2ra-81/16 — Anularea ordinului de concediere, restabilire în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, etc.

Prima instanță: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-81/16 Judecător: S. Iorgov Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac ÎNCHEIERE 13 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Caţer Elena, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caţer Elena împotriva Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, recunoaşterea pîrîtului responsabil de hărțuire şi discriminare la locul de muncă pe bază de opinie, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 18 noiembrie 2014, c o n s t a t ă La 29 ianuarie 2014, Caţer Elena, prin intermediul reprezentantului său avocatul Natalia Moloşag, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici”, solicitând anularea ordinului nr. 185-C din 14.11.2013 privind concedierea din funcţie; reîncadrarea în funcţie de profesor de metodica dezvoltării vorbirii şi logopedie; încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru; recunoaşterea pîrîtului responsabil de hărțuire şi discriminare la locul de muncă pe bază de opinie, realizată prin neexecutarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25.10.2013 şi crearea unui mediu ostil de lucru; repararea prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei.

În motivarea acţiunii reclamanta Elena Caţer a indicat că, în cadrul Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici” din mun. Chişinău activează din 31.09.1984. Conform ordinului Ministrului Ştiinţei şi Învăţământului a RM nr. 195 din 25.05.1991, Şcoala pedagogică s-a reorganizat în Şcoala „Alexei Mateevici” din or. Chişinău, iar mai târziu, conform ordinului nr. 532, Şcoala „Alexei Mateevici” din or. Chişinău s-a reorganizat în Colegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”. În baza ordinului nr. 47 din 22.08.1995, Caţer Elena a fost eliberată din funcţia de director adjunct pe partea educativă în legătură cu reducerea unităţii şi a fost numită în funcţia de profesor de metodica vorbirii. Aceiași funcţie Elena Caţer a ocupat-o şi la 28.09.2000, necătînd la faptul că este numită şi metodist coordonator.

La 01.09.2004, cu toate că a fost numită director adjunct pe instruire, Caţer Elena deţinea şi o normă didactică în calitate de profesor de metodica vorbirii. Prin ordinul nr. 172-p din 08.09.2006 a Ministrului Educaţiei şi Tineretului, Caţer Elena a fost numită în funcţia de director al Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici”, iar prin ordinul Ministrului Educaţiei nr. 74-p din 16.02.2012, Caţer Elena la propria sa iniţiativă a fost eliberată din funcţia de director al Colegiului şi transferată la funcţia de profesor de logopedie şi metodica dezvoltării vorbirii în cadrul aceleiaşi instituţii. La 03.09.2012, prin ordinul nr.114-c, a fost concediată de la locul de muncă şi anume funcţia de profesor de metodica dezvoltării vorbirii şi logopedie, drept temei pentru concediere fiind invocat art. 301 alin.(l) lit. c) Codul Muncii, pe motiv că reclamanta beneficiază de pensie pentru limită de vîrstă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25.10.2013, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată înaintată de reclamantă privind anularea ordinului nr. 114-c din 03.09.2012, restabilirea în funcţia de profesor de metodica dezvoltării vorbirii şi logopedie, încasarea salariului pentru perioada de absenţă forţată de la muncă în mărime de 86 608,53 lei, a penalităţilor în mărime de 34 207 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 6 500 lei. Mentionează reclamanta că, deşi i-a fost eliberat titlul executoriu în baza hotărîrii menţionate, din 25.10.2013, însă pînă la 08.11.2013 nu a fost contactată de administraţia Colegiului în vederea solicitării prezentării în faţa acestora pentru a i se comunica ordinul emis şi orice informație cu privire la restabilirea în funcţia ocupată anterior.

Astfel, consideră reclamanta că, administraţia Colegiului a mimat executarea hotărîrii iar ordinul emis la 25.10.2013 cu nr. 175-C, nu reflectă în sine executarea de facto a hotărîrii judecătoreşti emise la 25.10.2013, ne fiind clar în ce funcţie este restabilită şi numărul de ore repartizate. De asemenea, menţionează că, nu i-a fost achitat salariul şi alte drepturi indicate în hotărirea pronunţată la 25.10.2013 şi nici un salariu mediu pentru absenţa forţată de la I muncă. La 14.112013, fiind invitată de către administraţia Colegiului a fost informată că a fost emis ordinul nr. 185-C din 14.112013 cu privire la concediere din funcţie în temeiul art. 86 alin.(l) lit. h) din Codul Muncii. Luînd cunoştinţă cu norma legală i-a devenit cunoscut faptul că, a fost concediată pentru absenţă de la serviciu mai mult de 4 ore.

Consideră reclamanta că, a fost concediată nelegitim iar ordinul nr. 185-C din 14.11.2013 de concediere, emis de administraţia Colegiului, este unul ilegal, abuziv şi prezintă în sine o răzbunare a administraţiei, iar motivul şi temeiul invocat - art. 86 alin. l lit. h) Codul Muncii fiind unul neaplicabil situaţiei şi funcţiei de profesor, care conform contractului individual de muncă nu are un program de muncă fix de la oră pînă la oră, având drept obligaţie predarea unui anumit număr de ore a disciplinei, conform orarului stabilit de către şefa secţiei sub semnătura directorului şi care se întocmeşte în primele zile ale lunii septembrie a fiecărui an de studiu. Consideră cu fermitate că a fost discriminată pe-criteriu de opinie în procesul exercitării dreptului său constituţional de muncă.

Consideră reclamanta că, hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25.10.2013 a înfăptuit justiţie pe marginea acestui caz, restabilind-o în funcţia de profesor de metodica dezvoltării vorbirii şi logopedie, totodată, fiindu-i atribuite anumite sume băneşti ca despăgubire pentru perioada de absenţă forţată de la muncă, penalităţi şi prejudiciu moral, însă atitudinea ostilă şi tratamentul diferenţiat nefondat a continuat şi după emiterea hotărîrii judecătoreşti din 25.10.2013, prin emiterea unui ordin fictiv cu nr.l75-C din 25.102013. Doar la data de 08.112013, prin intermediul executorului judecătoresc, a făcut cunoştinţă cu ordinul cu privire la restabilirea în funcţie. Drept urmare a situaţiei create, la 14.11.2013, administraţia Colegiului a informat reclamanta că a fost emis ordinul nr. 185-C din 14.11.2014 cu privire la concedierea din funcţie în baza art.86 alin. l lit. b) Codul Muncii.

Din perioada cînd a aflat despre restabilirea sa în funcţie şi pînă la 14.11.2013, de către conducerea Colegiului nu i-au fost asigurate condiţiile de muncă corespunzătoare, inclusiv, nu i-a fost oferită o anumită funcţie, nu i-au fost acordate real ore de studiu, nu i-a fost asigurat un birou de studii, nu i-au fost încredințate careva însărcinări profesionale, nu i s-au achitat restanţele salariale, ceea ce indică asupra creării unei atmosfere ostile la locul de muncă de către administraţia colegiului. Consideră că a fost discriminată la locul de muncă de către managerul instituţiei, datorită diferenţelor de opinie. Astfel, concedierea din 14.11.2013 nu este altceva decât o continuitate a intenţiei administraţiei de a scăpa de reclamantă cu orice preţ, fiind tratată astfel doar din considerentele că a avut opinii diferite.

Specifică reclamanta că, neoferirea posibilităţii de a-şi exercita real atribuţiile funcţionale poate fi calificată ca o formă de hărţuire. Anume aşa poate numi atitudinea administraţiei Colegiului Pedagogic in perioada dintre 08.11.2013- 14.11.2013, precum şi neexecutarea dispoziţiilor judecătoreşti. Circumstanţele care demonstrează hărţuirea pe criteriu de opinie sunt: comportamentul nedorit; legătura cauzală dintre acest comportament şi crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator la locul de muncă; scopul sau efectul comportamentului privind lezarea demnităţii; existenţa unui criteriu interzis de discriminare. Există o legătură cauzală directă între tratamentul mai puţin favorabil aplicat de pârât şi opinia exteriorizată de reclamant.

La 18.11.2014, reclamanta a înaintat cerere de concretizare a pretenţiilor din cererea de chemare în judecată, solicitând: -anularea ordinului de concediere nr. 185-c din 14.11.2013 şi reîncadrarea în funcţia de profesor cu obiectul de predare Metodica dezvoltării vorbirii şi logopedia în cadrul Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici” din mun. Chişinău; -încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu din data concedierii şi pînă la pronunţarea hotărîrii în mărime de 116 478,87 lei; -recunoaşterea pîrîtului responsabil de hărţuire şi discriminare la locul de muncă pe bază de opinie, realizată prin neexecutarea hotărîrii judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 25.10.2013 şi crearea unui mediu ostil de lucru; -încasarea de la pîrît în beneficiul reclamantei cu titlu de prejudiciul moral cauzat prin concediere ilegală, hărţuire şi discriminare la locul de muncă în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîscani mun. Chişinău din 18 noiembrie 2014, actiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de avocatul Moloşag Natalia în interesele apelantei Caţer Elena, şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Rîscani mun. Chişinău din 18 noiembrie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 12 noiembrie 2015, Caţer Elena prin intermediul avocatului Moloşag Natalia (mandat nr. 0413757) a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 septembrie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 18 noiembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 17.09.2015 (f.d. 23 vol. II), cît şi faptul că la materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul se consideră declarat în termen.

La 29 decembrie 2015, Colegiului Pedagogic „Alexei Mateevici” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Caţer Elena nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Caţer Elena ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Caţer Elena se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă