014 se menţin.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valeriu Doagă Valentina Clevadî Ala Cobăneanu Tamara Chişca-Doneva